Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit: luptătorii în revoluție nu datorează asigurări de sănătate pentru banii încasați din indemnizația conform legii 341/2004 februarie 21, 2020

Înalta Curte de Casație și Justiție, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat în 17 februarie 2020 o decizie în dosarul 2931/1/2019 (linc), prin care stabilește că „deţinătorii titlului de Luptător cu Rol Determinant nu datorează contribuţie la asigurările sociale de sănătate pentru indemnizaţiile primite în temeiul Legii nr. 341/2004”.

Deciziile completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a Înaltei Curți de Casație și Justiție devin obligatorii pentru toate instanțele din România după publicarea lor în Monitorul Oficial. Deocamdată decizia nu a fost publicată, iar pe saitul ÎCCJ a apărut doar minuta deciziei. E doar o problemă de timp pînă va apărea decizia în Monitorul Oficial și după aceea, toate procesele care ar fi deschise de revoluționari (dar, zic eu, și de noiembriști brașoveni din 1987 ori de greviști din Valea Jiului din 1977) legate de faptul că li se reține CASS din indemnizație vor fi cîștigate de aceștia.

Înalta Curte de Casație și Justiție respinge cererea de reîncepere a urmăririi penale față de Petre Roman și Teodor Brateș în „dosarul revoluției” noiembrie 29, 2019

Am anunțat pe acest sait că în „dosarul revoluției”, după ce inițial fostul primministru Petre Roman și fostul crainic al TVR Teodor Brateș au fost scoși de sub urmărire penală, în luna octombrie Ministerul Public și-a infirmat propria soluție și a hotărît să reînceapă urmărirea penală (și) față de aceștia (linc).

Legat de acest dosar al revoluției, în care sînt inculpați fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprimministru Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, vedeți pe acest sait prezentarea și analizarea rechizitoriului:
– Rechizitoriul din „dosarul revoluției” (1). Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (2). Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (3). Constituirea grupului dizident Iliescu
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (4). Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (5). Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Rechizitoriul în procesul revoluției (6). Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Rechizitoriul în procesul revoluției (7). Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989
– Rechizitoriul în procesul revoluției (8). Revoluția în orașele României
– Rechizitoriul în procesul revoluției (9). Preluarea puterii de către CFSN
– Rechizitoriul în procesul revoluției (10). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Rechizitoriul în procesul revoluției (11). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Rechizitoriul în procesul revoluției (13). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media

În 27 noiembrie 2019 Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat cererea de redeschidere a urmăririi penale și a hotărît respingerea ei în ceea ce privește repunerea sub acuzare a lui Petre Roman și Teodor Brateș, dar admiterea ei în ceea ce privește plîngerile formulate de o serie de părți vătămate din dosar. Nu cunosc ce conțin exact aceste plîngeri, bănuiesc că e vorba de cereri de despăgubiri.

Redau, de pe saitul ÎCCJ (linc) soluția instanței:

Dosarul Mineriadei, restituit către Parchetul Militar mai 9, 2019

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărît restituirea către Parchetul Militar a dosarului mineriadei din iunie 1990, anunță agenția Mediafax (linc). Hotărîrea instanței nu numai că constată nulitatea rechizitoriului, dar și exclude toate probele administrate în dosar în cadrul urmăririi penale. Mărturisesc că aici sînt cam nedumerit: Înțeleg că, dacă prin dispoziția de începere a urmăririi penale față de unii inculpați s-a precizat că sînt cercetați pentru perioada 13-15 iunie 1990, este nelegal să fie învinuiți pentru fapte săvîrșite în 11-12 iunie 1990. Dar dovezile administrate la urmărirea penală de ce sînt, în întregime, excluse? Au fost audiați sute de martori, pentru ce aceste audieri de martori nu mai sînt valabile? Trebuie din nou chemați toți martorii la reaudiere? Eu în general sînt sceptic față de mărturiile apărute după multă vreme de la evenimente, din motive explicate în articolul „Despre metodologia cercetării istorice” (linc). Consider că pentru aflarea adevărului, scop principal al procesului penal conform codului de procedură penală, mărturiile date la scurt timp după evenimente sînt cele mai bune. Acum înțeleg că, prin hotărîrea ÎCCJ, TOATE probele administrate la urmărirea penală în dosar sînt excluse. Deci dacă un martor a dat declarație despre mineriadă în 1990, acea declarație e exclusă și trebuie reaudiat martorul în 2019. Pe lîngă faptul că în 2019 un martor poate să nu-și mai amintească exact fapte din 1990, dacă există contradicții între declarațiile de atunci și de acum aceasta poate fi și o dovadă că martorul nu este sincer. Declarațiile vechi ar trebui păstrate ca probe fie și pentru a verifica gradul de încredere care poate fi atribuit unui martor.

