Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Primele alegeri parţial libere în RSS Moldovenească aprilie 9, 2018


Venirea la putere a lui Mihai Gorbaciov în RSS Moldovenească a dus la o oarecare democratizare a vieţii politice, îngăduindu-se criticarea conducerii de partid şi de stat. Fenomenul nu a fost brusc, ci s-a dezvoltat în timp. Întregul aparat de stat era format de persoane promovate în funcţii în epoca brejnevistă, doar treptat a început Gorbaciov să mai înlocuiască din reprezentanţii vechii gărzi. În 1989 au avut loc primele alegeri pentru Sovietul Suprem al URSS de după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Au fost nişte alegeri parţial libere, anume în unele circumscripţii (dar nu peste tot!) au putut fi înregistraţi candidaţi care se opuneau candidaţilor oficiali ai Partidului Comunist. Nu existau însă partide politice de opoziţie înregistrate oficial, dar existau mişcări politice neoficiale care aveau proprii candidaţi, chiar dacă în buletinele de vot nu figurau numele acestor mişcări politice. La vremea aceea în RSS Moldovenească era încă la putere garda veche brejnevistă, abia în noiembrie 1989 (după mişcările de stradă în care s-a dat foc la clădirea ministerului de interne – linc) avînd loc izbînda gorbaciovismului (linc). (more…)

 

Literatura şi Arta combate anonimii agresivi august 29, 2014


Actualizare: traduceri expresii din rusă

Continui prezentarea pe acest blog a atmosferei existentă în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în urmă cu un sfert de veac, cînd s-au adoptat legile despre decretarea limbii „moldoveneşti” ca limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin.

Vezi articolele precedente de pe acest blog:

1989, Chişinău: “Timpul cere insistent decizii care ar întoarce irevocabil pagina cu semnăturile funeste ale lui Molotov şi Ribentrop” (I. Druţă, I. C. Ciobanu, Gr. Vieru, L. Lari, I. Hadîrcă, N. Dabija, A. Grăjdieru, M. CimpoiConvocare, în “Literatura şi Arta” din 24 august 1989)

Haralambie Moraru: Noi poporul care a stat de veacuri între Nistru şi Prut, sîntem puşi acum să aşteptăm. Pînă pe 29 august, chiar pe pămîntul nostru (Haralambie MoraruGrîul cît sabia şi spicul cît vrabia, în “Literatura şi Arta” din 24 august 1989)

1989: Sfîrşit de august la Chişinău. Comitetul ’89 (Ion BerlinschiSfîrşit de august la Chişinău, în “Tinerimea Moldovei” din 27 august 1989; Grupul de iniţiativă “Comitetul ’89”Declaraţie-apel, în “Tinerimea Moldovei” din 27 august 1989)

27 august 1989: Marea Adunare naţională de la Chişinău sau “Ziua ce va lumina un veac” (Boris VieruOra astrală a neamului, în “Literatura şi Arta” din 31 august 1989; Virgiliu ZagaevschiSabotajul. Cronica “grevelor politice” din Tiraspol, Tighina, Chişinău ş.a., în “Literatura şi Arta” din 31 august 1989; Aurelian LavricAdevărul la persoana I, în “Literatura şi Arta” din 31 august 1989, Marea Adunare Naţională din 27 august 1989Documentul final “Despre suveranitatea statală şi despre dreptul nostru la viitor”, în “Literatura şi Arta” din 31 august 1989)

Marea Adunare Naţională de la Chişinău (video) (înregistrări video din arhiva lui Victor Bucătaru)

Reportaj de la Marea Adunare Naţională de la Chişinău din 27 august 1989 (Gheorghe Lupuşor, Nicolae Misail, I. SanduReportaj de la Marea Adunare Naţonală din Piaţa Victoriei, în “Tinerimea Moldovei” din 30 august 1989)

