Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

1986. Plan al securităţii de a interveni pentru angajarea lui Laszlo Tokes la Timişoara martie 28, 2018


Un raport al Inspectoratului Judeţean Cluj al securităţii către Departamentul Securităţii Statului din Bucureşti descrie activităţile „ostile” ale lui Istvan Tokes şi ale fiului său Laszlo Tokes şi propune, ca măsură prin care cei doi ar putea fi determinaţi să renunţe la aceste activităţi – să se intervină la Departamentul Cultelor pentru angajarea lui Laszlo Tokes ca preot capelan la Timişoara. La vremea respectivă Laszlo Tokes era şomer şi faptul că nu i se dădea un loc de muncă era unul din motivele nemulţumirilor sale, motiv expus într-un memoriu adresat conducerii bisericii reformate. La data acestui raport Laszlo Tokes deja primise făgăduieli că va fi numit preot la Timişoara, dar aceste făgăduieli întîrziau să fie puse în practică, motiv pentru care Laszlo Tokes ameninţa că va intra în greva foamei. În dreptul respectivei propuneri din raport apare o adnotare scrisă de mînă care pare a unui şef care a analizat raportul şi ia hotărîri pe baza acestuia: „da şi nu”.

Numirea lui Laszlo Tokes la parohia din Timişoara a fost pînă la urmă realizată, el fiind subordonat preotului paroh Leo Peuker. După moartea lui Leo Peuker, Laszlo Tokes a rămas singurul preot al parohiei reformate Timişoara-Centru, dar nu a primit din partea episcopiei numirea în postul de preot-paroh, iar mai apoi s-a încercat mutarea sa din Timişoara, fapt care a contribuit la izbucnirea revoluţiei din decembrie 1989.

Redau documentul respectiv. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

MINISTERUL DE INTERNE                        STRICT SECRET
INSPECTORATUL JUDEŢEAN CLUJ            Ex. nr. 1
SECURITATE – SERVICIUL I/B
Nr. 102/0021305 din 31.05.1986

[Ştampilă de înregistrare cu nr. D/0069473 din 02.06.1986]

[Rezoluţie scrisă de mînă: B.N. + P.I. Să pregătim o notă de analiză de caz cît mai repede. Aveţi în vedere evoluţia cazului pt. deplasare la Oradea. Col. (indescifrabil)] (more…)

 

Rețeaua de curieri maghiari ai lui Miklos Kovacs. Începuturile și luarea legăturii cu Laszlo Tokes (video) decembrie 15, 2017


Actualizare 20 februarie 2018: Introducere facsimil împuternicire pentru Miklos Kovacs, despre care e vorba în discuție.

L-am prezentat deja pe acest blog pe Miklos Kovacs, omul de încredere a lui Laszlo Tokes în 1989 (linc). Cînd am fost la Budapesta să-l întîlnesc, i-am luat un lung interviu (6 ore înregistrate video). Prezint aici 1 oră din interviu, și anume partea în care povestește cum s-a înființat rețeaua de curieri pe care a coordonat-o, pînă în momentul în care domnul Kovacs descrie prima sa întîlnire cu Laszlo Tokes. Anume prin rețeaua lui Miklos Kovacs au fost difuzate textele dizidente ale lui Laszlo Tokes de pînă în 1989, rețeaua asigurînd atît scoaterea textelor peste graniță cît și, prin relațiile pe care Miklos Kovacs și oamenii săi le aveau, publicarea lor în diferite mijloace de informare în masă din Ungaria și din țări apusene.

Povestea completă a lui Miklos Kovacs și alte lucruri interesante legate de Laszlo Tokes și biserica reformată maghiară din România o veți afla din cartea la care lucrez. Nu voi da toate informațiile pe blog că n-o să mai cumpărați cartea, v-ați obișnuit să primiți toate informațiile gratis, iar donațiile pentru elicopterul meu personal (linc) stagnează.

