Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul revoluției (7). Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989 septembrie 27, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, legat de evenimentele din București, în 22 decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu și pînă la orele 16.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:

– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu

În acest fragment se descriu evenimentele de după fuga lui Ceaușescu (cînd se consideră că acesta a pierdut puterea), pînă la ora 16, cînd s-a consolidat „grupul Iliescu”. Au fost cucerite de revoluționari sediul securității, televiziunea și radioul. Deasemeni și în provincie revoluționarii au ocupat sediile comitetelor județene PCR, ale miliției și securității.

Puțin înainte de fuga președintelui din C.C., fratele său, generalul Ilie Ceaușescu, dăduse un ordin – notă telefonică – ca toate unitățile militare să acționeze conform stării de necesitate, dar această notă telefonică a fost primită numai de o parte dintre unități (după cum reiese din jurnalele acțiunilor de luptă și din declarația lui Victor Stănculescu).

În jurul orei 14,10 generalul Eftimescu transmite o notă telefonică prin care se poruncește tuturor unităților să se retragă în cazărmi și să execute doar ordinele primite de la Ministerul Apărării Naționale. Parchetul apreciază că acesta e momentul în care conducerea superioară a armatei a preluat prerogativele comandantului suprem Nicolae Ceaușescu.

La 5 minute după acest moment generalul Stănculescu trimite trupe la Televiziunea Română, iar mai tîrziu, pînă la orele 16, vor fi înconjurate cu trupe și alte obiective (sediul CC, Radiodifuziunea, Banca Națională, Casa Scînteii – unde erau redacțiile și tipografia multor ziare, Palatul Primăverii, mari întreprinderi din București). La acele momente în toată țara situația era calmă și astfel „nu existau motive întemeiate pentru reînarmarea trupelor și trimiterea lor în stradă”, explică Parchetul.

În sediul CC se încercau constituirea a diferite comitete revoluționare care să preia puterea. Iosif Dan a declarat că au fost vreo 14 guverne, „la fiecare etaj s-a făcut un guvern”. Din alte declarații reies și unii dintre cei care încercau să încropească o nouă putere: Ion Moțoi Chicideanu, Ilie Verdeț, Constantin Dăscălescu (prim-ministrul lui Ceaușescu), Dumitru Mazilu, Nicolae Dide.

La Televiziunea Română, după ce a fost cucerită de revoluționari, începînd cu ora 15 a fost instituit un comandament militar, în frunte cu generalul Nicolae Tudor și cu inculpatul Emil (Cico) Dumitrescu, care a avut drept scop „cenzura și controlul informațiilor”. Cu alte cuvinte, Televiziunea Română Liberă (cum se prezenta) nu a mai fost chiar așa de liberă după ora 15.

VI. Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989 (more…)

 

Miron Cozma se pretinde adevăratul conducător al mişcării minereşti din 1977, din Valea Jiului iulie 13, 2013


Într-un interviu acordat lui Alexandru Vărzaru de la revista Kamikaze (linc), fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, pretinde că a fost adevăratul conducător al mişcării protestatare din Valea Jiului din 1977, de pe vremea regimului Ceauşescu.

Citez din respectivul interviu:

„În 1977, exact cînd m-au repartizat pe mine la Lupeni, a izbucnit revolta împotriva lui Ceaușescu. Trebuie să recunosc un lucru: am fost un laș, nu am vrut niciodată să recunosc ce responsabilitate am avut în evenimentele alea, că de la mine a plecat, că eu am adunat oamenii. Chiar dacă am luat bătaie de la Securitate, nu am recunoscut. În dosarul meu de la Securitate există o poză cu mine ducîndu-l pe Verdeț să vorbească cu Ceaușescu la telefon. Țin minte că nu i-a zis: «Să trăiți, tovarașu’ președinte!», cum mă așteptam. A început cu un cuvînt: «Ambrozie!» Era un cod, codul lor pe situații de urgență. Așa a priceput Ceaușescu că e grav și a venit imediat în Vale. (more…)

 

Ilie Verdeţ în 22 decembrie 1989 (video) decembrie 21, 2012


Filmare în interiorul sediului CC în 22 decembrie 1989, care surprinde şi încercarea lui Ilie Verdeţ de a organiza un guvern revoluţionar. Mulţumesc lui alk pentru înregistrare. La transcrierea înregistrării s-ar putea să fi făcut unele inexactităţi, rog cititorii să mi le semnaleze. Deasemeni, rog cititorii să-mi semnaleze identitatea celor care intervin în această filmare.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Securitatea lui Ceauşescu şi Basarabia. Activitatea lui Ion Stănescu, fondatorul „Unităţii anti-KGB” a securităţii ianuarie 11, 2011


Nicolae Dabija, redactor şef al săptămînalului chişinăuan „Literatura şi Arta”, ne aminteşte într-un articol publicat pe saitul Vocea Basarabiei (linc), cum au ajuns la puşcărie nişte patrioţi basarabeni datorită scrisorii pe care securitatea lui Ceauşescu a trimis-o KGB-ului sovietic (personal tovarăşului Iuri Andropov, viitorul conducător al URSS). Reproduc din articolul domnului Dabija:

În vara anului 1970 basarabeanul Alexandru Usatiuc-Bulgăre se afla la Bucureşti la invitaţia unor rude.

