Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Nicolae Toma: Am fost primul lugojean care a vorbit la radio Timișoara despre revoluția din Lugoj… Ne oprește o patrulă, n-aveam acte, și o voce: „terorist!” (video) Iulie 12, 2017


În cadrul interviurilor luate de TVR în 2014 sub genericul „Generația 89, un sfert de veac”, a fost și interviul revoluționarului lugojean Nicolae Toma, pe care-l puteți vedea mai jos. Ca la toate aceste interviuri, din care am mai prezentat pe blog, nu știu exact dacă și unde au fost difuzate. Unele au fost difuzate de TVR București, altele doar pe TVR Timișoara, e posibil ca unele din aceste interviuri să nu fi fost difuzate deloc. Cititorii acestui blog care cunosc amănunte despre difuzare sînt rugați să le spună la rubrica de comentarii.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

În decembrie 1989 securiștii au fost înarmați ori au ținut armele în depozit? Octombrie 17, 2016


copertaprLa lansarea la Timișoara a cărții generalului Aurel Rogojan (linc) „Factorul intern. România în spirala conspirațiilor”, dar și cu multe alte prilejuri, s-a afirmat că în decembrie 1989 generalul Iulian Vlad (șeful securității ceaușiste) ar fi transmis securiștilor ordinul de a nu se înarma. Toate armele ar fi fost ținute în depozit, nici măcar în rasteluri, s-a pretins la respectiva lansare de carte.

Această susținere nu este nouă. Cu titlul de exemplu, încă din 2008 fostul vicepreședinte FSN-ist Gelu Voican Voiculescu a pretins, într-un interviu din ziarul timișorean „Agenda Zilei” (linc), că generalul Iulian Vlad „ceruse încă din 18 decembrie să se sigileze armamentul și să se adopte o atitudine pasivă față de demonstranți”. O mulțime de alte articole din presa scrisă și online au susținut același lucru, că în timpul revoluției Iulian Vlad a cerut tuturor securiștilor să nu se înarmeze. Este motivul pentru care în cartea domnului Rogojan (fost șef de cabinet a lui Iulian Vlad) se pomenește chiar de necesitatea ridicării unei statui pentru Iulian Vlad. Ideea ar fi fost enunțată de fostul președinte italian Francesco Cossiga (linc), domnul Rogojan doar ne transmite părerea lui Cossiga.

Că afirmația despre păstrarea armelor securiștilor doar în depozit, în timpul revoluției, reprezintă o minciună, ne arată primul mare proces al revoluției din Timișoara, așa-numitul „proces al celor 25” (cu inculpat principal Ion Coman). La respectivul proces mai mulți securiști au recunoscut faptul că au fost înarmați în timpul revoluției. Singurul lucru pe care nu l-au recunoscut este că au tras în populație. Inculpatul locotenent-colonel Gheorghe Atudoroaie a recunoscut faptul că a transmis ordinul de înarmare pentru securiști. În final Atudoroaie a fost achitat, simpla transmitere a ordinului de înarmare, fără a se dovedi că a transmis și ordin de deschidere a focului împotriva manifestanților, nefiind îndestulătoare pentru condamnarea acestuia. Șeful securității Timiș, Traian Sima, în cazul căruia s-a dovedit ca a dat nu doar ordin de înarmare ci și de folosire a armelor, a fost însă condamnat la închisoare. Declarațiile lui Atudoroaie se coroborează cu declarațiile multor alți securiști (de pildă, maiorul Radu Tinu recunoștea că a fost înarmat cu pistol mitralieră dar a spus că nu l-a folosit), cît și cu documentele aflate la dosarul procesului cu privire la eliberarea armamentului. Toate acestea au fost consemnate în hotărîrea judecătorească din respectivul proces, hotărîre a cărei motivare am publicat-o integral în 2004 în cartea „Curtea Supremă de Justiție – Procesele revoluției din Timișoara (1989)”. Ulterior cartea respectivă a fost publicată și pe internet, pe saitul „Procesul Comunismului” (linc).