Rolul esențial jucat de Miklos Kovacs a fost menționat încă din 1990 în cartea lui David Porter „With God, for the people” (Cu Dumnezeu, pentru popor), carte care poate fi citită chiar pe saitul europarlamentarului Laszlo Tokes (linc). La începutul cărții autorul precizează:

ACKNOWLEDGEMENTS
THIS BOOK IS THE AUTOBIOGRAPHY OF LÁSZLÓ TŐKÉS. IT IS TOLD BY HIM FROM HIS OWN VIEWPOINT. OTHERS WILL NO DOUBT WRITE BOOKS ABOUT THE ROMANIAN REVOLUTION AND LÁSZLÓ TŐKÉS’S ROLE IN IT, BUT THIS IS HIS OWN STORY, CAREFULLY TOLD OVER MANY HOURS SPREAD OVER MANY WEEKS.

Adică: „Această carte este autobiografia lui Laszlo Tokes. Este povestită de el din propriul său punct de vedere. De bună seamă, alții vor scrie cărți despre revoluția română și rolul lui Laszlo Tokes în ea, dar aceasta este propria sa poveste, relatată cu grijă în discuții care au durat multe ore de-a lungul mai multor săptămîni”.

Cu privire la Miklos Kovacs, în cartea lui David Porter se menționează (pag. 52 din documentul de 80 de pagini de pe saitul domnului Tokes, nu știu dacă corespunde paginația cu cartea tipărită):

Another who played a crucial part in publicising our situation in the West was Miklós Kovács of Budapest, who co-ordinated medical and food aid to Romania, and regularly met me in Temesvár to collect copies of my letters to the church and other documents. These he smuggled out, at great personal risk, and sent to radio stations and organisations such as Keston College in England, who published the information widely.

Adică: „Altcineva care a jucat un rol crucial în a face publicitate situației noastre în Apus a fost Miklos Kovacs din Budapesta, care a coordonat ajutor medical și alimentar pentru România, și în mod regulat s-a întîlnit cu mine la Timișoara pentru a prelua copii ale scrisorilor mele către biserică și alte documente. Acestea le-a trecut peste graniță, asumîndu-și un mare risc personal, și le-a trimis la stații de radio și organizații precum Keston College din Anglia, care au răspîndit informația pe larg”.

Acum relațiile dintre Miklos Kovacs și Laszlo Tokes sînt mai reci decît erau în 1989, motiv pentru care cînd în Ungaria se pomenește despre dizidența lui Laszlo Tokes (cei care vorbesc despre asta sînt în primul rînd prietenii politici ai domnului Tokes) nu prea se mai vorbește despre Miklos Kovacs. Relațiile între oameni se mai schimbă în 28 de ani, domnul Tokes a ajuns în relații reci și cu nevasta sa din 1989, cu care are 3 copii, de care a divorțat și acum se judecă pentru împărțirea averii acumulată în timpul căsniciei. Adevărul istoric nu trebuie însă să se schimbe după evoluția relațiilor între oameni. Oricum, Laszlo Tokes nu a retractat niciodată ce i-a spus lui Porter legat de Miklos Kovacs, și nu a contestat rolul acestuia din 1989. E vorba doar despre punerea unor aspecte în surdină și reliefarea altora, dar rolul lui Miklos Kovacs a rămas, din cîte știu, necontestat.

Fiindcă Miklos Kovacs nu vorbește românește, în cadrul discuției rolul de tălmaci a fost jucat de domnul Istvan Bandi, angajat la arhiva serviciilor secrete maghiare (instituție similară CNSAS-ului din România).

Transcriere parțială discuții (partea în limba română, care conține și tălmăcirea celor discutate în maghiară; rog cititorii care vorbesc maghiara să-mi semnaleze dacă au existat lucruri importante discutate în maghiară care n-au mai fost traduse): (more…)

 

Miklos Kovacs, omul de încredere a lui Laszlo Tokes în 1989 decembrie 13, 2017



În octombrie anul acesta am fost la Budapesta împreună cu domnul Zoltan Makkai (ziarist la săptămînalul unguresc timişorean „Heti Uj Szo”), pentru a mă întîlni cu Miklos Kovacs, unul din oamenii de încredere ai domnului Laszlo Tokes din perioada premergătoare revoluției. Am făcut aceasta în cadrul documentării pe care o fac pentru următoarea mea lucrare de popularizare a științei consacrată evenimentelor din decembrie 1989, care va fi consacrată relațiilor din biserica reformată maghiară din România și acțiunilor lui Laszlo Tokes și grupului său de susținători. Va fi probabil o carte care va avea un CD atașat, pe CD-ul respectiv vor intra cîteva sute de pagini de documente scanate, cît și alte materiale, printre care şi înregistrare video a interviului cu domnul Kovacs.

