Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Nicolae Militaru: Opriți măcelul! (video) iulie 20, 2018


Intervenția generalului în rezervă Nicolae Militaru, care avea să devină în scurt timp ministru al apărării, la TVR în 22 decembrie 1989. Cu litere cursive între paranteze drepte, comentarii ale mele.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Hotărîrea ÎCCJ despre revoluția din Cluj ianuarie 25, 2018


Pe alt sait al meu, documente1989.wordpress.com, am publicat în întregime Decizia nr. 121 din 20 martie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (linc) cu privire la revoluția din Cluj. Prin respectiva decizie au fost respinse recursurile inculpaților, ale părții responsabile civilmente Ministerul Apărării Naționale și ale mai multor părți civile și au fost osîndiți pentru instigare la omor deosebit de grav și instigare la tentativă de omor deosebit de grav:
Moga Ioachim, prim secretar PCR Cluj, la 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea unor drepturi,
Topliceanu Iulian, general-colonel (r), comandantul armatei a 4-a cu sediul în Cluj în 1989, la 10 ani închisoare, 5 ani interzicerea unor drepturi și degradare militară,
Burtea Valeriu, colonel, la 9 ani închisoare, 5 ani interzicerea unor drepturi și degradare militară,
Cocan Ioan Larențiu, locotenent-colonel, la 9 ani închisoare, 5 ani interzicerea unor drepturi și degradare militară,

Deasemenea a mai fost osîndit pentru omor calificat și instigare, în condițiile participației improprii, la omor deosebit de grav, maior Dicu Ilie la 15 ani închisoare, 7 ani interzicerea unor drepturi și degradare militară.

Totodată, fruntașul Bolboș Marian Augustin a fost achitat de acuzația de omor calificat.

Prin rechizitoriul procuraturii se dispusese scoaterea de sub urmărire penală a locotenent-colonelului Carp Dando și a generalului-maior (r) Șerbănoiu Ioan pe motiv că fapta nu există.

Inculpații găsiți vinovați au fost obligați, în solidar cu Ministerul Apărării Naționale, să plătească despăgubiri către mai multe persoane rănite ori rude ale celor uciși în acele evenimente.

Judecata a avut 2 cicluri procesuale. Inițial, inculpații au fost fie achitați, fie s-a încetat procesul penal împotriva lor ca urmare a schimbării încadrării juridice în instigare la ucidere din culpă și vătămare corporală gravă. La recurs, dosarul s-a trimis la rejudecare, iar la rejudecare au rezultat condamnările sus-menționate care au fost menținute și după recurs.

Redau mai jos fragmente din hotărîrea judecătorească. M-am concentrat pe descrierea situației de fapt, nu pe considerentele juridice (pe care le găsiți la lincul indicat cu textul complet al hotărîrii judecătorești). Cu litere cursive și îngroșate am introdus titluri pentru diferite fragmente din descrierea evenimentelor, pentru a o face mai lesne de urmărit. (more…)

 

Petre Mihai Băcanu: Cei vinovați de reprimarea revoluției pînă în 22 sînt vinovați și de ceea ce s-a întîmplat după… Ion Iliescu, împreună cu Gușe și Stănculescu, au avut ideea „să cerem populației să evacueze străzile”. Din cîte știm, cel care i-a propus „un mic foc de artificii”, ca să-i sperie pe demonstranți și să plece acasă … a fost generalul cu piciorul în ghips noiembrie 14, 2016


bacanurepresiuneaacontinuatrl24dec93Petre Mihai Băcanu, unul dintre puținii ziariști români care au făcut închisoare în perioada ceaușistă fiindcă încercaseră să-și facă meseria în alt cadru decît cel aprobat de regim (a participat la tipărirea unui ziar ilegal), este și unul dintre principalii investigatori ai evenimentelor din decembrie 1989 în primii ani care au urmat revoluției. Acum toate investigațiile din perioada imediat următoare revoluției, cînd lumea își aducea bine aminte evenimentele, se doresc uitate pentru a fi înlocuite cu producții jurnalistice recente scrise pe baza spuselor celor care au ocupat funcții înalte în sistemul represiv ceaușist.