Redau mai jos fragmente din hotărîrea judecătorească în care instanța constată, printre altele, că securiștii din Timișoara au fost înarmați în timpul revoluției: (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (2). Istoricul dosarului Mai 24, 2013


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi prima parte a acestei ordonanţe: Consideraţii generale

II. SCURT ISTORIC AL DOSARULUI NR. 97/P/1990
Aşa cum am arătat, pe rolul Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printre cauzele care au avut ca obiect fapte penale comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, s-a aflat şi dosarul nr. 76/P/1990, în care s-au efectuat cercetări faţă de inculpaţii Postelnicu Tudor (fost ministru de interne), Vlad Iulian (fost ministru secretar de stat la Ministerul de Interne şi sef al Departamentului Securităţii Statului), Bucurescu Gian (fost adjunct al ministrului de interne), Dănescu Gheorghe (fost adjunct al ministrului de interne), Goran Gheorghe (fost locţiitor al şefului Securităţii mun. Bucureşti), Bărbulescu Marin (fost şef al Miliţiei mun. Bucureşti), Vasile Gheorghe (fost adjunct al ministrului de interne) şi Vârban Mircea (fost şef al Serviciului de cercetări penale din cadrul Miliţiei mun. Bucureşti) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 189 alin. 2 C.pen. cu aplic art. 41 alin. 2 C.pen., reţinându-se în sarcina acestora că au ordonat lipsirea de libertate în mod ilegal, în perioada 21-22.12.1989, a unui număr de 1.245 persoane care au participat la manifestaţiile din Bucureşti şi faţă de inculpaţii Pârvulescu Marin (fost ofiţer de cercetare penală în cadrul Directiei a VI-a a fostei D.S.S.), Ştefan Gheorghe (ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.) şi Gureşoae Ion (fost ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.) cercetaţi sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 266 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., reţinându-se că în noaptea de 21/22.12.1989 au insultat, ameninţat şi lovit mai multi manifestanţi în scopul de a obţine de la aceştia declaraţii cu privire la participarea lor la mişcarea de protest din mun. Bucureşti, precum şi cu privire la conducătorii şi organizatorii acestei mişcări, toţi fiind trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 76/P/1990 din 15.08.1990. (more…)

 

Activitatea Inspectoratului M.I. Timiş în noaptea de 16/17 decembrie 1989 Decembrie 4, 2012


„În dosarul Timişoara era adevărul, dar pe nimeni nu a interesat”, spunea maiorul Radu Tinu, fost adjunct al şefului securităţii Timiş în decembrie 1989, într-un interviu dat lui Gabriel Argeşeanu în 1999 (linc).

Acum, după ce asociaţia „21 Decembrie” a făcut disponibile pe saitul „dosarele revoluţiei” documentele procesului revoluţiei din Timişoara (linc), prezint şi eu cititorilor cîte ceva de acolo. Azi vă prezint activitatea Inspectoratului Timiş al Ministerului de Interne (care cuprindea miliţia, securitatea, pompierii şi grănicerii) din noaptea de 16/17 decembrie 1989, conform unei note interne a acestui inspectorat, depusă la dosarul procesului „Timişoara”. Comentariile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte. Precizez că am prelucrat fotografiile de pe saitul dosarelerevolutiei.ro prin rotire şi decupare astfel încît documentele să fie cît mai lesne de citit.

IMG_0066_NotaMI1617

NOTĂ
privind informaţiile şi activităţile desfăşurate în noaptea de 16/17.12.89 de către Grupa de comandă a Inspectoratului judeţean Timiş al M.I. (more…)

 

Valentin Zaschievici, agentul SRI de la „Jurnalul Naţional” şi dezinformările sale despre revoluţia din 1989 August 17, 2012


Valentin Zaschievici, unul din cei 4 redactori şefi ai „Jurnalului Naţional”, a fost concediat după ce s-a aflat că era agent SRI infiltrat în redacţie, anunţă Tiberiu Lovin pe saitul reporter virtual (linc). Trustul „Intact” care editează „Jurnalul Naţional” şi-a exprimat părerea, într-un comunicat, că „fenomenul infiltrării instituţiilor media din România de către Serviciile secrete pare să fi dobîndit o amploare semnificativă în ultimii opt ani„.