A solicitat o audienţă la Nicolae Ceauşescu, pentru a-i transmite un memoriu din partea Frontului Naţional Patriotic, organizaţie ilegală care activa pe teritoriul RSS Moldoveneşti. Documentul conţinea mai multe date şi argumente despre politica oficială de deznaţionalizare a românilor basarabeni, cărora li se interzicea să-şi vorbească limba, să-şi cunoască istoria, despre faptul că acestora le erau închise şcolile, bisericile, că nu li se permitea să-şi viziteze rudele din România, că nu aveau permisiune să se stabilească în oraşe, invadate de „specialişti” invitaţi din toate regiunile fostei URSS ş.a.m.d., ş.a.m.d. (more…)

 

„Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” – film de Andrei Ujică octombrie 29, 2010


Astăzi de la ora 19, la cinema Studio din Timişoara va avea loc proiecţia unui nou film a lui Andrei Ujică – „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” (linc). Filmul a fost deja prezentat la mai multe festivale cinematografice internaţionale. A primit Marele Premiu al secţiunii documentar la festivalul internaţional de film de la Bergen (Norvegia).

Andrei Ujică, regizor născut la Timişoara în 1951 şi emigrat în Germania în perioada Ceauşescu este un nume deja cunoscut de cei preocupaţi de evenimentele din decembrie 1989 datorită filmului „Videogramele unei revoluţii” realizat împreună cu Harun Farocki în 1992.

La Festivalul de film de la Cannes „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” a fost prezentată în afara concursului. Iată părerea pe care a lăsat-o asupra criticului Scott Foundas:

În film apar imagini de arhivă cu personaje precum Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Niculescu Mizil, Emil Bodnăraş, Ilie Verdeţ, Dumitru Popescu „Dumnezeu”, Nicolae Pleşiţă, Suzana Gâdea, Jimmy Carter, Gerald Ford, Prinţul Charles, Richard Nixon şi Mao Zedong. (more…)

 

Despre Chiţac şi Stănculescu, în 1999 (11). Teroriştii respectivi, făcuţi ca să încerce o reabilitare falsă a armatei ianuarie 4, 2010


Continuarea emisiunii difuzată de Antena 1 în 1999, despre condamnarea generalilor Chiţac şi Stănculescu. Participă la emisiune: Adrian Păunescu (moderator), Sergiu Nicolaescu (senator PDSR, iniţiator al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”), Marius Mioc, Lorin Fortuna (preşedintele Frontului Democratic Român înfiinţat în timpul revoluţiei la Timişoara), Şerban Săndulescu (senator PNŢCD, membru al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, între timp răposat), Sorin Roşca Stănescu (ziarist), Gelu Voican-Voiculescu (fost viceprimministru în guvernul CFSN), Neculae Cerveni (parlamentar CDR, fost deţinut politic, fost avocat în procesul C.P.Ex., între timp răposat).

Vezi şi primele zece părţi ale acestei emisiuni:
Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara
Au existat două momente ale acelor evenimente. Un moment al revoluţiei şi unul al loviturii de stat
„M-aţi făcut caghebist. Susţineţi această idee?”. „Bineînţeles c-o susţin”
Lovitura de stat e discutabilă, dar preluarea puterii de oameni care nu aveau nimic de a face cu revoluţia e o realitate
Armata, luptînd cu teroriştii, n-a fost capabilă să prindă nici un terorist. Aceasta denotă o capacitate de luptă îngrijorător de scăzută a armatei române
Nici un moment n-am crezut că revoluţia va învinge
Era stabilit ca generalul Milea să preia puterea
Există un mit al atotputerniciei securităţii. Eu unul n-am crezut în acest mit
Cei care au fost împuşcaţi sau arestaţi la Timişoara sînt români. Nu avem nici un cetăţean străin printre ei
Guvernanţi dispuşi să se menţină la putere dînd armatei ordin să tragă în români încă mai există

Între episoadele 10 şi 11 am eliminat cîteva minute din emisiune de mai puţin interes, cu intervenţia telefonică a unui telespectator, întervenţie căreia Lorin Fortuna îi dă răspuns la începutul înregistrării de mai jos (repetînd practic cele spuse deja).

Transcriere înregistrare: (more…)