Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (18). Solicitarea intervenției militare din partea URSS martie 9, 2020


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Prezint acum partea legată de cererea de ajutor militar de la Uniunea Sovietică.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful Aviaţiei Militare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae
Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989

În esență, acest fragment al rechizitoriului explică că s-a cerut ajutor militar sovietic, ceea ce constituie infracțiunea de trădare, dar răspunderea penală pentru această infracțiune e prescrisă.

În dimineața de 23 decembrie 1989 TVR a anunțat că s-a cerut ajutor militar sovietic. Acesta este un fapt cert, însă rămîne de lămurit a cui inițiativă a fost. Crainicul TVR George Marinescu nu putea avea inițiativa asta de capul său. Nimeni însă n-a recunoscut respectiva inițiativă, nici în cursul cercetării Parchetului, nici în fața Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” pe ale cărei cercetări se bizuie în mare parte rechizitoriul. (more…)

 

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (17). Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989 ianuarie 27, 2020


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum partea legată de clasarea cauzei față de unii făptuitori (răposați), bănuiți și părți civile și disjungerea cauzei legată de doborîrea unui avion Tarom în 28 decembrie 1989.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful Aviaţiei Militare
Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae

În acest fragment al rechizitoriului se explică clasarea cauzei față de anumite persoane. Se trage concluzia că generalii Victor Atanase Stănculescu, Nicolae Militaru, Ion Hortopan și Nicolae Eftimescu sînt vinovați de crime împotriva umanității, dar ca urmare a faptului că aceștia au murit, se dispune clasarea. Tot vinovat de crime împotriva umanității este considerat și Silviu Brucan, deși el n-a avut funcții de conducere militare, pentru că acesta a redactat comunicate publice ale CFSN, „a avut un rol determinant în crearea conjuncturii mincinoase ce a avut drept consecinţă uciderea la Tîrgovişte a fostului şef de stat şi a soţiei acestuia” și „a instigat în permanenţă la lupta armată fratricidă dintre forţele MApN şi cele aparţinînd MI-DSS”. Și față de Brucan se dispune clasarea pe motiv de moarte a făptuitorului. Mi se pare că imaginea aceasta de luptă fratricidă între M.Ap.N. și MI-DSS pe care o prezintă parchetul nu corespunde întrutotul adevărului. În perioada de după 22 decembrie 1989 (la care se referă rechizitoriul) a existat și luptă fratricidă armată cu armată, nu doar armată cu securitate. Unele cazuri de luptă armată cu armată sînt prezentate și în rechizitoriu. Cei care au creat diversiunea nu aveau neapărat ceva împotriva securității, ci aveau nevoie de haos ca să ascundă faptele lor de reprimare a revoluției și să se pretindă salvatori ai revoluției. Pentru ca pretenția de salvare a revoluției să aibă credibilitate era nevoie de niște victime, dar autorilor diversiunii nu le-a păsat prea mult dacă victimele sînt de la securitate, armată sau civili. Au acționat nediscriminatoriu. Din punct de vedere propagandistic era mai lesne să fie prezentată securitatea ca dorind să-l readucă la putere pe Ceaușescu, iar Brucan, în temeiul și a experienței personale cu securitatea (a fost anchetat după „scrisoarea celor 6”), și-a manifestat mai fățiș neîncrederea în securitate. Nu era nimic anormal în acea conjunctură să se manifeste neîncredere în securitate. (more…)

 

Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei” noiembrie 15, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:

– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României

În acest subcapitol sînt prezentate induceri în eroare care au contribuit la crearea psihozei teroriste efectuate de persoane din conducerea Ministerului Apărării Naționale. Vinovăția inculpaților civili din cadrul CFSN (Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu) provine din faptul că ei au acceptat această dezinformare. Însuși unul din inculpați – Gelu Voican Voiculescu – a declarat în 1994 la Comisia Senatorială că diversiunea „a făcut-o armata (…) lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie, că armata a fost, a făcut și a dres”. (more…)

 

