Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

CEDO stabilește despăgubiri pentru luptători în revoluție nerăniți și nereținuți noiembrie 10, 2014


BOSNIGEANU01În 4 noiembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat verdictul în cauza Bosnigeanu și alții împotriva României (linc). E vorba de reclamațiile a 34 de persoane care nu aveau calitatea de răniți, reținuți ori rude ale celor uciși la revoluție (în conferința de presă a asociației „21 Decembrie” din București – linc, domnul Mărieș spune că sînt 31 de persoane cu titlul de luptător remarcat în revoluție și alți 3 revoluționari fără certificat) și cărora CEDO le-a acordat despăgubiri de cîte 1350 euro pentru fiecare (ei ceruseră între 30000 și 500000 euro).

Cele 34 de cazuri fuseseră conexate într-un singur dosar pe criteriul ca să fie vorba doar de cererile unor persoane care nu sînt în categoriile urmași ai celor decedați, răniți sau reținuți în revoluție. Domnul Teodor Mărieș, președintele asociației „21 Decembrie”, a spus la conferința de presă sus-pomenită că în total au fost 112 reclamații la CEDO, restul (pentru care CEDO încă n-a dat hotărîre, dar va urma) fiind urmași, reținuți, răniți.

Pînă acum CEDO pronunțase deja condamnări ale României pentru ineficiența anchetei legate de decembrie 1989, dar numai în cazuri cu reclamanți răniți sau rude ale celor uciși în acea perioadă:
Cauza Șandru și alții împotriva României (linc)
Cauza Acatrinei și alții împotriva României (linc)
Cauza Asociația 21 Decembrie și alții împotriva României (linc)

„Pentru prima dată, luptătorii de la Revoluția din decembrie 1989 care nu au fost reținuți sau răniți sînt recunoscuți ca victime, motivul fiind acela că evenimentele tragice la care au participat au avut un puternic impact emoțional și psihic negativ asupra lor, lucru confirmat de expertizele individuale depuse la dosar”, consemnează Agerpres (linc) declarația domnului Teodor Mărieș, președintele asociației „21 Decembrie”.

Totuși, din textul hotărîrii CEDO vedem că despăgubirile s-au acordat nu pentru calitatea de victime ale revoluției, ci pentru calitatea de victime ale sistemului judiciar românesc care nu le-a rezolvat cererile într-un răstimp rezonabil. În ceea ce privește puternicul impact emoțional și psihic suferit de reclamanți, CEDO spune că expertizele de la dosar nu-l dovedesc și respinge acea parte din pretențiile reclamanților. În perioada septembrie – noiembrie 2008 acești luptători în revoluție care nu fac parte dintre cei răniți sau reținuți, s-au constituit părți civile spunînd că au suferit angoasă și panică ca urmare a participării la manifestațiile din decembrie 1989 care au fost reprimate violent (adică rele tratamente) și resimt și azi stări depresive și de anxietate. Puțin timp după constituirea ca părți civile, în perioada decembrie 2008 – ianuarie 2009, persoanele respective au depus plîngere la CEDO. Contrar afirmațiilor domnului Mărieș, CEDO nu spune că pretențiile lor ca părți civile sînt întemeiate, ci constată că reclamanții nu au adus nici un certificat medical care să dovedească pretențiile, dar acordă despăgubiri pentru faptul că ancheta a durat mai mult decît s-ar putea considera „răstimp rezonabil” (neexistînd la momentul de față vreo hotărîre a justiției cu privire la temeinicia sau netemeinicia pretențiilor).

De remarcat că și în hotărîrile precedente ale CEDO cu privire la revoluție, tot încălcarea „răstimpului rezonabil” al anchetei a fost motivul principal al condamnării României.

