Cărţi ale asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” decembrie 10, 2014

În anul 2014 asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara a tipărit noi cărţi consacrate revoluţiei din 1989, care au putut fi văzute la conferinţa „25 de ani: Ce am visat? Cum ne-am trezit?” care s-a desfăşurat în 2 şi 3 decembrie la Consiliul Judeţean Timiş.

Revista „M’89” editată de asociaţie a ajuns la al 14-lea număr. Din cuprins: studii de Richard Andrew Hall, Lucian Vasile Szabo, Dumitru Tomoni, Annette Crener & Hilke Wagner, Simona Mocioalcă, „colaje de celuloid” de Liza Kratochwill, articole despre teroarea comunistă de Cristina Tudor şi Loredana Tănasie, recenzii la cartea „Martor în revoluţie” de Ion Murariu (editura Marineasa, Timişoara 2014) şi „Dosarele secrete ale agentului Anton. Petru Comarnescu în arhivele securităţii” de Lucian Boia (editura Humanitas 2014).

Revoluţia din Reşiţa: Rechizitoriul pentru uciderea lui Norbert Pongracz şi Ioan Smaranda şi rănirea lui Liviu Pădurean februarie 24, 2014

În cazul a doi dintre morţii revoluţiei din Reşiţa din timpul aşa zisei lupte cu teroriştii – soldatul Norbert Pongracz şi locotenentul major Ioan Smaranda, se cunoaşte făptuitorul: este căpitanul Gheorghiţă Popa care a fost trimis în judecată în 24 februarie 2000 prin rechizitoriul de mai jos, pe care-l copiez din cartea „Lugoj, decembrie 1989” apărută la editura Memorialul Revoluţiei, Timişoara 2011. Cartea a apărut sub coordonarea lui Gino Rado şi a inclus această întîmplare din Reşiţa fiindcă unul dintre morţi e din Lugoj. De remarcat întîrzierea trimiterii în judecată, abia după pierderea puterii politice de către Ion Iliescu, deşi adevărul era cunoscut încă din prima zi („încă din dimineaţa de 23.12.1989, învinuitul şi-a dat seama că a ucis şi rănit pe colegii săi şi a avut o cădere psihică”). Inculpatul îşi păstrase calitatea de ofiţer activ, dar fusese mutat de la Reşiţa la Hunedoara.

Dosar nr. 1703/P/1999

RECHIZITORIU
Anul 2000, luna februarie, ziua 24

Maior magistrat Romeo Bălan, procuror militar delegat la Parchetul Militar Teritorial Bucureşti,
Examinînd actele de urmărire penală administrate în dosarul penal nr. 1703/P/1999 privind pe învinuit:
– cpt. POPA GHEORGHIŢĂ din UM 01933 Hunedoara, cercetat pentru săvîrşirea în concurs a infracţiunilor de omor deosebit de grav, prev[ăzut] şi ped[epsit] de art. 176 alin. 1 lit. b C. pen. şi tentativă de omor deosebit de grav (2 infracţiuni) prev. şi ped. de art. 20, 176 alin. 1 lit. b C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a, b C. pen.

CONSTAT:

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” e cu conturile bancare blocate. Activitate pe 2011. mai 4, 2012

Ieri 3 mai s-a desfăşurat adunarea generală a membrilor asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara, care organizează şi Centrul Naţional de Cercetare, Documentare şi Informare Publică despre revoluţia din 1989, conform legii 152/2000.

Am fost prezent la această întrunire (în noul sediu al asociaţiei – linc; între timp s-a dărîmat o porţiune de gard ca să existe intrare şi dinspre strada Oituz, dar încă nu s-a făcut inaugurarea „oficială” a noului sediu). Pentru cititorii acestui blog, prezint aspectele care mi s-au părut mai interesante din raportul de activitate prezentat de Traian Orban, preşedintele asociaţiei:

4 cărţi noi despre revoluţie decembrie 9, 2011

Am greşit ieri cînd, luîndu-mă după „Renaşterea Bănăţeană”, am scris pe blog că la sediul Uniunii Scriitorilor din Timişoara se va lansa volumul „Cărţile revoluţiei”. Nu există nici un volum cu titlul „Cărţile revoluţiei”, dar au fost lansate 4 cărţi despre revoluţie, editate de asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara.

La prezentarea cărţilor a vorbit criticul literar Cornel Ungureanu, din partea Uniunii Scriitorilor (gazda evenimentului). Viorel Marineasa a remarcat campania de falsificare a istoriei la care trebuie să se dea replică; a exemplificat cu nişte afirmaţii ale lui Catherine Durandin, care ar fi scris (n-am reţinut unde) că manifestul Frontului Democratic Român din Timişoara a fost redactat în română, maghiară, germană şi „… rusă” (cu puncte-punctele incluse) cînd de fapt a fost tipărit (şi) în sîrbă, fiindcă există minoritate sîrbă în Timişoara. Durandin probabil a văzut litere chirilice şi, habarnistă cum e, a crezut că e vorba de limba rusă. Alte aberaţii marca Durandin ar cuprinde prezenţa la Timişoara a unor grupuri de manifestanţi care vorbeau româneşte cu accent basarabean. Alex Mihai Stoenescu a fost pomenit de asemenea, cu titulatura pe care i-a dat-o Neculai Constantin Munteanu – „cel mai scîrbos informator al securităţii” (linc).

