Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

TV Britanică ITN în 22 decembrie 1989. „Evenimentele din România sînt o priveliște dramatică dar neconfortabilă pentru conducerea sovietică”. Doamna Thatcher a lăudat oamenii curajoși din România… Ea i-a numit „eroi adevărați”. Deputat britanic: „Restul lumii datorează recunoștiință acestor oameni… pentru că au scăpat lumea de unul dintre cei mai tiranici dictatori” (video) noiembrie 4, 2019


Jurnalul de știri al televiziunii britanice ITN din 22 decembrie 1989, cu știri despre revoluția română. Sînt prezentate reacțiile lui Margaret Thatcher și George Bush, filmări din București difuzate la TVR, reacțiile emigranților români din Londra și din Washington. Se afirmă (greșit) că noul guvern e condus de Corneliu Mănescu. Deschiderea porții Brandernburg de la zidul Berlinului, în prezența lui Helmuth Kohl, Hans Modrow și a sute de mii de germani a ajuns doar la sfîrșitul buletinului de știri, întîmplările din România fiind considerate mai importante. Subtitrare în limba română adăugată (trebuie s-o activați).

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Rechizitoriul în procesul revoluției (8). Revoluția în orașele României octombrie 7, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, în care sînt descrise evenimentele din orașele României, altele decît Bucureștiul, pînă la ora 18,30 din ziua de 22 decembrie 1989, oră la care ar fi început „inducerea în eroare care a afectat întreaga populație”.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989

Remarc în acest fragment că se neglijează hotărîrile judecătorești definitive, cu autoritate de lucru judecat, care au fost date în acești 30 de ani care au trecut de la revoluție. Ele nu sînt nici măcar pomenite în rechizitoriu, în schimb este pomenit iar Raportul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Pînă și „Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de parchetele militare în perioada 1990 – 1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989”, elaborată de Secţia Parchetelor Militare în 1994, este citată în rechizitoriul tot prin intermediul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, de unde deduc că Parchetul de azi nu a avut la dispoziție în mod direct sinteza cercetărilor făcută în 1994 de Parchetul Militar, ci doar prin intermediul dosarelor Comisiei Senatoriale.

Evenimentele descrise în acest capitol nu sînt în mod direct legate de învinuirile aduse inculpaților din proces, ceea ce poate fi o explicație a superficialității cu care s-a lucrat în această parte a rechizitoriului. Dar dacă tot s-a inclus acest capitol în rechizitoriu, cred că e inacceptabil că nu se pomenesc cercetările de pînă acum concretizate cu hotărîri judecătorești definitive, legate de revoluția din aceste orașe. (more…)

 

Rechizitoriul în procesul revoluției (7). Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989 septembrie 27, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, legat de evenimentele din București, în 22 decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu și pînă la orele 16.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:

– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu

În acest fragment se descriu evenimentele de după fuga lui Ceaușescu (cînd se consideră că acesta a pierdut puterea), pînă la ora 16, cînd s-a consolidat „grupul Iliescu”. Au fost cucerite de revoluționari sediul securității, televiziunea și radioul. Deasemeni și în provincie revoluționarii au ocupat sediile comitetelor județene PCR, ale miliției și securității.

Puțin înainte de fuga președintelui din C.C., fratele său, generalul Ilie Ceaușescu, dăduse un ordin – notă telefonică – ca toate unitățile militare să acționeze conform stării de necesitate, dar această notă telefonică a fost primită numai de o parte dintre unități (după cum reiese din jurnalele acțiunilor de luptă și din declarația lui Victor Stănculescu).

În jurul orei 14,10 generalul Eftimescu transmite o notă telefonică prin care se poruncește tuturor unităților să se retragă în cazărmi și să execute doar ordinele primite de la Ministerul Apărării Naționale. Parchetul apreciază că acesta e momentul în care conducerea superioară a armatei a preluat prerogativele comandantului suprem Nicolae Ceaușescu.

