Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (17). Dispozitivul noiembrie 18, 2019


Prezint finalul rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 16 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)
– Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990
– Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990
– Consecințele interne și internaționale ale evenimentelor din 13-15 iunie 1990 din București. Situația persoanelor vătămate. Mijloace de probă
– Analiza în drept a faptelor
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Mugurel Florescu, Emil (Cico) Dumitrescu, Cazemir Ionescu, Adrian Sîrbu
– Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Miron Cozma, Nicolae Matei Drella, Cornel Plăieș Burlec, Vasile Dobrinoiu, Petre Peter, Alexandru Ghinescu
Considerații referitoare la continuitatea incriminării juridice a faptei

D I S P U N E M:

1. Trimiterea în judecată a inculpaţilor: (more…)

 

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (15). Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Miron Cozma, Nicolae Matei Drella, Cornel Plăieș Burlec, Vasile Dobrinoiu, Petre Peter, Alexandru Ghinescu octombrie 25, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 14 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)
– Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990
– Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990
– Consecințele interne și internaționale ale evenimentelor din 13-15 iunie 1990 din București. Situația persoanelor vătămate. Mijloace de probă
– Analiza în drept a faptelor
Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu
Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Mugurel Florescu, Emil (Cico) Dumitrescu, Cazemir Ionescu, Adrian Sîrbu

9. Inculpatul civil COZMA MIRON (more…)

 

Rechizitoriul din procesul mineriadei din 1990 (5). Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB iunie 12, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 4 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
Starea de fapt (8-12 iunie 1990)

În fragmentul următor continui prezentarea stării de fapt cu intervenția forțelor de ordine din dimineața de 13 iunie 1990, atacul asupra1111111 Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” și intervenția muncitorilor de la IMGB.

1. Intervenţia din Piaţa Universităţii, 13 iunie 1990, ora 04:00

În dimineața zilei de 13.06.1990, în jurul orelor 04:00 a început acțiunea de degajare efectivă a Pieței Universității, care a durat câteva zeci de minute și a constat în ridicarea corturilor  unde efectuau greva foamei cei care recurseseră la această formă de protest și a persoanelor care ocupau zona, precum și în unele acțiuni de curățenie.

La acţiune au participat următoarele efective: 1.400 militari din cadrul M.I. (650 cadre de poliție, 500 militari în termen de la trupele de pază și ordine, 250 elevi de la Școala Superioară de Ofițeri de la Băneasa), precum și 3 autospeciale ale pompierilor, efective ale Serviciului Român de Informații, respectiv luptători din cadrul U.S.L.A., comandată de col.(…), 80 militari din Batalionul de Poliție Militară al M.Ap.N. și 10 autosanitare cu personalul medical necesar de la Ministerul Sănătății, pentru a transporta greviştii foamei. (more…)

 

Schimbările plănuite în art. 8 din legea 341/2004 martie 30, 2012


În 26 martie, pe saitul asociaţiei „21 Decembrie” s-a publicat ultima formă a amendamentelor care se doresc aduse Legii 341/2004 (linc). Voi comenta acum amendamentele care se doresc aduse articolului 8 al legii.

În textul actual al Legii 341/2004 se spune:  „De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoanele, civili sau militari, care sînt dovedite a fi fost implicate în activităţile fostei securităţi ca poliţie politică, precum şi persoanele care au organizat, au acţionat, au instigat şi au luptat sub orice formă împotriva Revoluţiei”.

Amendamentul propus la acest articol sună astfel: (more…)

 

SSPR şi Asociaţia „21 Decembrie” fac propuneri de schimbări în Legea 341/2004 februarie 2, 2012


De pe saitul asociaţiei „21 Decembrie” (linc) prezint ultimile propuneri de schimbări în legea 341/2004 pe care SSPR le înaintează parlamentului, în cadrul discutării propunerii legislative a parlamentarului brăilean Viorel Balcan. Cu roşu sînt trecute amendamentele asociaţiei „21 Decembrie”, propuse în 30 ianuarie 2012 şi acceptate şi de secretarul de stat George Costin, dar întreaga ultimă coloană reprezintă amendamentele propuse de SSPR.