Citez de pe saitul Înaltei Curți de Casație și Justiție (linc), hotărîrea instanței:

Decizia ÎCCJ din procesul legat de lămurirea colaborării cu securitatea a lui Gelu Voican Voiculescu. „Nu se poate trage concluzia că practicarea yoga, cît și deținerea și schimbul de literatură ocultă sau ezoterică ar fi constituit activități sau atitudini îndreptate împotriva regimului totalitar comunist” … (a existat) „o stratagemă a intimatului-pîrît față de organele fostei Securități … a încercat să le dezinformeze și să devieze cursul cercetărilor” aprilie 25, 2019

Am relatat pe acest blog (linc) că în 2017 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea ca fostul viceprimministru FSN Gelu Voican Voiculescu să fie declarat colaborator al securității. Am rămas dator cititorilor cu prezentarea motivării deciziei. Cu destulă întîrziere am primit-o, căci ÎCCJ nu mi-a trimis-o iar eu n-am avut drum la București s-o ridic. Cînd am fost o dată la București, la arhiva Curții de Apel nu aveau hotărîrea, fiindcă procesul fiind început din 2010 a fost calificat ca „arhivă veche” și dus undeva în Ilfov, la o firmă de arhivare care ține arhiva Curții de Apel București. Așa că numai cu programare se pot obține date din dosarele respective. Pînă la urmă am dobîndit totuși hotărîrea ÎCCJ, pe care o prezint acum cititorilor în întregime, fiind de folos pentru înțelegerea activității fostului viceprimministru, acum director al Institutului Revoluției Române și recent acuzat de crime împotriva umanității în „dosarul revoluției”.

Amintesc că pe acest blog am scris pe larg despre respectivul proces, în care am fost reclamant, alături de Gregorian Bivolaru, conducătorul mișcării yoghine MISA, pîrîți fiind Gelu Voican Voiculescu și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Vezi articolele anterioare:

Model de chemare în judecată a Casei de pensii pentru copii de eroi martiri ai revoluţiei cărora li se refuză indemnizaţia prevăzută de OUG 95/2014 iulie 9, 2018

Notă (actualizare 10 iulie 2018): Modelul cuprins în această cerere e orientativ. O juristă îmi atrage atenția că pot exista particularități în fiecare caz în parte, dacă persoanele în cauză au mai cerut sau nu indemnizație, cînd au formulat acea cerere și dacă au primit răspuns sau nu, dacă răspunsul a fost administrativ sau decizie de respingere, dacă au făcut contestație sau nu, dacă au primit răspuns la constestație deoarece numai într-un anumit termen te poți adresa instanței. Pentru o chemare în judecată adaptată situației concrete în care vă aflați, consultați un avocat.

Aşa cum am arătat deja pe acest blog (linc), în 19 martie 2018 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat în problema dezlegării problemei de drept legată de indemnizaţia cuvenită copiilor de eroi martiri ai revoluţiei conform Legii 341/2004, modificată prin OUG 95/2014. Înalta Curte a confirmat interpretarea dată legii de „blogul lui Marius Mioc” conform căreia indemnizaţia respectivă,  de 0,5 din salariul mediu, este necondiţionată (rămîne însă de stabilit: salariul mediu din ce an?, căci ulterior au apărut ordonanţe de urgenţă care au plafonat indemnizaţiile acordate prin legea 341/2004; după părerea mea ar trebui să fie salariul mediu din 2015, anul în care a intrat în vigoare OUG 95/2014). Totodată, a respins interpretarea dată de Casele de pensii, conform cărora indemnizaţia ar fi condiţionată de nerealizarea de venituri din motive neimputabile.

În 14 iunie 2018 Hotărîrea ÎCCJ a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 490) (linc). Din acest moment ea a devenit obligatorie pentru toate instanţele de judecată, conform art. 521 alin. 3 din Codul de Procedură civilă.

