Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” – bilanţ la 25 de ani aprilie 29, 2015


Diplomă primită de mine cu prilejul aniversării a 25 de ani ai asociaţiei

Diplomă primită de mine cu prilejul aniversării a 25 de ani ai asociaţiei

Localizarea sediului asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara

Localizarea sediului asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara. Intrarea se face dinspre strada Oituz. În dreapta jos – fintîna punctelor cardinale. În stînga jos – Piaţa Unirii.

Vineri 24 aprilie la asociaţia „Memorialul Revoluţiei” s-a desfăşurat o conferinţă de presă cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea asociaţiei. Am fost şi eu prezent la acea conferinţă de presă şi am folosit prilejul pentru a povesti jurnaliştilor despre recenta hotărîre CEDO legată de generalii Chiţac şi Stănculescu, ignorată de presă (linc). Am fost curios să văd cîţi ziarişti vor prelua ştirea dacă sînt informaţi direct asupra ei. Din cîte am observat mai apoi prin căutări pe internet, doar Adriana Mîţ de la saitul pressalert a scris acum despre înfrîngerea la CEDO a celor doi foşti generali, într-un articol (linc) în care mă citează cu numele greşit „Marcel Mioc”. Bagseama că cenzura n-a dispărut din România şi chiar există un consemn la anumite publicaţii să nu se pomenească cazul amintit de la CEDO, nu e vorba doar de lipsă de informare.

Memorial15_2015Tot cu acest prilej a fost prezentat şi numărul 1/2015 al revistei „M’89” editată de Memorialul Revoluţiei şi o expoziţie cu coperţile numerelor de revistă de pînă acum, realizate de Traian Abruda. Revista „M’89” nr. 1/2015 conţine studii de Richard Andrew Hall (un fragment din teza sa de doctorat „Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România postceauşistă” din care pe acest blog am prezentat mai multe fragmente – vezi pagina „Analize despre revoluţia din 1989”), Lucian Vasile Szabo, Lucian Ionică şi Dumitru Tomoni, o relatare a lui Anatol Petrencu despre simpozionul organizat de „Memorialul Revoluţiei” în decembrie 2014, un articol al preotului Ionel Popescu „Biserica şi idealurile revoluţiei din decembrie 1989”, rubrica „Colaje de celuloid” de Liza Kratochwill în care sînt transcrise unele înregistrări video din timpul revoluţiei, articole despre perioada comunistă de Cristina Tudor, Loredana Tănasie şi Simona Mocioalcă, recenzii la cărţile „Teză la istorie” de Cati Daşcău şi „Turma marelui urs” de Costel Balint făcute de Simona Mocioalcă respectiv Adina Hornea Abruda, relatări de la diferite activităţi ale asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”.

Deasemeni s-au împărţit diplome mai multor persoane care au ajutat „Memorialul Revoluţiei” de-a lungul vremii. Inclusiv eu am primit o diplomă.

În cadrul conferinţei de presă s-a împărţit participanţilor şi un bilanţ al activităţii asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” în cei 25 de ani de existenţă. Bilanţul a fost întocmit de conducerea asociaţiei. Îl reproduc mai jos.

După 25 de ani…
Bilanţ şi planuri la Asociaţia Memorialul Revoluţiei
(more…)

 

Candelă împotriva timpului (8). Comunismul s-a născut pe Neva şi s-a înecat în Bega decembrie 18, 2012


Al 8-lea episod şi ultimul, din filmul “Candelă împotriva timpului” produs de TVR Timişoara în 2009. Realizatori: Vasile Bogdan şi Titus Suciu.