Amintesc că propunerea Balcan a fost respinsă în Senat cu 0 voturi pentru şi 113 împotrivă, cum remarca preşedintele CPRD Raymond Luca (linc). Amendamentele SSPR şi Asociaţiei „21 Decembrie” transformă practic proiectul de lege Balcan într-o lege nouă. Ideea principală a proiectului de lege Balcan – limitarea acordării titlurilor de luptător în revoluţie doar la oraşele declarate martir – este eliminată, dar se pun mai multe amendamente noi. Tehnica legislativă de a schimba o lege în momentul votului în camera decizională, ignorînd complet textul iniţial al legii şi dezbaterile din cealaltă cameră este copiată după felul cum s-a procedat cu proiectul de lege 410/2011 (linc), devenit legea 283/2011 (pe acest blog am făcut şi eu greşeala pe care au mai făcut-o alţii de a denumi legea 410/2011), prin care s-au suspendat indemnizaţiile luptătorilor remarcaţi în revoluţie.

Remarc în amendamentele propuse cîteva expresii mai mult propagandistice prin care se subliniază caracterul anticomunist al revoluţiei din 1989 (dar adevărul istoric este că în timpul revoluţiei au fost afirmate şi lucruri de tipul: „Nu vrem să avem capitalismul. Vrem un socialism democratic” – linc) sau adaugă cuvîntul „criminal” şi „impus prin forţă străină” la caracterizarea regimului comunist. Pe lîngă aceste amendamente mai mult de formă sînt şi cîteva de substanţă: (more…)

 

Raymond Luca, propus pentru şefia PNL: „1000 de contestaţii au fost înregistrate pînă pe 7 ianuarie. Nu ajunge faptul că răspund la mii de astfel de petiţii, contestaţii, sute de întîmpinări în justiţie, mai vreţi să scriu adevărate romane!” ianuarie 17, 2011


În 9 ianuarie 2011 săptămînalul on-line http://www.acum.tv făcea o propunere: Raymond Luca, preşedintele Comisiei parlamentare a Revoluţionarilor, să devină preşedintele PNL (linc). Săptămînalul on-line http://www.acum.tv îl are ca director fondator pe Ştefan Maier (linc), nimeni altul decît consilierul senatorului Raymond Luca pentru colegiul din diasporă (America, Australia, Africa şi Orientul Mijlociu) unde domnia sa şi-a dobîndit locul în parlamentul României. Ştiu acest lucru dintr-un e-mail pe care domnul Luca mi l-a trimis în februarie 2009 şi în care mi l-a recomandat pe Ştefan Maier drept „senior advicer-ul meu pentru colegiul 2 circumscripţia 43”.

Aşadar, ştirea s-ar putea descrie astfel: consilierul domnului Raymond Luca îl propune pe Raymond Luca la şefia PNL. Faptul s-a întîmplat în contextul alianţei pe care Crin Antonescu a încheiat-o cu Partidul Conservator al domnului Dan Voiculescu, alianţă care a stîrnit nemulţumiri în PNL, inclusiv de la nume sonore din partid, precum Călin Popescu Tăriceanu, spre exemplu. La discuţia respectivă a intervenit, printre alţii, Vladimir Tismăneanu, cu cuvintele: „Mă bucur mult că există această speranţă în PNL”, iar propunerea a fost preluată şi pe alte saituri (linc).

Funcţia de preşedinte al PNL nu este una neglijabilă, partidul se află pe „val” şi cine e preşedinte al PNL azi ar putea deveni preşedinte al României mîine. De aceea, spiritul meu cetăţenesc m-a făcut să mă implic în discuţia lansată de acum.tv, mai ales că sînt printre cei – nu foarte mulţi – care au urmărit activitatea parlamentară a domnului Luca.

