Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Septembrie 1988: „Moldova Socialistă” se luptă cu emoţiile noiembrie 5, 2012



Continui să prezint pe acest blog, în paralel cu evenimentele din România anului 1989, şi atmosfera din Basarabia din aceeaşi perioadă. În 8 septembrie 1988 ziarul guvernamental de la Chişinău „Moldova Socialistă” publică articolul nesemnat (semn că era comandă politică de sus) „În prizonieratul emoţiilor”. Transcriu acest articol pentru a oferi şi cititorilor acestui blog posibilitatea de a se delecta cu el, inserînd scurte comentarii proprii cu litere cursive între paranteze drepte. În principal acestui articol i-a fost dată replică în rezoluţia Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească din 14 septembrie 1988, publicată de „Literatura şi Arta” în 27 octombrie 1988 şi pe „blogul lui Marius Mioc” în 25 noiembrie 2010 (linc).

În prizonieratul emoţiilor

La 23 august 1988 „Moldova Socialistă” a publicat la rubrica „revista presei” articolul „Peste un an”, în care a analizat activitatea săptămînalului „Literatura şi Arta” şi, parţial, materialul „Restructurarea nu are alternativă” inserat în această gazetă cu rubrica „Masa rotundă”.

Colegiul de redacţie al săptămînalului însă, nu numai că nu a căzut de acord cu aprecierile şi concluziile expuse în revistă, ci şi a dat publicităţii la 1 septembrie articolul său redacţional. Tonul acestui „răspuns colegial” e atît de certăreţ, discutabil, încît nu lasă dubii privind renunţarea la abeceul despre atitudinea respectuoasă faţă de oponenţi, despre necesitatea de a-şi însuşi cultura discuţiilor. Însă principiul pluralizmului socialist presupune întîi de toate bunăvoinţă, sinceritate, discuţii sănătoase, în contradictoriu. (more…)

 

A murit Leonida Lari. „Nimeni şi noi” – un articol din 1988 decembrie 11, 2011


Actualizat 12 decembrie 2011, ora 2:40: Am isprăvit transcrierea articolului Leonidei Lari.

Leonida Lari, poeta basarabeană care a luptat pentru România Mare, a murit astăzi la Chişinău, la vîrsta de 62 de ani (linc).

Leonida Lari s-a născut la Bursuceni, lîngă Bălţi. A fost deputată în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) şi membră în Biroul Permanent al Frontului Popular din Moldova (1990-1992). A fost deputată şi în parlamentul României, iniţial pe lsitele PNŢCD, apoi a trecut la Partidul România Mare.

Dumnezeu s-o odihnească! Vă voi prezenta unul din articolele publicistice ale Leonidei Lari – „Nimeni şi noi”, din „Literatura şi Arta” din 13 octombrie 1988. Articolul se referă la atacurile anonime la adresa mişcării naţionale care apăreau în presa de partid din Basarabia. E scris cu chirilice, transcrierea sa cu litere latine va dura ceva timp – voi actualiza aici transcrierea articolului pe măsură ce o voi face. Comentariile mele au fost inserate cu litere cursive între paranteze drepte. De remarcat că problema la care se referă autoarea – faptul că moldovenii nu-şi găsesc de lucru în republica lor şi sînt siliţi să emigreze în alte părţi, nu e rezolvată nici acum.

Nimeni şi noi (more…)

 

1989: Nedumeriri şi nelinişti la Chişinău august 30, 2011


Mişcarea de eliberare naţională din RSS Moldovenească, care a obţinut în august 1989 decretarea limbii de stat şi a revenirii la alfabetul latin, iar în august 1991 independenţa republicii, a avut de înfruntat destule obstacole. Principalul era reprezentat chiar de conducerea de partid a republicii. După ce, ca urmare a mitigurilor, existenţa cererilor mişcării naţionale nu mai putea fi neglijată, conducerea de partid a alcătuit o comisie care să le studieze. Componenţa acestei comisii a pricinuit nişte nelinişti care au fost exprimate în articolul lui Dinu Mihail „Nedumeriri şi nelinişti”, publicat în „Literatura şi Arta” din 16 februarie 1989, pe care îl reproduc mai jos. Comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Nedumeriri şi nelinişti (more…)

 

Decembrie 1988, Chişinău: Uniunea Scriitorilor din Moldova se adresează Biroului CC al PCM august 17, 2011


Săptămînalul Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească, „Literatura şi Arta”, publica în 1 ianuarie 1989 o „scrisoare deschisă” pe care comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor o adresa Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei. Este un document care atestă lupta politică din Basarabia acelei perioade care cred că este util de amintit acum cînd se apropie aniversarea decretării limbii de stat şi a revenirii la alfabetul latin în Republica Moldova. Redau mai jos respectiva scrisoare:

Viaţa Uniunii Scriitorilor

În ziua de 23 decembrie 1988 au continuat lucrările Plenarei comitetului de conducere al US [Uniunii Scriitorilor] cu tema „Scriitorul şi destinele limbii materne”, la care au luat cuvîntul I. C. Ciobanu, V. Badiu, C. Tănase, I. Hadîrcă, V. Pascaru, N. Savostin, V. Lazarenco, A. Lupan, Iu. Grecov, T. Bragă, L. Lari, E. Tarlapan, I. Gonţa, Şt. Secăreanu, V. Ciutac, I. Ciocanu, D. Matcovschi, L. Istrati, N. Josu, Iu. Filip, L. Botnaru, V. Nedelescu, V. Severin, R. Berejanu şi V. Matei.

În numerele viitoare ale săptămînalului vom prezenta ecstrase din comunicările prezentate la plenară.

Scrisoare deschisă către Biroul CC al PCM (more…)

 

1988, RSS Moldovenească. Uniunea Scriitorilor respinge criticile care i-au fost aduse noiembrie 25, 2010


Prezint acum un nou crîmpei din istoria luptei naţionale din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească: Rezoluţia adunării generale a scriitorilor din 14 septembrie 1988. Aceasta a fost publicată abia în 27 octombrie 1988, în săptămînalul „Literatura şi Arta” care era editat de Uniunea Scriitorilor. Se poate observa că una din problemele discutate în rezoluţie este şi ideea conducerii de partid de a scoate săptămînalul „Literatura şi Arta” de sub controlul Uniunii Scriitorilor, idee care (din fericire pentru mişcarea naţională basarabeană) nu s-a materializat. Am scanat documentul în două părţi. Pentru cei care nu cunosc alfabetul chirilic dau şi transcrierea:

Rezoluţia adunării generale a scriitorilor din 14 septembrie 1988 (more…)

 

Octombrie 1988, RSS Moldovenească: Declararea limbii de stat va traduce în viaţă „principiile politicii naţionale leniniste” noiembrie 24, 2010


De la venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov şi pînă cînd, în Basarabia, oamenii de cultură au îndrăznit să pună problema identităţii dintre limba română şi cea „moldovenească” şi să ceară revenirea la alfabetul latin şi decretarea limbii materne ca limbă de stat a republicii a trebuit să treacă cîţiva ani. Un prim apel colectiv în acest sens a fost publicat în gazeta „Învăţămîntul Public”, gazetă a învăţătorilor moldoveni, în 17 septembrie 1988. După „Învăţămîntul Public”, „Literatura şi Arta”, săptămînal al Uniunii Scriitorilor din RSSM (Republica Socialistă Sovietică Moldovenească) este revista care va prelua aceste idei şi va milita pentru ele. (more…)