Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (66). Timișoara octombrie 1, 2014


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate

În acest episod prezint capitolul despre Timișoara din rezoluția parchetului. Trebuie precizat că despre revoluția din Timișoara există alte dosare mult mai importante decît acesta la care s-a dat rezoluția pe care o prezint acum. E vorba de dosare care au și primit rezolvare în instanță, precum cel al „procesului celor 25” (inculpați Ion Coman, Radu Bălan și alții), procesului Chițac-Stănculescu, Calea Lipovei și altele, unele deja prezentate pe acest blog – vedeți pagina Revoluția din Timișoara (documente) (linc). În dosarul 97/P/1990 mi se pare că domnul procuror Dan Voinea a comasat ce documente mai existau pe la parchet despre Timișoara după ce majoritatea documentelor fuseseră deja incluse în alte dosare, trimise deja în judecată, și a mai făcut niște audieri noi, la mare distanță de momentul revoluției, ca să poată exista și un capitol despre Timișoara în acest dosar. Impresia de superficialitate cu care s-a lucrat în capitolul despre Timișoara, care pare bizuit pe resturi de documente neincluse în dosarele importante ale Timișorii, mi-o dă și ortografierea greșită a numelui unor victime (de pildă Bânciu e ortografiat Banciu, fără diacritice).

III.2. SITUAŢIE DE FAPT TIMIŞOARA

Aşa cum am arătat anterior, în cursul zilei de 17.12.1989, populaţia din mun. Timişoara manifesta împotriva regimului Ceauşescu.
Ferm hotărâţi să „restabileasca ordinea”, Nicolae Ceauşescu şi membrii Comitetului Politic Executiv au dispus implicarea unor forţe, care, prin dimensiunile lor, depăşeau cu mult amplitudinea evenimentelor consumate până în acel moment. Pentru coordonarea acţiunilor, au fost trimişi reprezentanţi ai eşaloanelor superioare de partid şi din conducerea Ministerului de Interne, respectiv a Ministerului Apărării Naţionale.
Au existat trei comandamente pentru coordonarea măsurilor de reprimare a manifestanţilor: cel politic, format din Coman Ion, Bălan Radu, Matei Ilie şi Pacoste Cornel, cel al Ministerului de Interne alcătuit din generalii Nuţă Constantin, Mihale Velicu şi Macri Emil, alături de conducerile locale ale miliţiei şi securităţii şi, în fine, cel al Ministerului Apărării Naţionale condus de generalul Guşă Ştefan, ajutat de un grup de ofiţeri superiori. (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (1). Consideraţii generale mai 23, 2013


Vestitul dosar 97/P/1990, în care procurorul Dan Voinea conexase toate cauzele legate de revoluţia din 1989 rămase nesoluţionate, a primit în 2010 o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Voi reproduce în serial această ordonanţă, care sintetizează cercetările făcute de parchet în cauzele revoluţiei.

R O M Â N I A
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PARCHETELOR MILITARE
Nr. 97/P/1990
ORDONANŢĂ
18.10.2010
Procurori militari mr. magistrat Mihalache Codruţ, mr. magistrat Tudor Marian şi cpt. magistrat Culea Claudiu, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare
Examinând materialul de cercetare efectuat în dosarul nr. 97/P/1990, privind faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri
CONSTATĂM URMĂTOARELE:
I. CONSIDERAŢII GENERALE
Evenimentele ce aveau să se declanşeze în ţara noastră la finele anului 1989 s-au înscris în procesul general est-european marcat de căderea regimurilor comuniste, conducând la eliminarea elementelor specifice sistemelor totalitare: dictatura partidului unic, caracterul excesiv centralizat al economiei etc.
Fostul preşedinte, Nicolae Ceauşescu, prin poziţia adoptată, a determinat o izolare totală a ţării noastre pe plan extern, fără precedent în trecutul istoric al României. În plan intern, consecinţa a fost accentuarea stărilor de nemulţumire în toate păturile sociale şi radicalizarea sensibilă a opiniei publice până la crearea unei situaţii deosebite, aşa cum evenimentele ulterioare aveau să o confirme. (more…)

 

Activitatea Inspectoratului M.I. Timiş în noaptea de 16/17 decembrie 1989 decembrie 4, 2012


„În dosarul Timişoara era adevărul, dar pe nimeni nu a interesat”, spunea maiorul Radu Tinu, fost adjunct al şefului securităţii Timiş în decembrie 1989, într-un interviu dat lui Gabriel Argeşeanu în 1999 (linc).

Acum, după ce asociaţia „21 Decembrie” a făcut disponibile pe saitul „dosarele revoluţiei” documentele procesului revoluţiei din Timişoara (linc), prezint şi eu cititorilor cîte ceva de acolo. Azi vă prezint activitatea Inspectoratului Timiş al Ministerului de Interne (care cuprindea miliţia, securitatea, pompierii şi grănicerii) din noaptea de 16/17 decembrie 1989, conform unei note interne a acestui inspectorat, depusă la dosarul procesului „Timişoara”. Comentariile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte. Precizez că am prelucrat fotografiile de pe saitul dosarelerevolutiei.ro prin rotire şi decupare astfel încît documentele să fie cît mai lesne de citit.