La 5 minute după acest moment generalul Stănculescu trimite trupe la Televiziunea Română, iar mai tîrziu, pînă la orele 16, vor fi înconjurate cu trupe și alte obiective (sediul CC, Radiodifuziunea, Banca Națională, Casa Scînteii – unde erau redacțiile și tipografia multor ziare, Palatul Primăverii, mari întreprinderi din București). La acele momente în toată țara situația era calmă și astfel „nu existau motive întemeiate pentru reînarmarea trupelor și trimiterea lor în stradă”, explică Parchetul.

În sediul CC se încercau constituirea a diferite comitete revoluționare care să preia puterea. Iosif Dan a declarat că au fost vreo 14 guverne, „la fiecare etaj s-a făcut un guvern”. Din alte declarații reies și unii dintre cei care încercau să încropească o nouă putere: Ion Moțoi Chicideanu, Ilie Verdeț, Constantin Dăscălescu (prim-ministrul lui Ceaușescu), Dumitru Mazilu, Nicolae Dide.

La Televiziunea Română, după ce a fost cucerită de revoluționari, începînd cu ora 15 a fost instituit un comandament militar, în frunte cu generalul Nicolae Tudor și cu inculpatul Emil (Cico) Dumitrescu, care a avut drept scop „cenzura și controlul informațiilor”. Cu alte cuvinte, Televiziunea Română Liberă (cum se prezenta) nu a mai fost chiar așa de liberă după ora 15.

VI. Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989 (more…)

 

Emil (Cico) Dumitrescu la TVR, în 22 decembrie 1989: „Rog pe tovarășul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, să vină la televiziune! Trebuie tovarăși să ne organizăm!” (video) mai 3, 2018


Amiralul Emil Dumitrescu, poreclit Cico, este recent învinuit în dosarul revoluției, pentru ceea ce Parchetul numește „diversiunea” începută în seara de 22 decembrie 1989.

În 22 decembrie 1989 Cico Dumitrescu a apărut la TVR chemîndu-l pe Ion Iliescu „cu care am fost coleg”. Mai apoi avea să explice că a fost coleg cu Ion Iliescu la „Ape”. Redau respectiva intervenție:

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Gelu Voican Voiculescu, în audiență la Ilie Ceaușescu ianuarie 15, 2018


Continui prezentarea de documente din dosarul de la CNSAS al fostului viceprimministru FSN Gelu Voican Voiculescu cu o notă de analiză a securității din 3 noiembrie 1980. Copiile primite de mine de la CNSAS, în 2 tranșe (12 kg + 3,8 kg) au numele anonimizate și nu poți înțelege mare lucru din ele, dar acum prezint documente necenzurate, dintre cele pe care am izbutit să le procur. În dosarul instanței documentele sînt necenzurate. Am fost o zi la București special să pot studia dosarul necenzurat, dar în cele 4 ore de program cu publicul de la arhivă n-am putut să citesc toate cele aproape 16 kg de hîrtii. Cît am apucat să mă uit în dosarul necenzurat, n-am văzut niciunde numele lui Ion Iliescu ori al altor personaje care în 1989 au preluat conducerea României, însă apare menționarea unei audiențe pe care Gelu Voican Voiculescu a cerut-o lui Ilie Ceaușescu (fratele dictatorului). Redau acest document. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele.

MINISTERUL DE INTERNE                        STRICT SECRET
DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI   Exemplar unic
Direcția a II-a
Nr. 232/MC/001704 din 3 noiembrie 1980

SE APROBĂ
[semnătură indescifrabilă]

NOTĂ DE ANALIZĂ

în D.U.I. [dosarul de urmărire informativă] „CĂLUGĂRUL”

Dosarul de urmărire informativă CĂLUGĂRUL a fost deschis la 17 mai 1977 de către I.M.B. – Securitate, asupra numitului VOICULESCU GELU VOICAN, cunoscut cu intenții de evaziune [plecare ilegală din țară], nemulțumit și protestatar, încercînd în 1978 să intre în legătură cu Paul Goma. Acțiunea a fost preluată de către Direcția II-a, la 12.XII.1978, urmărindu-se cunoașterea activității desfășurate de cel în cauză, punîndu-se accent permanent pe influențarea pozitivă a sa.