În contextul reluării de către Parchet a „dosarului revoluției”, care își propune să lămurească inclusiv problema teroriștilor de după 22 decembrie, consider folositoare readucerea în atenție a unui articol a lui Petre Mihai Băcanu din „România Liberă” din 24 decembrie 1993 – „Și totuși, represiunea a continuat”. În acest articol domnul Băcanu declară că, în urma minuțioaselor sale anchete despre revoluție, este „foarte aproape de depistarea teroriștilor dar și a celor care i-au inventat”. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat comentarii ale mele. (more…)

 

31 martie 1994, audierea mea la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”. „Prejudecata dumneavoastră este că trebuie să se afle adevărul despre revoluţie” decembrie 19, 2012


"Renaşterea Bănăţeană" din 5 aprilie 1994 despre conferinţa de presă a Comisiei Senatoriale Decembrie 1989

„Renaşterea Bănăţeană” din 5 aprilie 1994 despre conferinţa de presă a Comisiei Senatoriale Decembrie 1989

Am mai pomenit pe acest sait despre activitatea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, condusă iniţial (legislatura 1990-1992) de Sergiu Nicolaescu, iar în legislatura 1992-1996 de Valentin Gabrielescu (o scurtă perioadă şi Constantin Ticu Dumitrescu a fost în fruntea comisiei). Vezi:
Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989″ pe care o condusese
Adresările Asociaţiei “17 Decembrie” către Comisia Senatorială “Decembrie 1989″ condusă de Valentin Gabrielescu
Boicotarea Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989″ de către Asociaţia “17 Decembrie”
Vizita la Timişoara a unor membri ai comisiei senatoriale “Decembrie 1989″ (1994)
Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara (video)

Cînd unii membri ai Comisiei Senatoriale s-au deplasat la Timişoara, m-am prezentat la un dialog cu aceştia, fără însă să accept depunerea de mărturii. După respectivul dialog, în 1 aprilie 1994 am organizat o conferinţă de presă (pomenită în articolul de mai sus din „Renaşterea Bănăţeană” din 5 aprilie 1994) în care am reiterat poziţia asociaţiei „17 Decembrie” Timişoara, a cărei „Comisie pentru adevăr şi dreptate” o reprezentam. Adică: refuzul depunerii de mărturii în faţa comisiei senatoriale pînă nu se vor dezminţi informaţiile false din raportul lui Sergiu Nicolaescu şi pînă cînd Comisia Senatorială nu-şi va propune ca scop tragerea la răspundere a criminalilor din decembrie 1989. În aceeaşi zi a ţinut o conferinţă de presă şi senatorul Valentin Gabrielescu, secretar general al PNŢCD şi preşedintele Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. A fost întrebat de ziarişti şi despre boicotul revoluţionarilor timişoreni anunţat de mine. „Renaşterea Bănăţeană” a consemnat: „dl. Valentin Gabrielescu a motivat imposibilitatea formulării unui răspuns clar prin faptul că, din punctul de vedere al comisiei pe care o conduce, raportul este ‘pur personal şi nu are nici o legătură cu comisia care nu şi-l însuşeşte’. În rest argumentaţia s-a bazat şi pe ineleganţa unei polemici în presă cu un coleg de senat. Cu o notă de umor, însă, dl. Gabrielescu a precizat: ‘Reprezentantul celor de la 17 Decembrie, Marius Mioc, deşi n-a vrut să declare nimic, a vorbit totuşi vreo trei ore; şi a spus destule lucruri care ne interesau’.”.

ComSenDec89MiocÎntr-un fel, domnul Gabrielescu a sugerat că boicotul anunţat de mine nu era o chestie serioasă. Cei care au citit relatarea din presă au putut rămîne cu convingerea că eu însumi am încălcat boicotul la care am îndemnat pe alţii.

Recent am cerut Senatului, în temeiul legii 544/2001, să îmi trimită transcrierea convorbirii avută de mine în 31 martie 1994 cu respectiva Comisie Senatorială. Am primit transcrierea pe care o prezint mai jos. Convorbirea se păstrează la Senat, înregistrată pe bandă audio. Am cerut să mi se dea şi o copie a înregistrării audio, într-un format ascultabil pe computer, dar mi s-a răspuns că nu au mijloace tehnice să convertească înregistrarea de pe bandă de casetofon în format electronic.

În transcrierea făcută de funcţionarii Senatului nu sînt precizate numele interlocutorilor mei. Principalul meu partener de discuţie a fost Valentin Gabrielescu, care era preşedintele Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Dacă-mi amintesc bine, iniţial era un alt senator care voia să mă audieze dar după ce am făcut scandal am fost audiat de şeful Gabrielescu personal. Nu ştiu însă dacă acea parte pînă a obţine să fiu audiat de Gabrielescu personal a fost înregistrată audio şi apare în această transcriere. Alături de Gabrielescu a asistat la discuţii şi senatorul Hoszu Zoltan de la UDMR, care însă a intervenit foarte rar. Cel de-al treilea senator membru al comisiei care se deplasase la Timişoara şi care fusese primul care voise să mă audieze se ocupa de audierea altor doritori, într-o altă încăpere din sediul prefecturii. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat scurte comentarii ale mele actuale.

COMISIA DE ANCHETĂ A EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989

Transcrierea după casete audio a audierii din 31 martie 1994, la Timişoara

Domnul:
Vă rog să vă spuneţi numele dumneavoastră.