La Budapesta, alături de domnul Miklos Kovacs

În 1972 domnul Kovacs a dorit să cunoască comunitățile maghiare din Ardeal. A făcut o vizită acolo, unde s-a întîlnit cu episcopul catolic Aron Marton (linc), iar apoi a organizat trimiterea de cărți ungurești în Ardeal. Autoritățile române au sesizat despre asta autoritățile comuniste ungare, iar acestea i-au retras pașaportul și l-au dat afară de la facultatea de teologie catolică.

După mai mulți ani, cînd Miklos Kovacs devenise taximetrist, ușa taxiului e deschisă de o doamnă care-l întreabă dacă vrea să continue activitățile de ajutorare a ungurilor din Ardeal. Doamna respectivă era Eleonora Telegdi, mama parlamentarului canadian de obîrșie maghiară Andrew Telegdi (răposat în 2017 – linc). Aceasta l-a contactat pe domnul Kovacs în numele Fundației Unite Maghiare (United Hungarian Fund) din Canada, organizație a canadienilor de obîrșie maghiară care uneori acționa și sub denumirea de Fundația Rakoczi (domnul Kovacs nu mi-a spus asta, dar din cercetări proprii știu că în spatele acestor organizații stă familia de bogătași maghiaro-canadieni Aykler).

Urmare a îndemnului Eleonorei Telegdi, domnul Kovacs a înființat și coordonat o rețea de curieri maghiari care, în perioada comunistă, ajutau populația maghiară din Transilvania. L-am întrebat cîte persoane au făcut parte din reţea. După spusele dumisale, pînă în 1989 se ajunsese la un număr de 300 curieri, dintre care vreo 40 au intrat în legătură cu Laszlo Tokes. Domnul Kovacs mi-a arătat un caiet în care a ținut evidența curierilor, dar n-am stat să-l studiez în amănunt, așa că nu pot confirma numerele amintite de dînsul. Finanțarea rețelei s-a făcut prin organizația amintită a ungurilor canadieni. Miklos Kovacs s-a ocupat personal de recrutarea oamenilor. Familia Tokes (Laszlo, dar şi tatăl Istvan din Cluj) au intrat în atenţia reţelei domnului Kovacs din 1988, cea care i-a spus domnului Kovacs că Istvan şi Laszlo Tokes sînt 2 persoane care trebuie sprijinite fiind tot doamna Eleonora Telegdi din Canada (de amintit că fratele lui Laszlo Tokes, Istvan jr., locuia în Canada).

Ajutorul pentru ungurii din Ardeal a început cu trimiterea de medicamente și alimente, dar apoi s-a extins și la preluarea de texte dizidente de felul celor scrise de Laszlo Tokes (dar nu numai de acesta) și difuzarea lor în mijloace de informare în masă. La vremea respectivă consemnul pentru ziariști a fost să nu pomenească numele lui Miklos Kovacs. (more…)

 

Scrisoarea fostului episcop reformat Laszlo Papp către Petre Roman, 19 martie 1990. Tokes a luat contact cu „elemente partizane ale naționalismului utopic” septembrie 9, 2016


DSCN5099În 19 martie 1990, fostul episcop reformat de Oradea, Laszlo Papp, îi scria o scrisoare lui Petre Roman. Scrisoarea a fost repartizată la cabinetul viceprimministrului Gelu Voican Voiculescu, și a ajuns și la episcopia reformată din Oradea (unde un oarecare Ferencz Szatmari îi face o tălmăcire în maghiară). În acea perioadă la Tîrgu Mureș aveau loc primele ciocniri interetnice de după revoluție. În conducerea episcopiei reformate exista un vid de putere – Laszlo Papp demisionase, iar Laszlo Tokes avea să fie ales episcop în locul său abia în 9 mai 1990.

