Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul revoluției (8). Revoluția în orașele României octombrie 7, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, în care sînt descrise evenimentele din orașele României, altele decît Bucureștiul, pînă la ora 18,30 din ziua de 22 decembrie 1989, oră la care ar fi început „inducerea în eroare care a afectat întreaga populație”.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989

Remarc în acest fragment că se neglijează hotărîrile judecătorești definitive, cu autoritate de lucru judecat, care au fost date în acești 30 de ani care au trecut de la revoluție. Ele nu sînt nici măcar pomenite în rechizitoriu, în schimb este pomenit iar Raportul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Pînă și „Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de parchetele militare în perioada 1990 – 1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989”, elaborată de Secţia Parchetelor Militare în 1994, este citată în rechizitoriul tot prin intermediul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, de unde deduc că Parchetul de azi nu a avut la dispoziție în mod direct sinteza cercetărilor făcută în 1994 de Parchetul Militar, ci doar prin intermediul dosarelor Comisiei Senatoriale.

Evenimentele descrise în acest capitol nu sînt în mod direct legate de învinuirile aduse inculpaților din proces, ceea ce poate fi o explicație a superficialității cu care s-a lucrat în această parte a rechizitoriului. Dar dacă tot s-a inclus acest capitol în rechizitoriu, cred că e inacceptabil că nu se pomenesc cercetările de pînă acum concretizate cu hotărîri judecătorești definitive, legate de revoluția din aceste orașe. (more…)

 

Scoaterea de sub urmărire penală a securiştilor şi miliţienilor din Cugir aprilie 12, 2013


CugirSUP1Redau ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală a ofiţerilor Ministerului de Interne din Cugir, pentru faptele din timpul revoluţiei. În acest oraş, în decembrie 1989 s-au înregistrat 42 de răniţi în rîndul manifestanţilor. 2 miliţieni au fost ucişi (linşaţi) şi mulţi alţii bătuţi de manifestanţi. Din păcate, îmi lipseşte pagina 3 din acest document.

MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÎNGĂ TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL
Dosar nr. 854/P/1995

ORDONANŢĂ
de scoatere de sub urmărire penală
04.03.1996

Colonel magistrat Sorin Marinceanu, procuror militar delegat la parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti,
Examinînd dosarul nr. 854/P/1995,

CONSTAT:

Prin sentinţa penală nr. 3/1990, pronunţată în dosarul nr. 3/1990 al tribunalului Militar Extraordinar Alba, în şedinţa publică din 15 mai 1990, au fost condamnaţi următorii:

a) Col. sec[uritate] (r) BRIHAC FLORIAN, fost inspector şef al I.J. Alba al M.I., la 8 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev[ăzută] de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru săvîrşirea infracţiunii de instigare neurmată de executare, la omor deosebit de grav, prev. de art. 25 rap. la art. 29 şi art. 174, art. 176 lit. b din C. pen.

b) Mr. sec[uritate] (r) LUPEŞ GHEORGHE, fost şef al Securităţii Alba, la 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru săvîrşirea tentativei la infracţiunea de omor, prev[ăzută] şi ped[epsită] de de art. 20 rap[ortat] la art. 174 din C. pen.

c) Lt. col. sec. (r) CEAUŞESCU ŞTEFAN, fost şef de serviciu în fosta Securitate Alba, la 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, pentru tentativă la infracţiunea de omor, prev. şi ped. de art. 20 rap. la art. 174 din C. pen. (more…)

 

Activitatea procurorului Dan Voinea în dosarele revoluţiei ianuarie 21, 2010


Prezint o listă cu dosare legate de revoluţia din 1989 la care rechizitoriile au fost fie întocmite fie confirmate de procurorul militar Dan Voinea. Cel care mi-a dat această listă este chiar Dan Voinea, pe care l-am rugat să-mi dea informaţii despre activitatea sa legată de procesele revoluţiei. Eu am adăugat la lista furnizată de dl. Voinea doar procesul Ceauşescu. Dacă mai sînt şi alte lipsuri sau greşeli în listă rog cititorii să mi le semnaleze. Sînt 31 de dosare, din Timişoara, Bucureşti, Cluj, Sibiu, Cugir, Reşiţa, Buzău, Braşov, Orşova, Hunedoara, Reşiţa, Iaşi, Focşani, Tîrgovişte, Oradea. Totodată, cu ajutorul cititorilor, aş dori să completez lista cu date referitoare la victime şi cu deznodămîntul pe care l-au avut respectivele dosare. Unde am ştiut, am completat eu. (more…)

 

O greşeală judiciară: condamnarea revoluţionarilor care au ucis miliţieni la Cugir octombrie 7, 2009


În 21 decembrie 1989, la Cugir, mulţimea revoltată a atacat sediul miliţiei. Miliţienii au deschis focul, sediul miliţiei a fost incendiat, iar doi miliţieni, comandantul Valentin Pop şi subofiţerul Ilie Staicu au fost linşaţi.

Descrierea evenimentelor într-o interpelare parlamentară a deputatului Emil Crişan (linc): Prinşi de un grup de atacatori vizibil excitaţi de băutură şi cuprinşi de o furie ucigaşă, cei doi au fost supuşi unei ploi de lovituri de cuţit şi topor, care le-au transformat curînd trupurile într-o masă de carne şi oase, din care sufletele îngrozite încercau, într-un ultim efort de eliberare, să-şi ia zborul. Apoi, stropiţi cu benzină, cei doi au fost transformaţi în făclii groteşti şi spectacolul acesta a continuat, victimelor fiindu-le tăiat urechile, nasul şi organele genitale, gurile fiindu-le umplute cu mizerii de nişte minţi bolnave de turbare şi ură. (more…)