31 august 1989: Adoptarea legilor despre limba de stat şi grafia latină în RSS Moldovenească (Mircea Snegur, D. NidelcuLegea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989; Alecu ReniţăAcţiuni provocatoare, în “Literatura şi Arta” din 24 august 1989; Vasile RomanciucAlfabetul se-ntoarce acasă, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989; Vasile NăstaseJoi, 31 august 1989…, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989; A. PasecinicUn examen al bunăvoinţei, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989; Cuvîntul de încheiere al deputatului M. I. Snegur, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, în cadrul şedinţei de seară din 30 august, în “Tinerimea Moldovei” din 3 septembrie 1989; Aurelian LavricDimensiunea prudenţei noastre, în “Literatura şi Arta” din 21 septembrie 1989; G. CiobanuPuncte fierbinţi pe harta republicii, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989; Tr. VasiliuNemulţămiri neargumentate, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989; Virgiliu ZagaevschiArgumentul reteveiului, în “Literatura şi Arta” din 21 septembrie 1989)

Prefacerile respective au avut şi opozanţi, despre care aflăm din articolul lui Valeriu Matei „Despre anonimii agresivi”, din „Literatura şi Arta” din 24 august 1989. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

LA240889_anonagresivi1Despre anonimii agresivi

De la un timp încoace serviciul poştelor din Moldova începe să dea semne de oboseală. Vagoanele sînt supraîncărcate, maşinilor le plesnesc anvelopele de import, avioanele, de prea multă greutate, abia deşi mai pot lua zborul spre capitala URSS. Şi nu e vorba doar de numărul impunător al scrisorilor expediate, cît, mai ales, de greutatea şi gravitatea învinuirilor (la adresa poporului moldovenesc, a trezirii conştiinţei lui naţionale, a intelectualităţii şi, în special a scriitorilor moldoveni) pe care le conţin. Se trimit, la C.C. al P.C.U.S., la Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S., la Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. şi… numai unde nu se trimit saci întregi de scrisori, unele semnate cu nume fictive, altele cu adrese false ale expeditorilor, epistole individual-anonime şi anonim-colective. Scrisori calomnioase li se înmînează pasagerilor la gară şi la aeroport, sînt „uitate” pe la instituţiile publice din marile oraşe, într-un cuvînt, ce [se] face propaganda şi, dindărătul unor lacrimi de crocodil, se cere ajutor. Cine nu cunoaşte starea reală a lucrurilor, poate fi tentat să creadă că la noi toată lumea s-a pus pe scris plîngeri. Dar nu-i aşa. Ţăranii nu prea au timp să scrie, fiindcă e în toi campania agricolă, muncitorii oneşti au şi ei necazurile lor, intelectualii veritabili nu-şi văd capul de atîtea treburi şi probleme. Şi atunci, cine scrie? Scriu cei din raiale, adică raialiştii, adică interfrontiştii, care în numele unor „idealuri” fără nici un ideal spun minciuni sfruntate: de la vlădică pînă la opincă, adică de la „doctor în istorie” (A. Liseţki [Anatol Liseţchi, devenit deputat în 1990; răposat], V. Grosul [Vladislav Grosul, doctor în istorie, azi emigrat la Moscova, colaborator al Academiei de Ştiinţe din Rusia; fiu al academicianului sovietic moldovean Iachim Grosul] et co.) pînă la tinerii istorici îndoctrinaţi (gen V. Solonari [avea să devină deputat în 1990; azi, profesor asociat la University of Central Florida, orlando, SUA (linc)]). (more…)

 

August 1989 în RSS Moldovenească: rezistenţa rusofonilor la schimbare august 29, 2012


Evenimentele anului 1989 din RSS Moldovenească nu pot fi înţelese fără a cunoaşte poziţia populaţiei rusofone. Prin rusofoni se înţeleg nu numai etnicii ruşi din republică, ci şi ucrainenii, găgăujii, bulgarii şi chiar unii moldoveni care aveau obişnuinţa de a comunica în limba rusă, aceasta fiind limba pe care o cunoşteau cel mai bine şi de care se simţeau cel mai legaţi sufleteşte. Precizez că în RSS Moldovenească învăţămîntul se desfăşura fie în limba „moldovenească”, fie în limba rusă. Ucrainenii, bulgarii, găgăujii din republică aproape toţi urmau şcoli ruseşti, ceea ce îi făcea să se considere rusofoni. Tot şcoli ruseşti urmau şi destui moldoveni, mai ales la oraşe, limba rusă fiind considerată limba principală a vieţii economice şi sociale.