Iată intervenţia mea: (more…)

 

Şmecherii cu certificatele de revoluţionar, ieşite la iveală cu prilejul preschimbării octombrie 6, 2008


Preschimbarea certificatelor de revoluţionar emise după vechea Lege 42/1990 cu noile certificate emise conform Legii 341/2004 este un prilej pentru a scoate la iveală unele din şmecheriile care s-au făcut în trecut cu atribuirea titlurilor de revoluţionar. Un comunicat al Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 dezvăluie cîteva din mînăriile făcute cu vechile certificate. Comunicatul poate fi citit pe saitul comisiei parlamentare. Reproduc mai jos punctele principale:

Schimbarea conţinutului unor decrete prezidenţiale de către SSPR

„Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 în decursul acţiunii de preschimbare a constatat faptul că în perioada 2000-2001 Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a publicat în Monitorul Oficial numeroase erate, prin care se rectifică anumite erori materiale apărute în Decretul Prezidenţial prin care au fost acordate titlurile în baza Legii nr.42/1990.
În urma verificărilor realizate împreună cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, s-a constatat faptul că nu este vorba doar despre corectarea erorilor materiale, găsindu-se în aceste erate şi persoane care nu au primit titlul sau calităţi în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.42/1990.
Întrucît Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 nu poate interveni pentru a modifica un decret prezidenţial, Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 nu recunoaşte eratele prin care se adaugă noi persoane, ca făcînd parte integrală din decretul prezidenţial prin care au fost acordate titlurile sau calităţile obţinute în baza Legii nr.42/1990.
(…)

Folosirea ca dovadă a participării la revoluţie a unui tabel semnat de Dumitru Mazilu, despre care acesta declară că nu constituie o asemenea dovadă

Prin “Se presupune a avea la dosarul de preschimbare tabelul semnat de dl. prof. Dumitru Mazilu” se înţelege:
– persoane care au fost promovate pentru obţinerea certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionar, de o asociaţie ai cărei membrii folosesc acest înscris ca probă, înscris ce nu reprezintă o dovadă certă a participării la Revoluţia din Decembrie 1989. (…) listele au fost denunţate de dl. prof. Dumitru Mazilu printr-o adresă scrisă în care precizează faptul că a semnat astfel de tabele la propunerea preşedintelui unei asociaţii dar nu îi cunoaşte şi nu poate garanta că toate persoanele aflate pe aceste tabele ar fi participat la Revoluţia din Decembrie 1989. (…)
În concluzie, aceste înscrisuri nu pot fi luate în considerare ca probe în dobîndirea şi preschimbarea certificatului doveditor a calităţii de revoluţionar dobîndit în baza Legii nr. 42/1990.

Folosirea unei adrese false de la IMGB

Prin “Se presupune a avea la dosarul de preschimbare adresa emisă de I.M.G.B nr.1646/ 05 mai 1996” se înţelege:
– persoane propuse pentru aviz care au dobîndit titlul doveditor al calităţii de revoluţionar avînd recomandarea unei asociaţii ai cărei membrii folosesc acest înscris ca probă, document aflat în cercetare la Parchet în vederea stabilirii autenticităţii acestuia.
Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a constatat faptul că acest înscris a fost solicitat de către preşedintele unei asociaţii de revoluţionari, persoană care a întocmit şi semnat răspunsul adresei emise de I.M.G.B. nr. 1646/ 05 mai 1996, neavînd calitatea necesară semnării unui astfel de document. (…)
În tabelul anexă au fost identificate persoane despre care se precizează faptul că au participat la Revoluţia din Decembrie 1989 în Bucureşti, acestea declarînd în cele din urmă că nu au avut nici o legătură cu Revoluţia din Bucureşti, participînd în acele momente la actele revoluţionare din alte judeţe ale ţării.

Mai citiţi, pe tema preschimbării certificatelor de revoluţionar: Secretarul de stat pentru revoluţionari Puiu Fesan la congresul BNR (video)