Au fost îndeplinite toate sarcinile prevăzute în analiza anterioară cu excepția introducerii de mijloace T.O. la domiciliul concubinei sale VOICU SANDA, unde obiectivul locuiește permanent.

În luna mai 1980 Tribunalul sectorului 6 a desfăcut căsătoria obiectivului de soția sa BALECA CONSTANȚA, iar în prezent aceasta urmărește să obțină o parte din banii investiți în apartamentul proprietate personală. (more…)

 

Complotist la 17 ani. Din aberaţiile campaniei electorale octombrie 20, 2014


Jules Verne scrisese o carte – „Căpitan la 15 ani” – în care povestea despre un adolescent care, la o vîrstă fragedă, este capabil să conducă o corabie – sarcină pe care îndeobşte doar persoane mature, cu experienţă, sînt capabile să o ducă la bun sfîrşit. Galeria adolescenţilor precoci din istoria omenirii se îmbogăţeşte acum cu figura lui Victor Ponta – actual primministru şi candidat la preşedinţie, care avea 17 ani în decembrie 1989.

Pe saitul comisarul.ro a apărut în 14 octombrie un articol-întrebare: Ce legătură a avut Ponta cu generalul Kostyal, fost coleg de celulă cu SOV, condamnat pentru spionaj in favoarea Uniunii Sovietice? (linc). În articol este citat un alt articol (linc), din 2012 din ziarul „Curentul” (cunoscut pentru orientarea PDL-istă), în care se spune că în decembrie 1989 Victor Ponta a participat, alături de generalul Kostyal, la arestarea fraţilor Nicolae Andruţă şi Ilie Ceauşescu (amîndoi generali în 1989). (more…)

 

Guvernul se opune reluării plăţii indemnizaţiei revoluţionarilor cu merite deosebite iulie 5, 2013


sspr422_1Pe saitul SSPR (linc) a fost publicată corespondenţa dintre SSPR şi Guvernul României referitoare la propunerea SSPR de a se relua plata indemnizaţiei revoluţionarilor remarcaţi prin fapte deosebite (indemnizaţie care nu se mai plăteşte din ianuarie 2012) în condiţiile în care ar fi înfiinţată o nouă comisie de verificare a felului cum s-au atribuit certificatele de revoluţionar. Este vorba de o propunere la care secretarul de stat Victor Socaciu s-a referit într-un interviu prezentat şi pe acest blog (linc): „Cred că urgent este să punem lumea în plată, deci acei revoluţionari care merită, subliniez acest lucru, după ce vom face această curăţenie”.

Propunerea SSPR a fost înaintată ca un amendament la legea de aprobare a OUG 84/2012, care urmează să se discute în parlament, adică acea ordonanţă de urgenţă prin care guvernul Ponta a oprit şi în anul 2013 plata indemnizaţiilor revoluţionarilor.

„În şedinţa din data de 12.06.2013, Guvernul a aprobat poziţia exprimată de MFP [Ministerul Finanţelor Publice] asupra amendamentelor în discuţie”, e informat secretarul de stat Socaciu. Poziţia Ministerului Finanţelor e de respingere a propunerii SSPR.

„Vă rugăm ca pe parcursul dezbaterilor parlamentare viitoare asupra proiectului de lege să ţineţi cont de punctul de vedere al Guvernului”, e scris în adresa semnată de domnul Mihai Alexandru Voicu, iar domnul Socaciu, fiind subordonat Guvernului, desigur se va conforma (dacă va expune vreun punct de vedere în parlament). (more…)

 

Propaganda ceauşistă deplînge „propaganda neagră” împotriva lui Ceauşescu din 1989 mai 31, 2013


1989-europa-libera-armele-nucleare-ceausescu-001„În anul 1989 România devenise ţinta unei operaţiuni de propagandă neagră care urmărea să transmită un set de mesaje cu „încadrare juridică”: Ceauşescu ar deţine bomba atomică, Ceauşescu intenţionează să atace Ungaria, Ceauşescu supune minoritatea maghiară unui genocid. Ceauşescu, un dictator dement şi periculos care călca în picioare toate principiile fundamentale ale ONU. Set identic de acuzaţii cu cele aduse lui Saddam Hussein”, scrie George Damian pe blogul său (linc), într-un articol în care comentează ultima carte a lui Larry Watts „Cei dintîi vor fi cei din urmă. România şi sfîrşitul Războiului Rece”.