Hotărîrea CEDO în limba franceză e disponibilă pe internet (linc). O dau mai jos în tălmăcire proprie: (more…)

 

Euroscepticismul – motiv pentru interceptări ale convorbirilor telefonice de către SRI. „Crearea de drept” de către ÎCCJ – metodă legitimă în lupta împotriva euroscepticilor. Cazul Gregorian Bivolaru noiembrie 20, 2013


Mandatul de interceptare a convorbirilor telefonice ale lui Bivolaru, emis de Ilie Picioruș, procuror implicat înainte de 1989 și în anchetarea dizidentului Gheorghe UrsuUna din principalele revendicări ale revoluţiei din decembrie 1989 a fost libertatea de exprimare. Izbînda revoluţiei a însemnat şi înscrierea acestei libertăţi în Constituţia României. Idealurile revoluţiei sînt consfiinţite explicit în Constituţie ca temei de organizare a statului român.

Înscrierea libertăţii de exprimare în Constituţie înseamnă obligaţia statului de a ocroti dreptul cetăţenilor de a-şi exprima părerile. În primul rînd părerile opuse cursului politic actual al ţării şi părerile nepopulare au nevoie de ocrotirea dreptului de exprimare, căci exprimarea părerilor conforme conducerii politice şi majorităţii publicului nu au în general nevoie de ocrotire. Chiar şi în cele mai crîncene dictaturi e voie să declari că eşti de acord cu conducerea statului.

Cazul conducătorului MISA Gregorian Bivolaru, la prima vedere n-are nimic de a face cu libertatea de exprimare. Profesorul yoga a fost osîndit pentru o infracțiune de drept comun – relații sexuale cu o minoră. În articolul „Ideologia Statului Maximal în acțiune: apărarea victimelor împotriva voinței victimelor” (linc), am discutat despre acest caz. Acum însă doresc să mă refer la o altă problemă scoasă la iveală de acest proces, care mi se pare mult mai gravă decît relația sexuală dintre Gregorian Bivolaru și Mădălina Dumitru: faptul că, pentru autoritățile române, afișarea unor opinii eurosceptice este temei pentru punerea sub urmărire a unor persoane. Este exact ceea ce s-a întîmplat în cazul Gregorian Bivolaru, a cărui telefoane au fost puse sub ascultare sub motivul oficial că în cadrul mișcării MISA se emit puncte de vedere eurosceptice și anti-NATO și sînt contestate persoane cu funcții înalte în stat, ceea ce ar pune în primejdie ordinea constituţională. Citez din rezoluţia emisă în 2004 de procurorul George Bălan de la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Bucureşti (Gabriel Andreescu – MISA. Radiografia unei represiuni, editura Polirom 2013, pag. 93): (more…)

 

Ideologia Statului Maximal în acțiune: Apărarea victimelor împotriva voinței victimelor noiembrie 15, 2013


Hotărîrea Înaltei Curți de Casație și Justiție (judecător Ionuț Matei) în procesul conducătorului MISA Gregorian Bivolaru este neobișnuită în jurisprudența românească, prin faptul că inculpatul a fost condamnat împotriva voinței „victimei”. Mădălina Dumitru, la vîrsta de 16 ani se pare că a făcut sex cu profesorul yoga Gregorian Bivolaru. Acum are 26 de ani și în tot cursul procesului a pretins că raportul sexual nu a existat. Din acest motiv, primele 2 instanțe (fond și apel) l-au achitat pe Gregorian Bivolaru iar instanțele suedeze (unde Mădălina Dumitru s-a prezentat ca martoră) i-au dat acestuia azil politic. La recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție a schimbat decizia. Hotărîtor pentru asta par să fi fost înregistrările de convorbiri telefonice de la SRI, care indică că Mădălina Dumitru a mințit. Mă întrebam, de ce dacă Bivolaru a fost condamnat pentru sex cu o minoră, nu e băgată la pușcărie și Mădălina Dumitru, pentru mărturie mincinoasă? (să se facă dreptate pînă la capăt, căci Statul trebuie să apere victimele). Am aflat răspunsul din Evenimentul Zilei, care publică motivarea ÎCCJ în proces (linc):

„deşi a negat constant statutul de victimă a inculpatului, partea vătămată DM nu a solicitat să nu mai figureze în cauză în această calitate, căci dacă s-ar fi transformat într-un martor conform art. 82 C. proc. pen., drepturile sale procesuale s-ar fi restrîns (nemaiputînd să propună şi să administreze probe, să formuleze cereri, excepţii în favoarea inculpatului), iar eventuala sa mărturie mincinoasă ar fi constituit infracţiune (ceea ce nu se întîmplă în cazul părţii vătămate)”.

Instanța a mai reținut că (more…)

 

Minciuni anticomuniste marca Sorin Ilieşiu octombrie 23, 2009


Vicepreşedintele Alianţei Civice, Sorin Ilieşiu, a lansat un nou apel, de astă dată către ambasadorul SUA, căruia îi cere o audienţă pentru a-i prezenta un apel pentru condamnarea internaţională a comunismului. Scrisoarea domnului Ilieşiu, la care au aderat 36 de organizaţii civice şi sindicale, e prezentată pe saitul asociaţiei „21 Decembrie” (linc).

Delegaţia care ar urma să discute cu ambasadorul american (sau o fi discutat deja?) este mai cuprinde, pe lîngă domnul Ilieşiu, pe: Teodor Mărieş, preşedinte al asociaţiei „21 Decembrie”, George Costin, declarat „preşedinte executiv” al Blocului Naţional al Revoluţionarilor (este vorba de organizaţia care îl are ca preşedinte de onoare pe Ion Iliescu; conducerea anunţată în presă după ultimul congres al acesteia nu-l includea însă pe George Costin, fie a dezinformat presa, fie în actele depuse la tribunal după congres e o altă conducere decît ceea ce s-a discutat la congres, de faţă cu presa), Antonie Popescu şi Ionuţ Matei, avocaţi ai asociaţiei „21 Decembrie”, Liviu Antonesei, Florian Mihalcea, preşedinte al Societăţii „Timişoara”.

Un lucru mă deranjează însă în scrisoarea domnului Ilieşiu: Afirmaţia categorică că „nimeni nu a fost trimis în judecată pentru masacrul din decembrie 1989”. Această afirmaţie reprezintă o minciună sfruntată. Au fost o mulţime de procese legate de revoluţia din 1989. Numai referitor la revoluţia din Timişoara, avem următoarele cazuri, prezentate de mine în cartea „Curtea Supremă – Procesele revoluţiei din Timişoara (1989)”: (more…)

 

Discuţiile lui Mărieş la CEDO: „Curtea nu reţine documente ce nu sînt ataşate la dosar şi aplică procedura de a fi trimise la topit” septembrie 25, 2009


Teodor Mărieş, după 51 de zile de grevă a foamei. Sursă foto - saitul asociaţiei "21 Decembrie"

Teodor Mărieş, după 51 de zile de grevă a foamei. Sursă foto - saitul asociaţiei "21 Decembrie"

De pe saitul asociaţiei „21 Decembrie” aflăm discuţiile pe care Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei, le-a purtat recent la CEDO:

Doamna funcţionară se întoarce şi ne invită în incinta Curţii. După aproximativ 15 minute încep discuţiile. Avocatul Antonie Popescu reproşează lipsa de reacţie a Curţii timp de 49 de zile de la începerea protestului – greva foamei. Vom reda un singur argument al funcţionarilor: “Aţi trimis multe scrisori în această perioadă şi cînd eram aproape gata cu răspunsul pentru cea anterioară venea alta şi iar trebuia să facem răspunsul următor. Şi tot aşa”. Noi eram de vină că am făcut mai multe sesizări. T. Mărieş întreabă „Doamnă, solicitării Guvernului român cum aţi putut răspunde după o zi şi nouă nu ne-aţi răspuns nici pînă azi?” Răspunsul venit: “Întrebarea este tendenţioasă şi o consider ca o presiune asupra Curţii”. Noi aduceam reproşuri argumentate, Domnia sa le considera a fi afronturi. Teodor Mărieş îi precizează exact motivul pentru care solicita un răspuns azi: în sfîrşit, dosarul Revoluţiei a fost foto-copiat de Parchetul General. Conform ultimei precizări transmise de CEDO săptămîna trecută Guvernului român, documentele trebuie să le primească părţile reclamante (vătămate) direct de la Parchet: “Vă rog să transmiteţi domnului Grefier şef că dorim următoarea precizare scrisă: Părţile pot să primească la Bucureşti, direct de la Parchet, o copie integrală a Dosarului 97/P/1990, conformă cu decizia Preşedintelui din 4 noiembrie 2008 şi completată prin recomandarea din 2 iulie”. Funcţionara nu cunoaşte dosarul, pleacă să informeze şi să revină cu un răspuns. La întoarcere confirmă că cele solicitate sînt corecte şi că în cursul zilei de mîine vom primi un răspuns deoarece Curtea nu lucrează sub presiune. (more…)