Rechizitoriul în procesul revoluției (9). Preluarea puterii de către CFSN octombrie 14, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, în care e descrisă preluarea puterii de către CFSN.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
Revoluția în orașele României

În acest capitol Parchetul descrie preluarea puterii de către CFSN. Se face referire și la niște înregistrări video, pe care le-am prezentat și eu pe blog – de pildă la Pregătirile CFSN de preluare a puterii (video) – linc și la Ion Iliescu citeşte la TVR programul CFSN şi componenţa acestuia (linc). Se arată că la ora 16 din ziua de 22 decembrie 1989, Ion Iliescu însoțit de alte cîteva persoane (printre care generalul în rezervă Nicolae Militaru) s-a dus la sediul M.Ap.N. unde a fost recunoscut ca „noul comandant suprem al Forțelor Armate Române” de către cei aflați acolo, generali și ofițeri superiori din armată, dar și din Ministerul de Interne și din securitate, căci, zice Parchetul, se aflau atunci la M.Ap.N. și persoane din conducerea miliției și securității. Ion Iliescu a înființat atunci un „comandament unic militar și civil care avea să coordoneze inclusiv operațiunile militare, pe întregul teritoriu al țării”. Din capitolul precedent al rechizitoriului rezultă că la acea oră era liniște în țară din punct de vedere militar, poate cu excepția Sibiului. (more…)

 

Rechizitoriul în dosarul revoluției (5). Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada iulie 8, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, legat de evenimentele din București, în 21 decembrie 1989 și noaptea de 21/22 decembrie 1989. Înainte de a prezenta fragmentul de rechizitoriu, fac cîteva comentarii legate de acest fragment.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
Constituirea grupului dizident Iliescu
Timișoara – autoritate de lucru judecat

Și în acest fragment se vede problema recurentă și de fond a rechizitoriului, de a se bizui pe cercetările Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Reamintesc contestarea activității acelei comisii chiar în perioada cînd își desfășura lucrările:
– Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” pe care o condusese
– Adresările Asociaţiei „17 Decembrie” către Comisia Senatorială „Decembrie 1989” condusă de Valentin Gabrielescu
– Boicotarea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” de către Asociaţia „17 Decembrie”
– Emisiune TV despre revoluţia din 1989, cu Sergiu Nicolaescu nervos
– Vizita la Timişoara a unor membri ai comisiei senatoriale „Decembrie 1989” (1994)
– Despre Chiţac şi Stănculescu, în 1999 (1). Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara (video)
– 31 martie 1994, audierea mea la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”. „Prejudecata dumneavoastră este că trebuie să se afle adevărul despre revoluţie”

În ceea ce privește organizarea mitingului din 21 decembrie 1989, Parchetul consideră că inițiativa i-a venit personal lui Nicolae Ceaușescu, în mod „spontan”. Este citată o declarație a lui Silviu Curticeanu, șeful Cancelariei Prezidențiale, care descrie felul cum Nicolae Ceaușescu a hotărît mitingul, cum a discutat cu Barbu Petrescu, primarul capitalei, pentru organizarea acestuia și surprinderea lui Iulian Vlad, șeful securității, cînd a aflat că se plănuiește acest miting. Cu alte cuvinte, ideea că mitingul a fost pus la cale de securitate cade.

Tulburarea mitingului este pusă pe seama unor benzi cu sunete de joasă frecvență care au fost difuzate din autospeciale ale UM 02348 București. Este citată mărturia ofițerului Ionel Dumitrescu, dată în 30 octombrie 2017 la Parchet, același martor precizînd însă că benzile magnetice respective nu apăreau ca fiind înregistrate în evidențele unității. De altfel, la scurt timp după obținerea acelei mărturii, Parchetul a dat și un comunicat (linc) în care anunțat că a lămurit dezorganizarea mitingului din 21 decembrie 1989 și declanșarea protestelor din București. Mi-am exprimat la vremea respectivă scepticismul față de descoperirile parchetului, în articolul Tulburarea mitingului lui Ceauşescu din 21 decembrie 1989. Parchetul General în 2017 şi Agenţia France Presse în 21 decembrie 1989 (linc). (more…)