Cînd se apropia sesiunea Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti care urma să ia în discuţie proiectele de legi despre limba oficială şi revenirea la grafia latină, rusofonii, care erau concentraţi mai ales la oraşe (colonizarea sovietică a atins doar în mică măsură satele), au declanşat greve de protest, pentru a împiedica adoptarea legilor sau pentru a forţa declararea limbii ruse ca limbă oficială alături de „moldovenească”. În general, rusofonii s-au împotrivit acelor aspecte ale legilor propuse care condiţionau ajungerea în anumite funcţii de conducere de cunoaşterea limbii „moldoveneşti”.

Redau rubrica „De joi pînă joi” apărută în săptămînalul „Literatura şi Arta” din 24 august 1989, unde sînt trei articole de Alecu Reniţă care descriu rezistenţa populaţiei rusofone din RSS Moldovenească faţă de schimbările cerute de mişcarea de renaştere naţională a moldovenilor.

Sabotajul organizat, de ce este tolerat

Grevele preventive ce au avut loc la Tiraspol, Tighina (Bender), Rîbniţa nu pot fi calificate altfel decît făţişe şi bine diriguite acte de sabotaj, organizate cu intenţia de a intimida completamente situaţia politică din RSSM. Ce se ascunde sub paravanul sabotajului? Nimic altceva decît dorinţa unui grup minoritar extremist de a menţine neatinsă, cu orice preţ, politica naţională ţarist-stalinist-brejnevistă, de a-l lipsi pe un întreg popor de drepturile elementare la o existenţă normală, civilizată. Condamnarea grevelor preventive de către Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM credem că e un prim pas în direcţia demascării instigatorilor la sabotaj deschis, o tentativă de a pătrunde în cabinetele tainice, acolo unde se uneltesc şi se pun la cale lucruri murdare nu numai împotriva moldovenilor, dar şi a ruşilor. Şi poate, în primul rînd, al ruşilor, căci, la drept vorbind, interfrontiştii [Interfront = mişcare politică a populaţiei rusofone din RSS Moldovenească, care lupta împotriva „naţionalismului” moldovenesc] prin declaraţiile şi acţiunile lor iresponsabile aduc enorme prejudicii Rusiei, faţă de care ei sînt la fel de străini ca şi faţă de Moldova. (more…)

 

1989, Chişinău: „Timpul cere insistent decizii care ar întoarce irevocabil pagina cu semnăturile funeste ale lui Molotov şi Ribentrop” august 26, 2012


August 1989 este luna în care în RSS Moldovenească s-au adoptat legile legate de conferirea statutului oficial al limbii „moldoveneşti” şi revenirea la alfabetul latin. Pentru a convinge Sovietul Suprem (parlamentul) de la Chişinău de nevoia adoptării acestor legi, în condiţiile în care minorităţile naţionale opuneau o dîrză rezistenţă, declanşînd chiar greve în mai multe oraşe ale republicii, în 27 august a fost convocată la Chişinău o adunare populară, care a fost numită în presă „Marea Adunare Naţională”. Sute de mii de oameni au participat la acest moment istoric. Despre acest subiect am mai scris pe acest blog.