Între documentele SRI care au ieşit la iveală cu prilejul acestui scandal, remarc pe saitul ziuanews, în cadrul articolului „SRI spionează Jurnalul Naţional” (linc) şi unul în care „Teodorescu Sofia” (numele de cod care i se atribuie lui Valentin Zaschievici) „menţionează şi practica, relativ frecventă, în care directorul ziarului, sau alt membru al conducerii, dirijează direct un anumit ziarist pentru publicarea de articole cu temă şi tentă impuse”. Este exact ceea ce s-a întîmplat în campania legată de „adevărul despre revoluţie” iniţiată în 2004 de acest ziar, campanie care a determinat apariţia cărţii mele „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” (linc). În cartea respectivă am polemizat şi cu Valentin Zaschievici. Consider folositor să readuc în atenţie acea polemică, în contextul informaţiilor despre statutul de agent SRI a domnului ziarist.

Jurnalul Naţional îl apără pe criminalul Coman

În „Jurnalul Naţional” din 18 octombrie 2004 e prezentată revoluţia din 1989 în varianta Ion Coman (Valentin Zaschevici – „Vasile Milea a condus personal represiunea” – linc). Firesc pentru un ziar ca Jurnalul Naţional, care şi-a propus rescrierea istoriei revoluţiei în folosul criminalilor din decembrie 1989. Ion Coman a fost şeful reprimării revoluţiei din Timişoara, lucru stabilit de 12 judecători ai Curţii Supreme (3 la primă instanţă, 9 la recurs). (more…)

 

„Jurnalul Naţional” şi non-combatul securităţii în decembrie 1989 Octombrie 5, 2010


Iarăşi prezint un capitol din cartea mea „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” editată în 2005. De această dată este un comentariu la articolul lui Răzvan Belciuganu „Iulian Vlad i-a scăpat pe securişti de linşaj” din Jurnalul Naţional din 16 septembrie 2004 (linc). Comentariile mele ulterioare sînt între paranteze drepte, cu litere cursive, iar citatele din „Jurnalul Naţiuonal” sînt cu litere cursive.

„Jurnalul Naţional” şi non-combatul securităţii în decembrie 1989

În cadrul propagandei de reabilitare a Securităţii, „Jurnalul Naţional” din 16 septembrie 2004 publică articolul „Iulian Vlad i-a scăpat pe securişti de linşaj”. Ce „enigme” ale revoluţiei rezolvă acest articol? Cităm: „Generalul Iulian Vlad, şeful Departamentului Securităţii Statului, a cerut în vara anului 1989 de la Arhivele Securităţii, potrivit mai multor mărturii ale unor ofiţeri de informaţii, dosarul Revoluţiei maghiare din 1956. Conform spuselor acestor ofiţeri, generalul le-a studiat gînditor (…) Cei care i-au fost subordonaţi generalului Iulian Vlad spun că acesta a fost de fapt, momentul în care Securitatea a ales soluţia de non-combat”. (more…)

 

Culisele revoluţiei (7). În noaptea de 22 în Operă s-a făcut o pană de curent. A fost momentul în care colonelul Zeca a reuşit pentru prima oară să-şi introducă soldaţii printre noi (video) Iulie 8, 2010


A 7-a parte a emisiunii „Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele şase părţi ale emisiunii:
Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”.
Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii
Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important
Să ne spună domnul Radu Tinu dacă şi-a realizat visul de a-l lovi peste coaie pe cheferist
În 18 decembrie Timişoara părea înfrîntă
Măgureanu: „Terorişti externi n-au putut fi probaţi şi există suficiente amănunte pentru a demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti”

Transcriere înregistrare: (more…)