Deoarece un mare număr de copii de eroi martiri n-au primit indemnizaţia respectivă, fie pentru că Casele de pensii au refuzat să le-o dea, fie nici n-au cerut-o, descurajaţi anume de faptul că celor care au cerut-o li s-a respins cererea, am întocmit acum, în ajutorul acestora, un model de chemare în judecată a Casei de pensii pentru a o obliga să plătească această indemnizaţie prevăzută de lege. Ţinînd seama de hotărîrea recentă a ÎCCJ, cîştigarea proceselor ar trebui să fie foarte uşoară.

Pedeapsa fostului șef al SSPR George Costin, redusă de la 5 ani închisoare cu executare la 3 ani închisoare cu suspendare iulie 2, 2018

Înalta Curte de Casație și Justiție a isprăvit de judecat apelul în procesul fostului șef al SSPR (de pe vremea guvernului Emil Boc), George Costin, învinuit de infracțiuni de corupție, fals în înscrisuri sub semnătură privată, inițiere, constituire de grup infracțional organizat și spălare de bani. Este un proces despre care am mai scris:
– Secretarul de stat pentru revoluţionari George Costin a fost arestat
– Comunicatul parchetului despre arestarea lui George Costin
– 11 persoane trimise în judecată în dosarul “George Costin”
– Fostul șef al SSPR George Costin, eliberat condiționat din arest
– 7 ani închisoare pentru fostul șef al SSPR George Costin
– Procesul fostului secretar de stat pentru revoluţionari George Costin, trimis la rejudecare
– Fostul șef al SSPR George Costin, osîndit la 5 ani de Închisoare. Ceilalți inculpați – pedepse cu suspendare. 9.453.390 lei confiscați de stat

Inițial George Costin primise 7 ani închisoare. Sentința a fost casată și cauza trimisă la rejudecare. La rejudecare, în primă instanță, Costin a primit 5 ani închisoare cu executare, iar acum la apel pedeapsa a fost redusă la 3 ani închisoare cu suspendare. Ceilalți inculpați au primit și ei pedepse cu suspendare.

Amintesc că George Costin mai este inculpat și într-un alt dosar (4753/62/2015), în curs de judecată la Curtea de Apel Alba Iulia (linc).

Redau de pe saitul ÎCCJ (linc) soluția recentă în cazul lui George Costin, caz început la DNA Pitești.

Decizia ÎCCJ referitoare la dreptul de indemnizație al copiilor de eroi martiri ai revoluției iunie 16, 2018

În Monitorul Oficial nr. 490 din 14 iunie 2018 a apărut Decizia nr. 23 din 19 martie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia dreptul la indemnizație al copiilor de eroi martiri ai revoluției este necondiționat. Decizia a fost dată pentru dezlegarea unei chestiuni de drept și este obligatorie pentru toate instanțele de judecată din momentul publicării în Monitorul Oficial.

Am mai scris despre această problemă. Vedeți articolele anterioare:
– Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să hotărască situația indemnizațiilor copiilor de eroi martiri ai revoluției
– Practica judecătorească în problema indemnizațiilor copiilor de eroi-martiri ai revoluției stabilite prin OUG 95/2014
– ÎCCJ s-a pronunţat: dreptul la indemnizaţie al copiilor de eroi martiri e necondiţionat

Prezint acum hotărîrea completă a ÎCCJ. Observ că ÎCCJ stabilește că inclusiv în anul 2015, cînd a fost în vigoare OG nr. 1/2015, a existat dreptul de indemnizație de 0,5 din salariul mediu pentru copiii de eroi martir, necondiționat, prevederile OG 1/2015 referitoare la indemnizația condiționată de 2020 lei coexistînd în acel an cu prevederile OUG 95/2014, nicidecum înlocuindu-le (vezi pct. 81 din hotărîrea ÎCCJ). Constat identitatea deplină între felul cum interpretează legea 341/2004 Înalta Curte și intepretările pe care le-am exprimat pe acest blog după apariția OUG 95/2014. În ceea ce privește indemnizația condiționată de 2020 lei/lună, ÎCCJ afirmă (punctul 75) că aceasta era valabilă doar în anul 2015, perioada de aplicare a OG 1/2015.

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

DECIZIA NR. 23 din 19 martie 2018
Dosar nr. 3340/1/2017