Mimozele de la asociația „21 Decembrie” se simt ofensate de Moise Guran

După scrisoarea asociației „17 Decembrie” din Timișoara către membrii și simpatizanții USR (linc) au urmat mai multe reacții în societatea românească, o parte dintre ele pomenite deja pe acest blog (linc).

O reacție recentă a venit de la asociația „21 Decembrie” din București (condusă de Teodor Mărieș), care pe pagina ei de facebook a publicat un comunicat al consiliului director cu titlul „În atenția politicianului Moise Guran” (linc). Citez acest comunicat:

Asociația 21 Decembrie 1989 vă solicită Domnule Moise Guran să cereți scuze public pentru inepțiile și insultele aduse memoriei Eroilor, Urmașilor acestora, Răniților, Reținuților și eroismului Luptătorilor din sîngerosul Decembrie 1989.
Pentru a înțelege mai bine solicitarea noastră și pentru a avea punctul de vedere juridic al celei mai înalte instituții de profil din Europa, vă invităm Domnule Moise Guran să studiați multiplele decizii CEDO cu privire la evenimentele din decembrie 1989.
În speranța că solicitarea noastră va fi pe deplin înțeleasă, așteptăm scuzele dumneavoastră, neîntîrziat.
Consiliul Director al Asociației 21 Decembrie 1989.

Nu înțeleg despre ce insulte vorbește asociația „21 Decembrie”. În articolul care a stîrnit controversa, Moise Guran a numit pe cei care au fost uciși la revoluție „anticomuniști cinstiți” (linc).
Aici e diferența între asociația „17 Decembrie” Timișoara și asociația „21 Decembrie” București. Cei din „21 Decembrie” – niște mimoze senzitive care vor să li se ceară scuze, cei din „17 Decembrie” – nu vor nici un fel de scuze fiindcă nu-s chiar așa de sensibili (sensibilitatea huliganilor din 1989 nu trebuie supraestimată), dar sînt revoltați de minciunile lui Guran ori de prostia acestuia, motiv pentru care cer îndepărtarea sa din funcții politice gîndindu-se că pentru patria noastră e îngrijorător să ajungă în funcții în stat persoane mincinoase ori proaste.

Teodor Mărieş, probabil candidat la Timişoara pentru alegerile parlamentare din decembrie

În februarie 1992 revista „Europa” condusă de Ilie Neacşu îi făcea reclamă domnului Teodor Mărieş

Filiala Forţa Civică din judeţul Timiş, componentă a Alianţei România Dreaptă, îl propune pe Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei „21 Decembrie” din Bucureşti, candidat pentru alegerile parlamentare din decembrie 2012, se anuţă într-un comunicat pe saitul filialei (linc).

Domnul Mărieş are calitatea de vicepreşedinte pe plan naţional al partidului Forţa Civică, condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

Ştirea este prezentată şi pe saitul asociaţiei „21 Decembrie”, unde este dat şi un comunicat al societăţii Timişoara de susţinere a candidaturii lui Mărieş (linc). Deduc de aici că e aproape sigur că în decembrie domnul Mărieş va figura pe listele de candidaţi din judeţul Timiş ale Alianţei România Dreaptă (unde Forţa Civică va avea doi reprezentanţi). Rămîne de văzut dacă la deputaţi sau la senatori.

Domnul Mărieş nu este nou în politică. În 1992 dînsul a candidat pentru funcţia de primar al sectorului 6 Bucureşti din partea alianţei „Opoziţia Democratică Unită”, fără să obţină însă rezultate notabile. De pe saitul domnului Richard Andrew Hall (linc) am preluat facsimilul articolului „Flash electoral” din revista „Europa” nr. 61 din februarie 1992, în care este prezentată candidatura lui Teodor Mărieş. Revista „Europa”, condusă de Ilie Neacşu (devenit apoi parlamentar PRM, ulterior s-a certat cu Vadim Tudor) şi avînd ca principală investigatoare a revoluţiei din decembrie 1989 pe Angela Băcescu, era de orientare comunistă, luînd apărarea tuturor demnitarilor comunişti arestaţi pentru implicare în reprimarea revoluţiei. În mod ciudat această revistă l-a simpatizat totuşi pe domnul Mărieş, căruia cu alt prilej i-a luat şi un interviu (linc). Reproduc acel articol:

Flash electoral

Roşeţ de la Caransebeş, martorul care confirmă invazia turiştilor sovietici din 1989

„În faţa Comisiei Senatoriale [de cercetare a evenimentelor din Decembrie 1989], Iulian Vlad, şeful Securităţii în 1989, povestea un incident petrecut la Caransebeş, în zilele Revoluţiei: „La căpitanul Ruşeţ, şef de miliţie la Caransebeş, au venit în acele zile trei cetăţeni sovietici cu o maşină. Au spus că au lovit-o şi că le trebuie hîrtie, ca să poată circula. Cei de acolo au încercat să le mai ceară explicaţii, iar unul dintre sovietici le-a spus: «Hai, colega, că sîntem şi noi militari, ca dumneata!»”, explicau Mihai Voinea şi Cristian Delcea în articolul „Adevărul redeschide dosarele revoluţiei: Turiştii sovietici de la Valea Rea” (linc) de pe saitul adevarul.ro din 28 februarie 2010.

Declaraţia lui Ruşeţ, preluată indirect prin Iulian Vlad, este considerată de ziarul „Adevărul” una din dovezile privind invazia de turişti sovietici care ar fi năvălit România în decembrie 1989, şi care nu erau simpli turişti ci agenţi KGB. Dovada – chiar unul dintre ei i-ar fi spus lui Ruşeţ că e militar.

Cine este acest domn Ruşeţ? O aflăm din revista „Europa” nr. 20/1991, revistă care lua apărarea absolut tuturor celor care, în prima parte a anilor ’90, erau arestaţi pentru participare la crimele din decembrie 1989. Şeful acestei reviste – Ilie Neacşu – a devenit mai apoi parlamentar PRM. Alături de „România Mare”, revista „Europa” era cunoscută pentru simpatiile făţişe pentru regimul Ceauşescu şi pentru toţi slujitorii acestuia, indiferent dacă sînt din securitate, armată sau nomenclatura de partid.

„Dau publicităţii scrisoarea ofiţerului Roşeţ Gheorghe, fost şef al Miliţiei oraşului Caransebeş, în prezent arestat, purtat prin tribunale împreună cu subordonaţii săi. Nu fac nici un fel de precizare. Îmi fac însă datoria de credinţă faţă de profesia de ziarist, pusă în slujba adevărului şi a poporului român”, scria Angela Băcescu, redactoare la revista „Europa”. Hai să dăm şi noi publicităţii această scrisoare.

Scrisoare către poporul român din penitenciarul din Timişoara
Ziua cea mai neagră a oamenilor de la organele M.I. din Caransebeş

În 1983 Nicolae Militaru îi scrie lui Nicolae Ceauşescu: „În ultimii 25 ani viaţa mea a fost permanent legată de Dumneavoastră”

Revista „Europa” nr. 22 din aprilie 1991, o revistă apropiată de fosta securitate (avea o rubrică despre revoluţie cu titlul „Securitatea raportează judecătorului suprem: Poporul român”), condusă de Ilie Neacşu (devenit mai apoi parlamentar PRM, dar ulterior exclus din partid de Vadim Tudor) şi avînd ca reporter special pe Angela Băcescu, publică un memoriu scris în 17 aprilie 1983 de generalul Nicolae Militaru şi adresat lui Nicolae Ceauşescu. Spre deosebire de actualele comentarii din presă, făcute de ziarişti viteji care-l atacă pe Nicolae Militaru postmortem, la vremea apariţiei articolului din „Europa” Militaru încă trăia şi ar fi putut da o replică. N-am cunoştiinţă ca acesta să fi contestat autenticitatea memoriului prezentat de revista „Europa”.