Vezi primele şapte episoade, care au fost prezentate pe acest blog:
Prin negura roşie
16 decembrie de dimineaţa pînă noaptea
17 decembrie din noapte pînă după amiază
17 decembrie de după amiază pînă în noapte
Singuri împotriva dictaturii
Ziua în care Dumnezeu a pogorît la Timişoara
Atunci ne-am mîntuit de frică

(more…)

 

Indescriptibila senzaţie de euforie octombrie 12, 2012


Din cartea mea „Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost redau acum mărturia domnului Alexandru Cuţară, arestat în noaptea de 16/17 decembrie 1989. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele de azi pe care le-am inserat în text.

Născut în 24 februarie 1948 la Bucureşti, domnul Cuţară era în 1989 inginer constructor la ISPE (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice). A participat la revoluţie alături de vecinul său de cartier Gheorghe Ciuhandu, care avea să devină apoi primarul Timişorii. După revoluţie domnul Cuţara a fost o perioadă preşedinte al asociaţiei ALTAR (a luptătorilor timişoreni arestaţi în revoluţie). Este totodată autorul unui album bilingv (română-germană) de prezentare a oraşului Timişoara pentru turişti (apărut după revoluţie).

De cîţiva ani urmăream zilnic emisiunile posturilor de radio „Europa Liberă” şi „Vocea Americii”, aşteptînd „să se întîmple ceva”. Mi-era clar că se apropie sfîrşitul lui Ceauşescu.

În seara de sîmbătă, 16 decembrie 1989, fiică-mea s-a întors acasă pe la ora 22,30 şi ne-a spus că în oraş e zarvă mare, lumea se agită, a fost spart sediul Comitetului Judeţean de Partid. Am crezut că revolta recentă de la Braşov se reeditează acum la Timişoara. Mi-am luat paltonul şi am ieşit în stradă. Am luat-o spre staţia de tramvai şi am fost surprins că o mulţime de tramvaie (1,2,6 …) circulau pe linia lui 4, aproape în şir indian [semn că fuseseră deviate de la traseul lor normal, care trecea prin Centru şi Piaţa Maria, lîngă locuinţa lui Laszlo Tokes]. M-am urcat într-un tramvai, am coborît la Continental şi am luat-o spre Consiliu. Am avut un şoc văzînd Consiliul scăldat în lumină şi înconjurat de figurile sinistre ale scutierilor (vedeam pentru prima dată uniformele acelea). M-am speriat puţin, dar m-am gîndit că dacă mă întorc din drum, pot fi suspectat de ceva. Am mers în continuare liniştit, iar la ASCAR am făcut colţul spre Loga. Aveam de gînd să fac un mic ocol şi să mă îndrept spre centru, dar am auzit un vuiet de glasuri dinspre complexul studenţesc. M-am îndreptat într-acolo. Se auzeau tot mai clar lozincile cunoscute („Studenţi, veniţi cu noi”, „Jos Ceauşescu”, „Jos dictatura”, etc.). Am întîlnit demonstranţii şi am continuat cu aceştia traseul. (more…)

 

Eliminarea Timișoarei din istoria revoluţiei române decembrie 17, 2011


La București, 25 decembrie 1989 e considerată „a 4-a zi a revoluției”, deci revoluția a început abia în 22 decembrie 1989.

Actualizare 2 ianuarie 2018: Adăugare fotografie cu placă comemorativă din București

Încă imediat după 22 decembrie 1989 s-a putut observa tendinţa puterii FSN-iste nou instalate de a elimina oraşul Timişoara din istoria revoluţiei române. Nu era o indicaţie explicită, ci o ignorare tăcută a Timişorii, în condiţiile în care pretutindeni se vorbea foarte mult despre revoluţie. În martie 1990, în punctul 13 din Proclamaţia de la Timişoara (linc) se face observaţia: „Cu excepţia ziarului România Liberă, în presa, radioul şi televiziunea din Bucureşti evenimentele comentate ca revoluţionare sînt numai cele din 21-22 decembrie”.