Saddam Hussein este exemplul tipic de dictator care a fost răsturnat de la putere nu de propriul popor, ci de o intervenţie militară străină. Ani întregi înaintea invaziei Iracului, a fost acuzat că are arme de distrugere în masă. A fost un adevărat circ cu încercările inspectorilor ONU de a verifica acuzaţiile şi refuzul lui Saddam de a-i lăsa să verifice. Totodată, este cunoscut că Saddam a folosit arme chimice împotriva minorităţii curde din Nordul ţării, omorînd mii de persoane şi că era agresiv cu vecinii, atacînd Iranul şi apoi Kuweitul. Din cele 3 acuzaţii principale împotriva lui Saddam (deţinere de arme de distrugere în masă, atacarea vecinilor şi masacrarea unei minorităţi etnice), 2 au fost corecte, doar cea legată de armele de distrugere în masă s-a dovedit falsă.

Compararea lui Nicolae Ceauşescu cu Saddam Hussein are scopul de a răspîndi în opinia publică românească teoria dragă ceauşiştilor – că Ceauşescu, ca şi Saddam Hussein, a fost răsturnat de o intervenţie străină. Există însă diferenţe majore între aceste 2 cazuri. (more…)

 

Mircea Dogaru: „Regret că la ordinul partidului armata n-a tras în decembrie 1989!” (video) martie 15, 2013


Emisiune la România TV din 11 martie 2013 despre revoluţie, cu Mircea Dogaru, preşedintele sindicatului cadrelor militare în rezervă şi retragere, Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei „21 Decembrie” Bucureşti şi Mircea Chivu, sociolog. O mare parte din emisiune e consacrată prezentării unui interviu mai vechi cu fostul general Victor Atanasie Stănculescu, care a fost deja comentat pe acest blog (linc). În spiritul mass-mediei bucureştene, Stănculescu e înfăţişat ca dezvăluitor al adevărului despre revoluţie. Pe burtiera ecranului se perindă permanent lozinci precum: „Generalul Stănculescu, dezvăluiri din puşcărie”, „Stănculescu şi enigmele revoluţiei”, „Stănculescu spulberă enigmele revoluţiei din puşcărie”, „Ce secrete ascunde generalul Stănculescu”.

Într-un alt articol îl numeam pe Mircea Dogaru apărător al criminalilor din decembrie 1989 (linc). Spusele sale din această emisiune confirmă că omul e dispus la orice minciuni în slujba criminalilor din 1989 (printre care şi Stănculescu, a cărui trimitere în închisoare domnul Dogaru „nu o înţelege”).

Din afirmaţiile lui Mircea Dogaru: (more…)

 

31 martie 1994, audierea mea la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”. „Prejudecata dumneavoastră este că trebuie să se afle adevărul despre revoluţie” decembrie 19, 2012


"Renaşterea Bănăţeană" din 5 aprilie 1994 despre conferinţa de presă a Comisiei Senatoriale Decembrie 1989

„Renaşterea Bănăţeană” din 5 aprilie 1994 despre conferinţa de presă a Comisiei Senatoriale Decembrie 1989

Am mai pomenit pe acest sait despre activitatea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, condusă iniţial (legislatura 1990-1992) de Sergiu Nicolaescu, iar în legislatura 1992-1996 de Valentin Gabrielescu (o scurtă perioadă şi Constantin Ticu Dumitrescu a fost în fruntea comisiei). Vezi:
Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989″ pe care o condusese
Adresările Asociaţiei “17 Decembrie” către Comisia Senatorială “Decembrie 1989″ condusă de Valentin Gabrielescu
Boicotarea Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989″ de către Asociaţia “17 Decembrie”
Vizita la Timişoara a unor membri ai comisiei senatoriale “Decembrie 1989″ (1994)
Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara (video)