Citeşte:
27 August 1989 – Marea Adunare Naţională de la Chişinău sau “ziua ce va lumina un veac”
Marea Adunare Naţională de la Chişinău (video)
Reportaj de la Marea Adunare Naţională de la Chişinău din 27 august 1989
31 august 1989: Adoptarea legilor despre limba de stat şi grafia latină în RSS Moldovenească

În pregătirea acestei mari adunări populare, în săptămînalul „Literatura şi Arta” din 24 august 1989, un grup de scriitori lansează o „convocare” pentru populaţia republicii. Convocare la care au răspuns sute de mii de oameni. Reproduc mai jos textul respectiv: (more…)

 

Ion Druţă: „Se schimbau liderii de la Kremlin, dar ordinele Lenin se băteau cu regularitate şi se trimiteau la Bucureşti” mai 24, 2012


Scriitorul basarabean Ion Druţă, pe atunci deputat din partea RSS Moldoveneşti în Sovietul Suprem de la Moscova, a scris în ziarul „Moscovskie Novosti” un articol despre revoluţia română. Ziarul bucureştean „Adevărul” din 11 ianuarie 1990 publică tălmăcirea acestui articol. Druţă demască coomplezenţa cu care întreaga lume, inclusiv URSS, l-a tratat pe Ceauşescu, şi îşi exprimă părerea că în impresionanta solidaritate internaţională cu poporul român, care se manifesta atunci, există şi un simţămînt de culpabilitate. Reproduc şi eu articolul lui Ion Druţă:

Învăţămintele Revoluţiei

Ion Druţă, scriitor, deputat al poporului al URSS

Încă ieri pe străzile şi în pieţele Bucureştiului se vărsa sînge. Lumea s-a cutremurat de ceea ce poate pune la cale o putere nelimitată şi necontrolată. Instinctul autoconservării dă zor să se desprindă pe urmele proaspete concluzii, primele învăţăminte din revoluţia română. Oare nu vom putea cu ajutorul trecutului să privim în viitor?

Dostoevski, acest mare prooroc al lumii slave, a scris că omul este o fiinţă care se obişnuieşte cu orice. (more…)

 

A murit Leonida Lari. „Nimeni şi noi” – un articol din 1988 decembrie 11, 2011


Actualizat 12 decembrie 2011, ora 2:40: Am isprăvit transcrierea articolului Leonidei Lari.

Leonida Lari, poeta basarabeană care a luptat pentru România Mare, a murit astăzi la Chişinău, la vîrsta de 62 de ani (linc).

Leonida Lari s-a născut la Bursuceni, lîngă Bălţi. A fost deputată în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) şi membră în Biroul Permanent al Frontului Popular din Moldova (1990-1992). A fost deputată şi în parlamentul României, iniţial pe lsitele PNŢCD, apoi a trecut la Partidul România Mare.

Dumnezeu s-o odihnească! Vă voi prezenta unul din articolele publicistice ale Leonidei Lari – „Nimeni şi noi”, din „Literatura şi Arta” din 13 octombrie 1988. Articolul se referă la atacurile anonime la adresa mişcării naţionale care apăreau în presa de partid din Basarabia. E scris cu chirilice, transcrierea sa cu litere latine va dura ceva timp – voi actualiza aici transcrierea articolului pe măsură ce o voi face. Comentariile mele au fost inserate cu litere cursive între paranteze drepte. De remarcat că problema la care se referă autoarea – faptul că moldovenii nu-şi găsesc de lucru în republica lor şi sînt siliţi să emigreze în alte părţi, nu e rezolvată nici acum.

Nimeni şi noi (more…)

 

Reportaj de la Marea Adunare Naţională de la Chişinău din 27 august 1989 august 26, 2011


M-am mai referit pe acest blog, în anii trecuţi, la „Marea Adunare Naţională”, cum a fost denumit mitingul care s-a desfăşurat în 27 august 1989 în centrul Chişinăului, cînd sute de mii de moldoveni au cerut Sovietului Suprem al republicii să adopte legile cu privire la limba de stat şi revenirea la grafie latină.

Citeşte:
27 August 1989 – Marea Adunare Naţională de la Chişinău sau „ziua ce va lumina un veac”
Marea Adunare Naţională de la Chişinău (video)

Azi vă prezint un reportaj de Gheorghe Lupuşor, Nicolae Misail şi I. Sandu de la această „Mare Adunare Naţională”, apărut în „Tinerimea Moldovei” din 30 august 1989.

(more…)