Ziarul „România Liberă” era ostil noii puteri FSN-iste, aceasta fiind explicaţia pentru care făcea notă discordantă. Interesul FSN de a neglija evenimentele din Timişoara venea de la faptul că doi miniştri din nou-instalatul guvern „revoluţionar” – generalii Chiţac (ministru de interne) şi Stănculescu (ministrul economiei, iar mai apoi al apărării) aveau lucruri de ascuns cu privire la faptele lor de la Timişoara, din perioada 17-22 decembrie 1989. Ce anume fapte s-a văzut ulterior, cînd amîndoi au fost condamnaţi la cîte 15 ani închisoare pentru omor deosebit de grav (linc). (more…)

 

Propunere legislativă: Iaşiul – oraş iniţiator al revoluţiei din 1989. Un articol al meu din 2004 despre această problemă decembrie 16, 2011


Parlamentarii PDL din Iaşi (senatorii Dumitru Oprea şi Mihaela Popa şi deputaţii Cristina Dobre, Petru Movilă, Nicuşor Păduraru şi Teodor Marius Spînu) au depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege, cu articol unic, prin care se cere declararea municipiului Iaşi drept oraş iniţiator al Revoluţiei române din decembrie 1989, anunţă saitul tion.ro (linc).

Tendinţa aceasta, de a promova Iaşiul în locul incomodei Timişoare ca oraş iniţiator al revoluţiei e mai veche. Eu am remarcat-o în 2004, în Jurnalul Naţional, la prima campanie despre revoluţie a cărei mentor a fost Alex Mihai Stoenescu (cel mai scîrbos informator al securităţii după părerea lui Neculai Constantin Munteanu – linc). Am publicat atunci un articol pe această temă în presa timişoreană, pe care l-am reluat în cartea „Revoluţia din Timişoara şi minciunile din Jurnalul Naţional”. Reiau acum acest articol:

La Iaşi – revoluţie, la Timişoara – o simplă revoltă (more…)

 

Candelă împotriva timpului (2). 16 decembrie de dimineaţa pînă noaptea (video) octombrie 25, 2011


Al doilea episod din filmul documentar „Candelă împotriva timpului”, despre revoluţia din 1989, produs de TVR Timişoara în 2009. Autori Vasile Bogdan şi Titus Suciu.

Vezi şi primul episod (linc).

Apar în acest fragment: (more…)

 

Azi ora 12, lansare de carte despre revoluţia din Timişoara septembrie 30, 2011


Azi 30 septembrie la ora 12, în sala revistei „Orizont” din Timişoara (Piaţa Sfîntul Gheorghe, clădirea în care este banca Transilvania şi Uniunea Scriitorilor, la etaj) va avea loc lansarea cărţii „Candelă împotriva timpului” scrisă de Titus Suciu şi Vasile Bogdan, apărută la editura „Memorialul Revoluţiei 1989” din Timişoara (editura asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”).

Cartea cuprinde 63 de interviuri despre revoluţia din Timişoara, realizate de autori în 2009, cu prilejul realizării serialului în 8 episoade despre revoluţie care a fost difuzat în acel an de TVR Timişoara şi TVR 3 (linc). În carte interviurile sînt publicate integral, în timp ce în serialul televizat, din 2865 de minute filmate, nu au intrat decît 180. „Scriitorul Titus Suciu, respectînd ideile, opiniile şi observaţiile personale ale interlocutorilor, a modelat interviurile literar, dînd astfel lecturii plăcerea întîlnirii cu un act artistic”, sîntem anunţaţi în „Cuvîntul înainte” al cărţii.

Titus Suciu este cunoscut că a mai publicat 2 cărţi de referinţă despre revoluţia din Timişoara: „Reportaj cu sufletul la gură” şi „Lumea bună a balconului”. Vasile Bogdan este angajat al TVR Timişoara, corealizator al serialului despre revoluţie care s-a numit tot „Candelă împotriva timpului”.

Împreună cu cartea se va distribui pe DVD şi serialul despre revoluţie despre care pomeneam. (more…)