Cînd unii membri ai Comisiei Senatoriale s-au deplasat la Timişoara, m-am prezentat la un dialog cu aceştia, fără însă să accept depunerea de mărturii. După respectivul dialog, în 1 aprilie 1994 am organizat o conferinţă de presă (pomenită în articolul de mai sus din „Renaşterea Bănăţeană” din 5 aprilie 1994) în care am reiterat poziţia asociaţiei „17 Decembrie” Timişoara, a cărei „Comisie pentru adevăr şi dreptate” o reprezentam. Adică: refuzul depunerii de mărturii în faţa comisiei senatoriale pînă nu se vor dezminţi informaţiile false din raportul lui Sergiu Nicolaescu şi pînă cînd Comisia Senatorială nu-şi va propune ca scop tragerea la răspundere a criminalilor din decembrie 1989. În aceeaşi zi a ţinut o conferinţă de presă şi senatorul Valentin Gabrielescu, secretar general al PNŢCD şi preşedintele Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. A fost întrebat de ziarişti şi despre boicotul revoluţionarilor timişoreni anunţat de mine. „Renaşterea Bănăţeană” a consemnat: „dl. Valentin Gabrielescu a motivat imposibilitatea formulării unui răspuns clar prin faptul că, din punctul de vedere al comisiei pe care o conduce, raportul este ‘pur personal şi nu are nici o legătură cu comisia care nu şi-l însuşeşte’. În rest argumentaţia s-a bazat şi pe ineleganţa unei polemici în presă cu un coleg de senat. Cu o notă de umor, însă, dl. Gabrielescu a precizat: ‘Reprezentantul celor de la 17 Decembrie, Marius Mioc, deşi n-a vrut să declare nimic, a vorbit totuşi vreo trei ore; şi a spus destule lucruri care ne interesau’.”.

ComSenDec89MiocÎntr-un fel, domnul Gabrielescu a sugerat că boicotul anunţat de mine nu era o chestie serioasă. Cei care au citit relatarea din presă au putut rămîne cu convingerea că eu însumi am încălcat boicotul la care am îndemnat pe alţii.

Recent am cerut Senatului, în temeiul legii 544/2001, să îmi trimită transcrierea convorbirii avută de mine în 31 martie 1994 cu respectiva Comisie Senatorială. Am primit transcrierea pe care o prezint mai jos. Convorbirea se păstrează la Senat, înregistrată pe bandă audio. Am cerut să mi se dea şi o copie a înregistrării audio, într-un format ascultabil pe computer, dar mi s-a răspuns că nu au mijloace tehnice să convertească înregistrarea de pe bandă de casetofon în format electronic.

În transcrierea făcută de funcţionarii Senatului nu sînt precizate numele interlocutorilor mei. Principalul meu partener de discuţie a fost Valentin Gabrielescu, care era preşedintele Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Dacă-mi amintesc bine, iniţial era un alt senator care voia să mă audieze dar după ce am făcut scandal am fost audiat de şeful Gabrielescu personal. Nu ştiu însă dacă acea parte pînă a obţine să fiu audiat de Gabrielescu personal a fost înregistrată audio şi apare în această transcriere. Alături de Gabrielescu a asistat la discuţii şi senatorul Hoszu Zoltan de la UDMR, care însă a intervenit foarte rar. Cel de-al treilea senator membru al comisiei care se deplasase la Timişoara şi care fusese primul care voise să mă audieze se ocupa de audierea altor doritori, într-o altă încăpere din sediul prefecturii. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat scurte comentarii ale mele actuale.

COMISIA DE ANCHETĂ A EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989

Transcrierea după casete audio a audierii din 31 martie 1994, la Timişoara

Domnul:
Vă rog să vă spuneţi numele dumneavoastră.

Domnul Marius Mioc:
Sunt Marius Mioc. Reprezint Comisia pentru adevăr şi dreptate a Asociaţiei „17 Decembrie”. (more…)