 

Motivația diversiunii din revoluție, conform Parchetului General. 2 structuri pomenite – „Consiliul Militar Superior” și „grupul de decizie politico-militară al CFSN”. În esență, Parchetul susține ideile prezentate de multă vreme pe acest blog aprilie 10, 2019


În comunicatul Parchetului despre trimiterea în judecată a dosarului revoluției (linc) se explică că în 22 decembrie 1989 a început o diversiune care a avut ca scop „a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente pînă la 22 decembrie 1989”. Citez din comunicatul Parchetului: (more…)

 

Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus trimiși în judecată în „dosarul revoluției”. Nici un cuvînt despre „agenturili străine” în comunicatul Parchetului aprilie 8, 2019


Azi, pe saitul Ministerului Public a apărut un comunicat (linc) în care se anunță trimiterea în judecată, pentru crime împotriva umanității, a fostului președinte al României Ion Iliescu, a fostului viceprimministru Gelu Voican Voiculescu și a fostului șef al aviației militare general Iosif Rus. Totodată se dispune clasarea cauzei cu privire la Nicolae Ceaușescu, Iulian Vlad, Tudor Postelnicu, Vasile Milea, Nicolae Militaru, Victor Atanase Stănculescu, Ion Hortopan, Silviu Brucan, pe motiv că bănuiții au murit sau, în unele cazuri, deja au fost judecați, existînd autoritate de lucru judecat. Deasemeni, este clasată cauza cu privire la Petre Roman – fost primministru, Mircea Mocanu – fost comandant al apărării antiaeriene, Ștefan Dinu – fost șef al Direcției de Informații a Armatei, Teodor Brateș – redactor șef al TVR, Ioan Toma – fost ministru al tineretului și Viorel Igreț – fost primsecretar PCR Mureș, pentru că nu există dovezi concludente împotriva lor.

Remarc că în comunicatul Parchetului nu se pomenește nimic despre vreun amestec al agenturilor străine în revoluție, nici despre ruși, nici despre unguri, nici despre vreo înțelegere de la Malta. Îmi trezește nedumerire faptul că în comunicat este pomenit fostul șef al securității Iulian Vlad (cu mențiunea că se clasează cauza, acesta find deja judecat; oricum a murit între timp), dar nu e pomenit generalul Ștefan Gușă (deasemeni răposat), deși acesta apare în filmări alături de Iulian Vlad conducînd operațiuni militare din C.C. în cadrul a ceea ce Parchetul numește „o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări)”. Or, consideră Parchetul că numai operațiunile militare coordonate din Ministerul Apărării Naționale au fost diversioniste iar alea coordonate din C.C. n-au fost? Parchetul Militar vorbește despre „unii componenți ai Consiliului Militar Superior” care ar fi coordonat diversiunea. În 2011, la întrebarea mea expresă, Ion Iliescu răspundea pe blogul propriu (linc) nominalizîndu-l și pe Ștefan Gușă ca membru în acest consiliu, ceea ce e și logic avînd în vedere funcția ocupată de Gușă în acel moment (șef al Marelui Stat Major; totodată membru în CFSN). Redau mai jos, în întregime, comunicatul Parchetului: (more…)

 

Iulian Vlad, cuvîntare la sediul USLA, 24 decembrie 1989: Moartea celor din grupul Trosca s-a produs într-un accident de nedorit (video) iulie 13, 2018


Filmare în care se vede cuvîntarea ținută de șeful securității ceaușiste, Iulian Vlad, la sediul USLA, în 24 decembrie 1989. Nu cu mult timp înainte fuseseră uciși cîțiva ofițeri USLA în fața sediului M.Ap.N. Iulian Vlad se referă și la moartea acestora, exprimînd părerea că nu e nimeni de vină.