 

Mărieş, agresat cu şprei lacrimogen de un jandarm de la Parchet, dus apoi la spital unde i s-a făcut perfuzie (video) septembrie 20, 2009


Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei „21 decembrie”, aflat în cea de-a 47-a zi de grevă a foamei, a fost agresat cu şprei lacrimogen de un jandarm de la paza Parchetului, atunci cînd, urmare a invitaţiei doamnei procuror general Codruţa Laura Kovesi, a dorit să urce în clădirea Parchetului ca să vadă cum decurge copierea documentelor din dosarul revoluţiei. Conform spuselor lui Mărieş, jandarmul n-a vrut să îngăduie intrarea în clădire cu aparat de filmat, deşi procuroarea generală acceptase acest lucru, şi nici n-a vrut să dea telefon să verifice că se primise acceptul procuroarei generale de a se filma.

După incident, Mărieş a fost dus la spital unde i s-au spălat ochii şi i s-a făcut o perfuzie. La sfîrşitul filmării de la spital se vede că preşedintele asociaţiei „21 Decembrie” a ajuns doar piele şi os.

Mai jos, comunicatul asociaţiei „21 Decembrie” despre această întîmplare şi cîteva materiale filmate puse pe youtube de membri ai asociaţiei „21 Decembrie”. (more…)

 

Întîlnirea de la Cotroceni – comunicatul Asociaţiei „21 Decembrie” septembrie 10, 2009


În urma întîlnirii de la Cotroceni, asociaţia „21 Decembrie” a dat comunicatul de presă de mai jos. Remarc că nu se spune nimic în comunicat despre greva foamei ţinută de preşedintele asociaţiei, dl. Teodor Mărieş, dacă această grevă va continua sau nu. Remarc totodată, în „Evenimentul Zilei” (linc), declaraţia lui Mărieş: „I-am spus aseară preşedintelui că îl înjur de trei ani, dar am înţeles că nu este vinovat. Din ceea ce s-a discutat aseară am înţeles că procurorul general l-a minţit în faţă pe preşedinte. Am înţeles că Laura Codruţa Kovesi este fiica lui Iliescu şi că structurile din Parchetul General, care coordonează activitatea instituţiei sînt conduse din umbră de Iliescu. Sper şi cred că în urma întîlnirii de aseară Voinea se va întoarce, doar preşedintele i-a cerut premierului să găsească formula legală prin care acest lucru să poată fi realizat”. În acelaşi timp, Ion Iliescu a afirmat că a fost „neplăcut surprins” de faptul că preşedintele Traian Băsescu a discutat despre revoluţie şi despre revoluţionari „cu nişte impostori”. „Acest individ [Doru Mărieş] este un tip scandalagiu, pus pe scandal permanent. Iese şi vorbeşte în numele Revoluţiei, cînd nimeni dintre revoluţionari nu îi acordă acest drept. El nu are calitatea, nu are certificat de revoluţionar, este un impostor ca preşedinte ale Asociaţiei. Se exercită presiuni asupra procurorului-şef al statului, folosindu-se de asemenea indivizi care nu au autoritatea morală să vorbească în numele Revoluţiei şi revoluţionarilor”, a spus Iliescu, citat de „Evenimentul Zilei”.

Comunicat de presă al asociaţiei „21 Decembrie”

Pentru prima dată în istoria postcomunistă, marţi 8 septembrie (între orele 19:00-20:45), la Palatul Cotroceni, a avut loc o dezbatere – mediată de Preşedintele României – între reprezentanţii societăţii civile şi responsabilii justiţiei, despre finalizarea cercetărilor referitoare la masacrul din decembrie 1989 şi la fratricidul din iunie 1990.

La dezbatere au participat: (more…)