„Născuţi în lanţuri” se cheamă cartea coordonată de Lucian Vasile Szabo care analizează reflectarea revoluţiei de la Timişoara în presa locală, naţională şi internaţională.

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” – apariţii editoriale în 2010 noiembrie 15, 2010

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara, care conform legii 152/2000 este administratoarea Centrului Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare Publică despre Revoluţia din Decembrie 1989, a editat în 2010 mai multe cărţi. Nu am avut timp să scriu nişte recenzii serioase pentru ele (îmi rezerv dreptul de a reveni), dar semnalez aceste apariţii editoriale celor interesaţi.

Ioan Munteanu: Răspuns la „Recenzia” elaborată de dr. Milin Miodrag referitoare la lucrarea „Revoluţia Română în Banat” februarie 13, 2010

Domnul profesor universitar doctor Ioan Munteanu, coautor al lucrării „Revoluţia română în Banat”, mi-a trimis un răspuns la recenzia respectivei lucrări făcute de domnul Miodrag Milin şi publicată pe acest blog (linc). În conformitate cu dreptul  la replică, dau publicităţii respectivul text.

Cartea Revoluţia Română în Banat a apărut sub coordonarea lui Alexandru Oşca. Cuvînt înainte de Claudiu Iordache. Autori: Alexandru Oşca, Ioan Munteanu, Dumitru Tomoni, Emil Şimăndan. Documentarişti: Gino Rado, Adrian Kali, Editura „Sitech”, Craiova, 2009, 498 pagini.

Textul de mai jos, cu litere cursive, reprezintă punctul de vedere al domnului Ioan Munteanu. Am adăugat apoi nişte date despre protagoniştii acestei polemici.

Cuprinsă în planul editorial al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, lucrarea menţionată a fost publicată în octombrie 2009. Are ca autori profesori apreciaţi pentru cercetările efectuate în domeniul istoriei şi pentru cărţile realizate. Doi documentarişti au asigurat o selecţie riguroasă a informaţiei utilizate în redactarea volumului. Publicarea acestei lucrări este rezultatul unei munci cinstite, stăruitoare, desfăşurată cu onestitate şi responsabilitate ştiinţifică. Este un prim elaborat colectiv, înfăptuit printr-o consultare atentă a unor fonduri arhivistice, a volumelor de documente edite, a peste 70 de lucrări bibliografice despre Revoluţia din Decembrie 1989 şi a informaţiei din bogatul fond documentar al Memorialului Revoluţiei. O activitate migăloasă şi competentă s-a materializat într-o lucrare temeinic documentată, în care evenimentele revoluţionare din Banat şi judeţul Arad sunt analizate cu obiectivitate, cu respect pentru adevăr şi fără intenţie de partizanat în favoarea unor grupuri de oameni. Este pentru prima dată când într-o carte despre Revoluţia din Banat se aduc argumente şi dovezi edificatoare care explică, printr-o informaţie în mare parte inedită, motivele declanşării la Timişoara a luptei pentru înlăturarea regimului comunist. În cele 498 de pagini ale volumului s-a inclus o prezentare analitică, detaliată şi documentată, a evenimentelor petrecute în acele zile dramatice la Timişoara, Lugoj, Arad, Reşiţa, Caransebeş, Jimbolia, Sânnicolaul Mare, Buziaş, Nădrag, Lipova, Curtici, Lovrin, Ineu, Sebiş, Becicherecul Mic. Am fost conştienţi de faptul că opreliştele puse la cercetarea unor fonduri documentare împiedică cunoaşterea  şi lămurirea  tuturor detaliilor legate de Revoluţie. Cu toate acestea, strădania autorilor şi documentariştilor a îngăduit oferirea unei imagini cuprinzătoare asupra realităţilor revoluţionare din Banat. În plus, valoarea volumului este sporită de includerea a 23 de Anexe importante, a datelor şi fotografiilor persoanelor ucise, a listelor cu numele celor răniţi şi arestaţi în acele zile însângerate.

Miodrag Milin: Recenzie la „Revoluţia română în Banat” de Alexandru Oşca (coordonator) octombrie 20, 2009

Profesorul universitar timişorean Miodrag Milin este autorul mai multor lucrări consacrate revoluţiei din 1989, din care amintesc: „Timişoara 15-21 decembrie”; „Timişoara în arhivele Europei Libere”, „Timişoara în revoluţie şi după”. În trecut, domnul Milin a fost membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române, de unde şi-a dat demisia. A fost deasemeni angajat al Asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara, unde a coordonat volumele „Procesul de la Timişoara”, colaborarea sa cu această asociaţie întrerupîndu-se însă în ultima vreme.

Domnul Milin a avut amabilitatea de a-mi transmite pentru publicare pe acest blog a unei recenzii la cartea Revoluţia Română în Banat, Coordonator: Alexandru Oşca, Cuvînt înainte de Claudiu Iordache, Autori: Alexandru Oşca, Ioan Munteanu, Dumitru Tomoni, Emil Şimăndan. Documentarişti: Gino Rado, Adrian Kali, Editura „Sitech”, Craiova, 2009, 498 pag. Public această recenzie mai jos: