Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Manipularea mediatică legată de comunicatul Parchetului despre dosarul revoluției ianuarie 8, 2018


Articol publicat (cu mici diferențe) și pe contributors (linc).

Am prezentat deja textul integral (linc) al comunicatului din 18 decembrie 2017 al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție legat de cercetările din așa-zisul dosar al revoluției. Este interesant și felul cum a fost prezentat acest comunicat în unele mijloace de informare în masă românești.

Pe saitul „Evenimentul Zilei”, în 20 decembrie 2017, Sorin Andreiana scrie: „Parchetul militar confirmă: În decembrie 1989 a fost lovitură de stat!” (linc). Articolul subliniază că Ion Cristoiu, șeful de la „Evenimentul Zilei”, a fost primul ziarist român care a susținut teza loviturii de stat care ar fi acum confirmată și de Parchet (cu privire la rolul lui Ion Cristoiu în popularizarea teoriei loviturii de stat sînt de acord cu Andreiana; eu însumi am subliniat rolul lui Cristoiu în prima mea carte – „Falsificatorii istoriei” – publicată în 1994, în capitolul „Ion Cristoiu – vîrful de lance al campaniei de falsificare a istoriei revoluției” – linc). „Iliescu zice că nu la Malta s-a decis soarta lui Ceaușescu, Parchetul îl contrazice”, mai adaugă Andreiana. Aici mă deranjează cum pune problema „Evenimentul Zilei”: De ce scrie că Parchetul îl contrazice pe Ion Iliescu, în loc să scrie că Parchetul îl contrazice pe Marius Mioc? (more…)

 

Revista „22”: Traseul profesional a lui Trosca nu se intersectează deloc cu cel al generalului Militaru februarie 11, 2016


Mădălin Hodor, consilier superior în cadrul Direcției de Investigații a CNSAS, publică în revista „22” un articol intitulat „Asasinarea“ lui Trosca (I) Misterele uslașilor uciși la Revoluție (linc). Articolul este o raritate în presa dîmbovițeană prin faptul că încearcă să lămurească eventuala vinovăție a generalului Militaru în moartea uslașilor conduși de Trosca lîngă sediul M.Ap.N. în decembrie 1989, nu reluînd speculațiile la modă ci făcînd investigații în arhive. Concluzia autorului este următoarea:

Militaru vs. Trosca. Un conflict inventat?

Dacă în privinţa dovezilor colaborării lui Ni­colae Militaru cu KGB/GRU, ca motiv al îndepărtării sale din Armată, lucrurile sînt obscure, în privinţa carierei lui Gheor­ghe Trosca la Direcţia a IV-a, din punctul meu de vedere, ele sînt cît se poate de clare. (more…)

 

Richard Andrew Hall: Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România de după Ceauşescu (III). „Ialta-Malta” şi teoria intervenţiei străine în revolta de la Timişoara februarie 7, 2012


În 2009 am publicat pe acest blog traducerea unor fragmente din teza de doctorat a profesorului american Richard Andrew Hall„Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România de după Ceauşescu”. Respectiva teză de doctorat a fost susţinută în decembrie 1996 la Universitatea Indiana. Voi prezenta în perioada următoare noi fragmente din această teză de doctorat. În textul lucrării domnului Hall, fragmentele pe care le voi prezenta sînt anterioare celor deja traduse, care au fost numerotate 1-8, şi le voi numerota cu cifre romane. Cu litere cursive între paranteze drepte am introdus în text unele comentarii ale mele.

Pentru republicarea în altă parte a acestei teze este nevoie să cereţi aprobarea autorului, cu care se poate lua legătura la hallria@comcast.net

Fragmentele deja traduse din teza de doctorat a profesorului Hall:
Începutul sfîrşitului: Timişoara 15-17 decembrie 1989
O privire de ansamblu asupra revoltei din Timişoara
„Ialta-Malta” şi teoria intervenţiei străine în revolta de la Timişoara – fragmentul prezentat acum
Ceauşescu pleacă în Iran
18-19 decembrie. Evenimentele din Timişoara în absenţa lui Ceauşescu
20 decembrie 1989: Protestatarii cuceresc Timişoara
Greşeala fatală a lui Ceauşescu: mitingul din 21 decembrie
Cine a aruncat “petarda”?
Rolul USLA în reprimarea din 21-22 decembrie 1989 la Bucureşti
Ce l-a făcut pe Ceauşescu să fugă?
Ceauşeştii în timpul fugii
Concluzii

„Ialta-Malta” şi teoria intervenţiei străine în revolta de la Timişoara (more…)

 

Pacepa în „Orizonturi roşii”: „Nicolae Militaru, unul din generalii favoriţi ai lui Ceauşescu” martie 31, 2011


Faptul că generalul Militaru, ministrul apărării în guvernul instaurat în decembrie 1989, este omul ruşilor, se ştia din cartea „Orizonturi roşii” a generalului Ion Mihai Pacepa, fost şef al securităţii ceauşiste fugit în SUA. Cartea a fost difuzată şi la Europa Liberă, post de radio cu largă audienţă în epocă. De aceea, cînd l-am văzut pe Militaru în decembrie 1989 imediat am făcut legătura cu cele auzite din cartea lui Pacepa. Bănuiesc că, deodată cu mine mulţi alţi români şi-au amintit de acelaşi lucru.

În prima parte a anului 1990, cu ajutorul soră-mii din America (linc) am făcut rost şi de o ediţie tipărită a cărţii generalului Pacepa şi am tălmăcit, pentru revista „Forum Studenţesc” din Timişoara, fragmentele legate de relaţia generalului Militaru cu sovieticii. Deasemeni am purtat cartea pe la mitinguri, arătînd-o şi altora.

Este interesant ce scrie Pacepa despre Militaru, dar, privind retrospectiv la legendele ţesute în jurul revoluţiei din 1989, este interesant şi ce nu scrie. Pacepa nu este un om care să fi aflat doar marginal despre cazul Militaru. După propriile sale afirmaţii, Pacepa este omul care i-a prezentat personal lui Ceauşescu informaţiile care au determinat mazilirea generalului Militaru.

Pe scurt, Pacepa scrie despre Militaru că:
– a făcut sex cu o agentă sovietică, fiind înregistrat audio de securitate.
– a acceptat ideea de a da ataşatului militar sovietic la Bucureşti, fost coleg de-al său din timpul studiilor militare, cartea cu telefoanele Marelui Stat Major al armatei române, document cu caracter secret.

Ce NU spune Pacepa despre Militaru este că acesta ar fi fost implicat într-o conspiraţie care avea scopul răsturnării lui Ceauşescu. Acestea sînt susţineri făcute de Militaru după revoluţie (voi prezenta pe blog afirmaţiile lui Militaru despre această problemă) care mie mi se par foarte dubioase. Militaru avea deja agăţată tinicheaua de „om al ruşilor” prin cartea lui Pacepa, iar difuzarea cărţii la Europa liberă (şi după 1989, şi în România) a făcut faptul prea cunoscut ca să mai poată fi ascuns. Mai ales după începutul mişcării CADA care a cerut înlăturarea lui Militaru (punctul 4 pe lista de revendicări – linc), pomenindu-se în discuţiile televizate şi despre dosarele „Corbii” (linc), faptul că Militaru avea legături cu ruşii a ajuns cunoscut şi de cei care eventual rataseră transmiterea cărţii lui Pacepa la „Europa Liberă”. În aceste condiţii, cea mai bună variantă pentru Militaru era să spună „da, am colaborat cu ruşii, dar din adînc patriotism, dorind să izbăvesc ţara de sub dictatura lui Ceauşescu”. (more…)

 

Grigore Cartianu e supărat decembrie 29, 2010


Actualizare 11 iulie 2017: Schimbare legătură youtube, căci legătura veche nu mai funcționa.

„Există un fost cetăţean sovietic, actualmente cetăţean rus, dotat cu un tupeu fantastic, pe care şi-l exersează perfect în limba română. Se numeşte Viaceslav Samoşkin, iar de un an încoace – asemeni Mioriţei – nici iarba nu-i mai place, nici gura nu-i mai tace. Mai exact, de cînd în România, pe baza unor dovezi implacabile, răsturnarea lui Ceauşescu este explicată tot mai convingător prin lovitura de stat instrumentată de serviciile secrete străine, în frunte cu cele sovietice”, scrie Grigore Cartianu în articolul „Paşol na turbinca, Vidma!” (linc) din ziarul „Adevărul” din 26 decembrie 1989. (more…)

 

Cinghiz Abdulaev, paiul de care se agaţă Stănculescu (sprijinit de Jurnalul Naţional) iunie 24, 2010


În martie 2010 „Jurnalul Naţional”, sub semnătura Violetei Fotache, publica articolul „Generalul Stănculescu e dispus să rupă tăcerea” (linc) (era aproximativ a 157-a oară cînd generalul Stănculescu rupea tăcerea, după nenumărate emisiuni televizate şi articole de ziar) în care se făcea referire la un martor-surpriză pe care l-ar avea generalul Stănculescu: fostul general rus Cinghiz Abdullaev. (more…)

 

Samoşchin: Cine fură revoluţia şi de ce? (2). Această deplasare a „dreptului de autor” în materie de Revoluţia Română şi, respectiv, în materie de victime omeneşti, spre factorul extern, convine cel mai mult celor care au fost atunci în vîrful armatei aprilie 28, 2010


Viaceslav Samoşchin

Prezint a doua parte (şi ultima) a articolului ziaristului rus Viaceslav Samoşchin despre revoluţia română. Această parte a fost publicată pe saitul agenţiei inforusia în 13 aprilie 2010 (linc).

Vezi şi prima parte a acestui articol: Schema, care nu are la bază fapte reale, se cere umplută cu asemenea fapte (linc).

Opiniile din articol aparţin autorului, comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte. (more…)