Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Ianuarie 1990: Procurorul general Gheorghe Robu declară recurs extraordinar în procesul legat de Laszlo Tokes. Decizia Curții Supreme octombrie 31, 2016


img_20161029_0018Pe un alt sait al meu – documente1989.wordpress.com – am pus în întregime dosarul 117/1990 al Curții Supreme de Justiție cu judecarea recursului extraordinar în procesul lui Laszlo Tokes. Deși hotărîrea judecătorească de evacuare a pastorului fusese deja executată în noaptea de 16/17 decembrie 1989, iar după căderea lui Ceaușescu Laszlo Tokes nu dădea semne că ar dori să-și reia postul de preot la Timișoara (a venit doar în vizită; în final a fost numit episcop la Oradea, în locul fostului episcop Laszlo Papp, care demisionase), în 22 ianuarie 1990 procurorul general Gheorghe Robu a înaintat Curții Supreme de Justiție un recurs extraordinar în care a cerut casarea sentinței de evacuare a domnului Tokes. Prin Decizia nr. 323 din 22 februarie 1990 Curtea Supremă a admis recursul extraordinar, a anulat hotărîrile anterioare ale Judecătoriei Timișoara și Tribunalului Timiș și a stabilit că cererea de evacuare a preotului Laszlo Tokes din locuința parohială era neîntemeiată.

Toate acestea le-am prezentat deja în cartea mea „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes”. Datorită costurilor legate de tipar, în acea carte am prezentat doar parțial documentele din dosarul recursului extraordinar. Acum toate documentele le-am făcut disponibile pentru toți cei interesați, pe saitul indicat (linc).

Redau mai jos, sub formă de text, o parte din dosarul recursului extraordinar, iar sub formă de facsimil decizia Curții Supreme, cei interesați putînd vedea în întregime documentele la lincul amintit. (more…)

 

12 ianuarie 1990, a doua încercare de răsturnare a regimului Iliescu aprilie 19, 2012


Dacă în 26 decembrie 1989 a avut loc prima încercare de răsturnare a guvernării FSN (linc), în 12 ianuarie 1990 a fost a doua încercare. Era zi de doliu naţional, cînd populaţia s-a adunat să cinstească amintirea victimelor revoluţiei, iar întrebările fără răspuns despre cele întîmplate în revoluţie, informaţiile care răsuflaseră despre faptul că bănuiţii de „terorism” au fost în mare parte eliberaţi şi prezenţa în noua conducere a multor activişti ai fostului regim au creat o stare de nemulţumire care a generat manifestaţii de protest în principalele două oraşe ale revoluţiei – Timişoara şi Bucureşti. La Timişoara mitingul a dus la înlăturarea domnului Fortuna de la conducerea judeţului (linc), iar la Bucureşti, pentru potolirea mulţimii care strigase şi „jos Iliescu!”, conducerea CFSN a trebuit să anunţe scoaterea în afara legii a partidului comunist şi să anuleze propriul decret prin care abolea pedeapsa cu moartea (mulţimea simţea că se doreşte scăparea vinovaţilor de crimele din decembrie 1989). S-a făgăduit un referendum pentru 28 ianuarie legat de pedeapsa cu moartea, dar acest referendum n-a mai avut loc. După ce s-a văzut scăpată de presiunea mulţimii, conducerea CFSN a anulat referendumul. Independent de ce am crede despre oportunitatea pedepsei cu moartea, a fost un moment psihologic important, fiindcă poporul român a fost minţit pentru prima oară pe faţă de noii conducători.

Reproduc relatarea despre mitingul din 12 ianuarie 1990 publicată de „Adevărul” din 13 ianuarie.

Mitingul din Piaţa Victoriei (more…)

 

Ministrul Victor Stănculescu, generos pe banii statului septembrie 7, 2011


Din februarie 1990 generalul Victor Atanasie Stănculescu a devenit ministrul apărării naţionale. La vremea aceea Procuratura Militară, instituţia care ancheta crimele din decembrie 1989, era subordonată Ministerului Apărării Naţionale. Indirect, generalul Stănculescu era şef şi peste procurorii care ar fi trebuit să-l ancheteze pentru faptele sale din timpul revoluţiei.

Domnul Stănculescu a ştiut să păstreze relaţii bune cu procurorii militari, care nu l-au deranjat cît timp a fost ministru şi nici cîţiva ani după aceea, cîtă vreme Ion Iliescu s-a menţinut la preşedinţia României. Una din trăsăturile de caracter care au făcut din Victor Stănculescu un ministru apreciat de subalterni este generozitatea. Nu pe banii proprii ci pe banii statului, dar tot generozitate se cheamă! Revista „Caţavencu” nr. 18/1991 explică această generozitate aplicată procurorilor militari. Dar nu numai aceştia au beneficiat de ea. Prin valul de avansări la excepţional din timpul ministeriatului său, care a însemnat şi o mărire a cîştigurilor financiare pentru cei împricinaţi, Victor Atanasie Stănculescu şi-a asigurat simpatia şi a majorităţii ofiţerilor obişnuiţi. Redau mai jos articolul lui Mădălin Matica din revista „Caţavencu”.

S-a scumpit un procuror militar (more…)

 

Biserica mucenicilor arşi de la Timişoara, sfinţită la Popeşti-Leordeni iunie 6, 2011


De ziua eroilor, 2 iunie 2011, în comuna Popeşti-Leordeni de lîngă Bucureşti s-a sfinţit biserica ridicată în cinstea celor 40 de mucenici ai revoluţiei timişorene a căror cadavre au fost furate din spitalul judeţean Timişoara în noaptea de 18/19 decembrie 1989 şi arse la crematoriul din Bucureşti.

La vremea aceea Nicolae Ceauşescu era plecat în vizită în Iran. Porunca de a face cadavrele revoluţionarilor ucişi să dispară a fost dată de Elena Ceauşescu. Regimul comunist nici măcar nu voia să recunoască că au existat nişte tulburări (pînă la reîntoarcerea lui Ceauşescu din Iran şi cuvîntarea sa de la TVR din 20 decembrie 1989 – linc – ziarele româneşti nu au pomenit absolut nimic despre cele întîmplate în Timişoara) iar prin dispariţia cadavrelor s-a dorit dispariţia dovezilor, pentru ca să se poată spune apoi că aceşti morţi nici n-au existat. Pentru familiile celor dispăruţi se pregătise varianta că rudele lor au fugit peste graniţă (deşi unele din aceste familii cunoşteau deja adevărul). (more…)

 

Căinţă şi sfidare – Nomenclatura comunistă în puşcărie. Nicu Ceauşescu, şeful arestaţilor. Ion Dincă îşi exprimă profunde regrete iulie 27, 2010


Ziarul „Adevărul” din 19 ianuarie 1990 publica un dialog dintre ziaristul Sergiu Andon şi procurorul general al României Gheorghe Robu despre comportamentul în puşcărie a membrilor C.P.Ex. şi al copiilor familiei Ceauşescu. „Respectînd cerinţele de secret inerente urmăririi penale, ne-am interesat totuşi de comportamentul celor vinovaţi în noua lor calitate – de arestaţi – ştiut fiind că adevărata fire a persoanelor se dezvăluie cel mai bine în situaţii limită”, scrie ziarul.

(more…)