Redau scrisoarea și tălmăcirea ei în maghiară pentru cititorii acestui blog. Ea face parte din lotul de documente pe care l-am primit recent și despre care am pomenit (linc). Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele.

433/II/PR/27.3.90 [se pare că e numărul și data de înregistrare de la Guvernul României]
Cabinet VPM [viceprimministru] G. Voican 28.3.90 [pare să fie data cînd scrisoarea a ajuns la cabinetul lui Gelu Voican Voiculescu]

Domniei sale
Domnului

Petre Roman
Președintele Consiliului de Miniștri

București

Mult Stimate Domnule Președinte

Vă aduc la cunoștiință cu tot respectul următoarele:

(more…)

 

A murit tatăl lui Laszlo Tokes ianuarie 25, 2016

Filed under: Întîmplări — mariusmioc @ 12:01 am
Tags: , ,

Cu întîrziere, căci eu însumi am aflat cu întîrziere, anunț că în 15 ianuarie 2016 a murit Istvan Tokes, tatăl lui Laszlo Tokes. Avea 99 de ani. (more…)

 

Federaţia maghiară pentru drepturile omului şi revoluţia română noiembrie 18, 2015


Articol publicat și pe contributors (linc)

Szoczi1989

Cartea lui Arpad Szoczi – „Timişoara. Adevărata poveste despre revoluţia română” (editura Partium, Oradea 2014; au apărut şi ediţii în limbile engleză şi maghiară; conform spuselor autorului ediţia în română e mai recentă şi cuprinde ultimele actualizări) este de fapt o carte despre acţiunile organizaţiei americano-canadiene numită Federaţia Maghiară pentru Drepturile Omului, întreprinse împotriva regimului ceauşist, printre care cea mai importantă a fost pregătirea interviului cu Laszlo Tokes care a fost prezentat la televiziunea maghiară în 24 iulie 1989. Interviul a contribuit la consolidarea şi popularizarea statutului de dizident a lui Laszlo Tokes, indirect contribuind astfel şi la izbucnirea revoluţiei române.

Autorul însuşi, născut în Canada într-o familie mixtă maghiaro-germană, a fost activist al Federaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului, deci cunoaşte bine subiectul asupra căruia scrie. Alt activist al respectivei organizaţii a fost Istvan Tokes, fratele lui Laszlo Tokes.

Pe același subiect ca și cartea autorul a realizat și un film – „Umbra lui Dracula – adevărata istorie din spatele revoluției române” (linc), cu care în 2010 a primit premiul „Cel mai bun producător de film documentar” la Festivalul Ungar de Filme. Filmul a fost deja prezentat la televiziuni din Ungaria, Canada, Polonia și Spania. În România, filmul a putut fi văzut la Timișoara în decembrie 2009, la aniversarea a 20 de ani de la revoluție (linc). (more…)

 

Un fals lesne demonstrabil: Extras din Nota informativă prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu de către Departamentul Securităţii Statului iulie 15, 2009


Acest „Extras din nota informativă prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu” despre Laszlo Tokes l-am găsit prima oară publicat în cartea lui Constantin Sava şi Constantin Monac „Revoluţia română din decembrie 1989 retrăită prin documente şi mărturii”, Editura Axioma Edit, Bucureşti 2001, pag. 125-128. Am remarcat încă de atunci folosirea, în cuprinsul acestei note pretins prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a expresiei „fostul organ de represiune comunistă”. Concluzia pe care am tras-o este că acea notă e un fals alcătuit după revoluţie, fiindcă e de neconceput ca într-o notă informativă prezentată lui Nicolae Ceauşescu să se folosească expresia „fostul organ de represiune comunistă”. O altă concluzie pe care am tras-o este lipsa de inteligenţă a falsificatorilor istoriei Constantin Sava şi Constantin Monac, care publică un fals atît de lesne demonstrabil. Ca sursă a acestui document ni se dă „Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989. Conform adresei nr. 323483/09.04.1992”. (more…)