Filmarea nu a făcut parte din emisiunea TVR din decembrie 1989 dar a fost inclusă în documentarul „Complotul de fum” realizat de George Borcescu (răposat în 2000) și prezentat de TVR în decembrie 1997.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (2). Istoricul dosarului mai 24, 2013


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi prima parte a acestei ordonanţe: Consideraţii generale

II. SCURT ISTORIC AL DOSARULUI NR. 97/P/1990
Aşa cum am arătat, pe rolul Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printre cauzele care au avut ca obiect fapte penale comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, s-a aflat şi dosarul nr. 76/P/1990, în care s-au efectuat cercetări faţă de inculpaţii Postelnicu Tudor (fost ministru de interne), Vlad Iulian (fost ministru secretar de stat la Ministerul de Interne şi sef al Departamentului Securităţii Statului), Bucurescu Gian (fost adjunct al ministrului de interne), Dănescu Gheorghe (fost adjunct al ministrului de interne), Goran Gheorghe (fost locţiitor al şefului Securităţii mun. Bucureşti), Bărbulescu Marin (fost şef al Miliţiei mun. Bucureşti), Vasile Gheorghe (fost adjunct al ministrului de interne) şi Vârban Mircea (fost şef al Serviciului de cercetări penale din cadrul Miliţiei mun. Bucureşti) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 189 alin. 2 C.pen. cu aplic art. 41 alin. 2 C.pen., reţinându-se în sarcina acestora că au ordonat lipsirea de libertate în mod ilegal, în perioada 21-22.12.1989, a unui număr de 1.245 persoane care au participat la manifestaţiile din Bucureşti şi faţă de inculpaţii Pârvulescu Marin (fost ofiţer de cercetare penală în cadrul Directiei a VI-a a fostei D.S.S.), Ştefan Gheorghe (ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.) şi Gureşoae Ion (fost ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.) cercetaţi sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 266 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., reţinându-se că în noaptea de 21/22.12.1989 au insultat, ameninţat şi lovit mai multi manifestanţi în scopul de a obţine de la aceştia declaraţii cu privire la participarea lor la mişcarea de protest din mun. Bucureşti, precum şi cu privire la conducătorii şi organizatorii acestei mişcări, toţi fiind trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 76/P/1990 din 15.08.1990. (more…)

 

Europa Liberă, 22 decembrie 1989: „Puterea a fost preluată de Frontul pentru Salvarea Patriei, sub conducerea fostului ministru de externe Corneliu Mănescu (…) Bate astăzi în România un vînt puternic dinspre NE; este vîntul de libertate” (audio) iulie 1, 2011


Continui prezentarea emisiunilor „Europei libere” din decembrie 1989 cu emisiunea din 22 decembrie 1989, ora 12,30, imediat după fuga lui Ceauşescu din CC. În emisiune se anunţă căderea lui Ceauşescu. Interesant în această emisiune e că, în contradicţie cu scenariile post-factum care au fost răspîndite în opinia publică şi care spun că de multă vreme era stabilit ca Ion Iliescu să preia puterea în momentul căderii lui Ceauşescu, aici se anunţă că puterea a fost preluată de… Corneliu Mănescu, activist PCR dizident care iscălise „scrisoarea celor 6”. Cei de la Europa Liberă erau habarnişti asupra evenimentelor din Bucureşti şi încercau şi ei să pună cap la cap diferite informaţii, uneori contradictorii, care ajungeau la ei pe diferite căi. Altă idee interesantă afirmă şi Emil Hurezeanu, preluînd o ştire din buletinul meteorologic: „Bate astăzi în România un vînt puternic dinspre NE; este vîntul de libertate”, dar apoi precizează că vîntul de libertate vine din chiar inima acestui popor. Nicolae Stroescu-Stînişoară îşi exprimă părerea că „execuţii sumare şi metode violente de a încerca rezolvarea problemelor, inclusiv a vinovăţiilor capitale nu sînt metodele pe care le-ar dori românii înţelepţi şi care ar fi în interesul evoluţiei noastre ulterioare şi a neamului”. Se ştie că nu s-a ţinut seama de această opinie.

Căderea lui Ceaușescu comentată de redactorii Europei Libere.

Fă clic pentru a asculta emisiunea pe saitul postului de radio Europa Liberă (65 minute 17 secunde)

Linc de rezervă

Transcrierea înregistrării: (more…)