Ziarul „Tribuna” din 1894 (cînd era procesul memorandiștilor) pe internet


Pe un alt sait al meu, „Documente despre istoria românilor”, am pus scanări din ziarul „Tribuna” din 1894, anul în care a avut loc la Cluj procesul memorandiștilor, subiect care a ținut prima pagină în ziarul „Tribuna”. Puteți vedea scanările respective aici (linc). Continuă lectura

Procesul memorandului (12). Ungaria – revistă în limba română care făcea apologia statului maghiar milenar. „Își primi tot martirul leafa sa regulat”

Pe acest blog am prezentat deja mai multe articole din presa românească din Austro-Ungaria, care relatau despre procesul memorandiștilor și atmosfera existentă în rîndul românilor din Ardeal la sfîrșitul veacului al 19-lea. Vedeți articolele reproduse din ziarul „Tribuna” de la Sibiu din anul 1894:
– Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
– Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
– Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
– Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
– Procesul memorandului (5). Verdictul
– Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
– Procesul memorandului (7). “Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”
– Procesul Memorandului (8). “Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”
– Procesul Memorandului (9). “Tinerimea noastră, care scoasă din gura temniţelor unguresci a venit să caute mîngîiere şi încuragiare la fraţii de un sînge, este aruncată în temniţele României libere!”
– Procesul Memorandului (10). „Toate acestea le-am făcut pentru nemulţumirea poporului faţă cu vrednicii săi bărbaţi, dar pe calea păcii, ear nu ca Maghiarii care au făcut de o mie de ori mai mult pentru rebelul Kossuth”
– Procesul memorandului (11). „Guvernul României nu numai că nu are sentiment pentru durerile noastre… dar din contră lucră pe mîna celor-ce ni-le fac și voește să împiedice pe cei-ce ne sar într-ajutor”

Prezint acum și o revistă anti-memorandistă. Este vorba de „Ungaria”, care apărea la Cluj și era condusă de Grigoriu Moldovan (sau Moldovan Gergely, cum iscălea în ungurește). Revista făcea apologia statului ungar milenar și promova printre românii din Ardeal supunerea față de acest stat. În numărul din ianuarie 1896 domnul Moldovan publică un articol de critică vehementă la adresa memorandiștilor și a celor care îi sprijineau. Redau acest articol. Continuă lectura

Procesul Memorandului (7). „Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”

Am prezentat în 2009 pe acest blog desfăşurarea Procesului Memorandului de la Cluj, pe baza celor scrise de ziarele anului 1894. Citeşte:

Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
Procesul memorandului (5). Verdictul
Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism

Acum prezint ecouri stîrnite de acest proces şi publicate în ziarul „Tribuna” din Sibiu, în 13 mai 1894: Continuă lectura

Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism

Am scris pînă acum despre procesul memorandului doar pe baza celor publicate de „Tribuna”. Prezint şi o părere a unui ziar unguresc – anume „Pesti Naplo” din 5 august 1894, ziar care apărea la Budapesta, şi care compară comportarea românilor din Ardeal cu cea a românilor din Sîrbia (Valea Timocului). Amintesc că în Valea Timocului din Sîrbia exista şi încă mai există o numeroasă populaţie românească care a fost şi este complet lipsită de drepturi naţionale – şcoli sau biserici în limba maternă (recent s-a clădit acolo o biserică românească în satul Malainiţa, dar acesta e un caz izolat).

Ziarul „Pesti Naplo” l-am scanat din două bucăţi, îmbinarea nu e perfectă, un rînd a rămas pe dinafară, dar pasajele relevante pot fi citite.