IMG_0066_NotaMI1617

NOTĂ
privind informaţiile şi activităţile desfăşurate în noaptea de 16/17.12.89 de către Grupa de comandă a Inspectoratului judeţean Timiş al M.I. (more…)

 

„Luptătorul Bănăţean” din 22 decembrie 1989 despre prim-secretarul PCR Timiş: „Radu Bălan e liderul pe care Timişoara şi l-a dorit, e omul pe ale cărui excepţionale calităţi se bizuie de-acum a noastră adevărată lumină” mai 18, 2011


În 22 decembrie 1989, după căderea lui Ceauşescu, fostul ziar al PCR Timiş, „Drapelul Roşu”, şi-a schimbat numele în „Luptătorul Bănăţean”. Aceasta era de fapt numele vechi, din perioada stalinistă, a ziarului comunist din Timişoara. Articolele din ziar sînt nesemnate, semn că foştilor ziarişti comunişti le era ruşine de activitatea lor anterioară. Printre aceste articole – unul elogios la adresa prim-secretarului PCR Timiş Radu Bălan, declarat nici mai mult nici mai puţin decît liderul comitetului revoluţionar din Timişoara (Frontul Democratic Român, care se constituise în 20 decembrie 1989).

Radu Bălan a fost înfăţişat ca lider al revoluţiei în ziarul local din Timişoara, dar asta nu l-a ajutat prea mult. El avea să fie inculpat în primul proces al revoluţiei de la Timişoara (procesul celor 25). Va fi osîndit la 23 de ani închisoare la primă instanţă, va face recurs dar va muri înainte de judecarea recursului (astfel, dpdv juridic, procesul penal a încetat ca urmare a morţii inculpatului). Alţi comunişti mai deştepţi s-au prezentat ca lideri ai revoluţiei prin televiziunea din Bucureşti, şi au avut mai multă izbîndă decît Radu Bălan.

Redau mai jos articolul din „Luptătorul Bănăţean”, primul ziar „liber” al revoluţiei timişorene. Adăugirile mele sînt inserate cu litere cursive, între paranteze drepte.

Radu Bălan, lider al Frontului Democratic Român de la Timişoara, român prin fiinţă, bănăţean prin simţire [în 22 decembrie 1989 mulţimea din Piaţa Operei l-a aclamat pe Radu Bălan (linc înregistrare video), acesta fiind contextul apariţiei articolului din „Luptătorul Bănăţean”. Printre lozincile strigate de mulţime a fost şi „îl vrem pe Bălan, că e bănăţean!”. Cum Radu Bălan nu era născut în Banat, propagandiştii „Luptătorului Bănăţean” au găsit rezolvarea neconcordanţei: l-au declarat pe Bălan „bănăţean prin simţire”!] (more…)

 

Valentin Voicilă despre deputatul PDL Eugen Bădălan. „Diversiunea din România a început în data de 22 şi nu s-a terminat nici astăzi” (video) ianuarie 21, 2011


Valentin Voicilă, conducătorul revoluţiei din Arad, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Arad şi al CPUN Arad, vorbeşte despre faptele de arme din decembrie 1989 ale actualului deputat PDL Eugen Bădălan (colegiul 2 Brăila), fost şef al Marelui Stat Major al armatei (25 octombrie 2004 – 13 septembrie 2006). Deasemeni, mai vorbeşte despre dezinformarea din presa bucureşteană – „Jurnalul Naţional” şi B1TV (emisiunea „Naşul”). Filmarea a fost făcută în 2004, la sediul asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara. Comentariile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Nicolae Bădilescu: „Recunosc, şi nu sînt mîndru deloc, că am fost unul dintre cei care au rostit pentru prima oară numele lui Iliescu” decembrie 6, 2010


Recent răposatul Nicolae Bădilescu, fost membru al Frontului Democratic Român, a povestit propriile sale fapte din decembrie 1989 în cartea lui Titus Suciu „Lumea bună a balconului” (Helicon Banat Timişoara, anul nu este indicat dar în prefaţă se spune că sînt aproape 6 ani de la revoluţie, deci 1995, paginile 67-87). Declaraţia domnului Bădilescu este o mini-cronică a revoluţiei de la Timişoara, acoperind o mare parte din momentele importante ale acesteia. Redau cîteva crîmpeie din această declaraţie. Comentariile mele sînt inserate cu litere cursive, între paranteze drepte.

Căderea zidului Berlinului şi revoluţia din Cehoslovacia au avut darul să mă facă să sper că Marele Moment nu era departe nici pentru noi. De aceea ascultam toate posturile străine în limba română, urmăream emisiunile Televiziunii Iugoslave, purtam discuţii interminabile cu prietenii (…)

Dar să ne întoarcem la ziua de 16. Am fost prin preajma bisericii reformate de pe la orele 14. Ştii ce aş putea zice că am făcut atunci acolo? Scandal ca toată lumea şi un fel de prospectare. (…) În prima fază cîte un strigăt: vrem aia, vrem aia. Or starea aceasta era exact aceea care trebuia să ne fi stăpînit dacă voiam să „începem ceva”. În consecinţă, am făcut şi eu cît am putut ca lumea să „înnebunească”: înjuram în stînga, în dreapta, mai strigam cîte o lozincă, îi îndemnam pe cei din jur să-şi verse năduful. (…) (more…)

 

Radio Europa Liberă, „Actualitatea Românească” din 20 decembrie 1989. Înregistrare cu împuşcături din Timişoara. Şevardnadze: „Nu pot spune dacă acolo au pierit într-adevăr oameni, însă îmi exprim regretul”. Herta Muller şi Radu Câmpeanu de partea revoluţiei (audio) decembrie 22, 2009


Emisiunea „Actualitatea românească” din 20 decembrie 1989 difuzată de radio „Europa Liberă” cuprinde o înregistrare din 17 decembrie 1989 din Timişoara şi o declaraţie a unui participant direct la evenimente.

Alte emisiuni înregistrate de la „Europa Liberă” din timpul revoluţiei le puteţi găsi la pagina „Mijloacele de informare în masă străine în decembrie 1989”.

Fă clic pentru a asculta emisiunea de pe saitul radio Europa Liberă (34 minute 57 secunde)

Linc de rezervă

Transcriere înregistrare: (more…)