Domnul Marius Mioc:
Sunt Marius Mioc. Reprezint Comisia pentru adevăr şi dreptate a Asociaţiei „17 Decembrie”. (more…)

 

Valentin Zaschievici, agentul SRI de la „Jurnalul Naţional” şi dezinformările sale despre revoluţia din 1989 august 17, 2012


Actualizare 2 mai 2018: Lincul către articolul lui Tiberiu Lovin nu mai funcționa și l-am înlocuit cu copie a articolului de pe saitul web.archive.org de arhivare a internetului.

Valentin Zaschievici, unul din cei 4 redactori şefi ai „Jurnalului Naţional”, a fost concediat după ce s-a aflat că era agent SRI infiltrat în redacţie, anunţă Tiberiu Lovin pe saitul reporter virtual (linc). Trustul „Intact” care editează „Jurnalul Naţional” şi-a exprimat părerea, într-un comunicat, că „fenomenul infiltrării instituţiilor media din România de către Serviciile secrete pare să fi dobîndit o amploare semnificativă în ultimii opt ani„.

Între documentele SRI care au ieşit la iveală cu prilejul acestui scandal, remarc pe saitul ziuanews, în cadrul articolului „SRI spionează Jurnalul Naţional” (linc) şi unul în care „Teodorescu Sofia” (numele de cod care i se atribuie lui Valentin Zaschievici) „menţionează şi practica, relativ frecventă, în care directorul ziarului, sau alt membru al conducerii, dirijează direct un anumit ziarist pentru publicarea de articole cu temă şi tentă impuse”. Este exact ceea ce s-a întîmplat în campania legată de „adevărul despre revoluţie” iniţiată în 2004 de acest ziar, campanie care a determinat apariţia cărţii mele „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” (linc). În cartea respectivă am polemizat şi cu Valentin Zaschievici. Consider folositor să readuc în atenţie acea polemică, în contextul informaţiilor despre statutul de agent SRI a domnului ziarist.

Jurnalul Naţional îl apără pe criminalul Coman

În „Jurnalul Naţional” din 18 octombrie 2004 e prezentată revoluţia din 1989 în varianta Ion Coman (Valentin Zaschevici – „Vasile Milea a condus personal represiunea” – linc). Firesc pentru un ziar ca Jurnalul Naţional, care şi-a propus rescrierea istoriei revoluţiei în folosul criminalilor din decembrie 1989. Ion Coman a fost şeful reprimării revoluţiei din Timişoara, lucru stabilit de 12 judecători ai Curţii Supreme (3 la primă instanţă, 9 la recurs). (more…)

 

Cazul locotenent-colonelului Bînzaru, propus pentru degradare şi trecere în rezervă în decembrie 1989 martie 26, 2010



Revista clujeană „Nu”, în numerele 32 şi 33 din 1990, sub semnătura Florinelei Gherasim, ne informează asupra cazului locotenent-colonelului Alexandru Corneliu Bînzaru de la Tîrgu Mureş, şef al transmisiunilor la Divizia 6 Tancuri „Horea, Cloşca şi Crişan”, care a comentat negativ ordinul de a se trage în populaţie. Motiv pentru care, în 21 decembrie 1989, prin raportul 5 CD 4114, generalul Iulian Topliceanu a propus trecerea acestuia în rezervă cu gradul de soldat. În toiul avalanşei de articole recente care vor să rescrie istoria revoluţiei, cu ziarişti care au impresia că au descoperit primii America şi înaintea lor nimeni nu s-a mai ocupat de subiectul ăsta, e bine să reamintim din cînd în cînd ce s-a scris despre revoluţie în primul an de la desfăşurarea evenimentelor.

Iată ce povestea ofiţerul Bînzaru, colonel la data luării interviului: (more…)

 

Activitatea procurorului Dan Voinea în dosarele revoluţiei ianuarie 21, 2010


Prezint o listă cu dosare legate de revoluţia din 1989 la care rechizitoriile au fost fie întocmite fie confirmate de procurorul militar Dan Voinea. Cel care mi-a dat această listă este chiar Dan Voinea, pe care l-am rugat să-mi dea informaţii despre activitatea sa legată de procesele revoluţiei. Eu am adăugat la lista furnizată de dl. Voinea doar procesul Ceauşescu. Dacă mai sînt şi alte lipsuri sau greşeli în listă rog cititorii să mi le semnaleze. Sînt 31 de dosare, din Timişoara, Bucureşti, Cluj, Sibiu, Cugir, Reşiţa, Buzău, Braşov, Orşova, Hunedoara, Reşiţa, Iaşi, Focşani, Tîrgovişte, Oradea. Totodată, cu ajutorul cititorilor, aş dori să completez lista cu date referitoare la victime şi cu deznodămîntul pe care l-au avut respectivele dosare. Unde am ştiut, am completat eu. (more…)