Iată traducerea unui fragment din cele publicate de Pesti Naplo (sfîrşitul primei coloane şi începutul celei de-a doua): Continuă lectura

Procesul memorandului (5). Verdictul


În 25 mai 1894 procesul memorandului se sfîrşeşte. „Tribuna” din 26 mai 1894 (14 mai stil vechi) publică pe prima pagină „Declaraţiunile comitetului”, citite în faţa instanţei de Ioan Raţiu. Continuă lectura

Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi

„Tribuna” din 22 mai 1894 (10 mai stil vechi) continuă publicarea dezbaterilor de la procesul memorandului. Sînt interogaţi învinuiţii Aurel Suciu, Mihai Veliciu, Rubin Patiţa, Basiliu Raţiu, Gerasim Domide, I. Muntean, Dionisie Roman, I. Duma, acuzaţi că au contribuit la întocmirea sau difuzarea memorandului. Continuă lectura

Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte

După adunarea populară din grădina Banffy din Cluj, care fusese relatată în „Tribuna” din 10 mai 1894 (linc), o delegaţie de 3 ţărani s-a dus la Viena pentru a interveni la împărat în favoarea învinuiţilor. N-au fost primiţi în audienţă, au putut doar să lase o scrisoare la cancelaria împărătească, scrisoare care e reprodusă de „Tribuna” din 20 mai 1894 (8 mai stil vechi).

Acelaşi ziar continuă prezentarea lucrărilor procesului. Se vede că s-a trecut la fondul cauzei, învinuiţii fiind interogaţi pentru a se afla participarea lor exactă la întocmirea şi răspîndirea memorandului. Colecţia ziarului „Tribuna” din 1894 pe care am avut-o la dispoziţie nu este completă, de aceea îmi lipsesc relatările din unele din zilele judecăţii. Continuă lectura

Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit „ultraist”

„Tribuna” din 13 mai 1894 (1 mai stil vechi) continuă prezentarea procesului memorandiştilor. Se continuă discuţiile pe probleme procedurale. Calitatea traducerii în şi din limba română este contestată. Cererea ca actul de acuzare să fie citit în limba română este respinsă, pe motiv că învinuiţii au avut timp să cunoască conţinutul acestuia. Avocatul Ştefanovici declară: „Considerînd mai departe că colegul meu Brediceanu a fost pedepsit cu 50 fl., iar după ce a insinuat recurs de nulitate a mai căpătat o amendă de 100 fl. şi astfel prin necontenite pedepse libertatea cuvîntului şi a apărării este peste măsură restrînsă”, abzice de apărare. Ceilalţi apărători îi urmează exemplul. Procurorul consideră că lipsa apărătorilor nu e motiv de amînare, căci „legea nu pretinde în casul de faţă presenţa apărătorilor, fiind delictul de atare natură”. Totuşi procesul se amînă cu o zi (termenele de judecată se dădeau de pe o zi pe alta, nu cum e obiceiul acum la cîteva săptămîni sau chiar luni). Continuă lectura

File de istorie: Procesul Memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane

Se apropie aniversarea Marii Uniri. Profit de faptul că am primit o colecţie de ziare din 1894, care relatează despre procesul memorandiştilor, pentru a înfăţişa cititorilor acest eveniment care a pregătit unirea din 1918.

Procesul memorandiştilor a fost subiectul de primă pagină a ziarului „Tribuna” din Sibiu, care a relatat amănunţit întreaga sa desfăşurare. Acuzaţii din proces au fost membrii comitetului de conducere al Partidului Naţional Român din Ardeal, care alcătuiseră un „memorandum” în care deplîngeau încălcarea drepturilor românilor, pe care îl trimiseseră împăratului austriac. Printre aceşti acuzaţi: Ioan Raţiu (strămoşul candidatului PNŢCD la preşedinţie din 1990), Vasile Lucaciu, Iuliu Coroian, Septimiu Albini. Autorităţile de la Budapesta (care, în cadrul constituţional austro-ungar, aveau autonomie faţă de guvernul de la Viena) au considerat memorandul un document subversiv şi au deschis proces împotriva iniţiatorilor acestuia. Capetele de acuzare au vizat atît alcătuirea „memorandului” care chema la răsturnarea ordinii constituţionale existente atunci în Austro-Ungaria, cît şi multiplicarea şi răspîndirea acestuia. Am scanat ziarul „Tribuna” din 10 mai 1894 (28 aprilie stil vechi) din două bucăţi, care nu se îmbină perfect, dar nădăjduiesc ca asta să nu deranjeze cititorii. Continuă lectura