Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

După rebranduirea lui Ceauşescu urmează rebranduirea lui Iliescu Iunie 13, 2014


Rebranding (linc), în limbajul specialiştilor în publicitate, este o operaţiune prin care se realizează modificarea percepţiei consumatorului faţă de un anumit produs. După 1989, specialiştii în publicitate politică, adică propagandiştii, au desfăşurat o activitate susţinută de rebranduire a lui Nicolae Ceauşescu. Dînsul avea o imagine extrem de proastă în rîndul „consumatorilor”, adică a românilor, care simţiseră pe proprie piele felul cum acesta a condus România. A transforma percepţia negativă aproape unanimă a opiniei publice într-o percepţie pozitivă nu era un lucru uşor. S-a muncit însă serios în această direcţie şi, după aproape 25 de ani, putem zice că s-a realizat un progres însemnat.

Principala direcţie propagandistică a acţiunii de rebranduire a lui Nicolae Ceauşescu este schimbarea etichetei de comunist cu cea de naţionalist. Ceauşescu însuşi în întreaga sa viaţă adultă s-a declarat comunist, iar Partidul Comunist la care Ceauşescu aderase încă din tinereţe era un adversar hotărît al naţionalismului. După venirea la putere, comuniştii (în conducerea cărora se afla şi Ceauşescu) au trimis mulţi naţionalişti în închisori pentru convingerile lor politice. Dar, după moartea lui Ceauşescu propagandiştii încearcă să-l transforme în reprezentant al naţionalismului românesc. Pentru propagandişti adevărul istoric nu va fi niciodată o piedică. (more…)

 

Frontul Popular din Moldova – conferinţă de presă în noiembrie 1989. Pericolul dizolvării FPM a existat, însă din lipsă de motive pentru pedepsirea FPM a fost evitat Noiembrie 15, 2011


Despre evenimentele din 7 şi 10 noiembrie 1989 de la Chişinău am mai relatat pe acest blog. Vezi:
16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească
7 şi 10 noiembrie 1989: ciocniri ale forţelor de ordine cu mulţimea la Chişinău
10 noiembrie 1989, incendierea ministerului de interne din Chişinău

Urmarea acestor evenimente a fost înlăturarea lui Simion Grosu din funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Moldova şi înlocuirea sa cu Petru Lucinschi. Frontul Popular din Moldova s-a afirmat cu acest prilej ca o forţă politică de care trebuia să se ţină seama. Existau însă şi zvonuri că se pregăteşte scoaterea sa în afara legii. În acest context, în 16 noiembrie 1989 FPM a organizat o conferinţă de presă, care este relatată de Virgiliu Zagaevschi în săptămînalul „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989. Reproduc mai jos respectivul articol:

La 16 noiembrie a.c. F.P.M. a organizat o conferinţă de presă. Din păcate, la ea n-au asistat acei ce aveau în primul rînd nevoie de informaţie veridică (Fericite excepţii – „Sovetskaia Moldavia” şi „Krasnaia Zvezda”), pentru alde „Pravda” ori ATEM [agenţia de presă a guvernului moldovean] Frontul rămînînd un ozeneu de pe îndepărtata planetă Democraţia sau, parafrazînd formula clasică, o „nălucă” ce umblă prin Moldova. A dominat o atmosferă constructivă şi binevoitoare (cîteva încercări de provocare din partea „fericitelor excepţii” nefiind prea însemnate), cei prezenţi căpătînd cu cîteva clipe înainte o doză de optimism după prima apariţie (la TV) a noului prim-secretar Lucinschi, precum şi o doză de umor-satiră din comunicatul oficial, gen: „a fost eliberat în legătură cu trecerea la alt lucru şi mulţumindu-i-se fierbinte pentru toate celea…” [după toate probabilităţile, e vorba de fostul prim-secretar Simion Grosu]. (more…)

 

Octombrie 1988, RSS Moldovenească: Declararea limbii de stat va traduce în viaţă „principiile politicii naţionale leniniste” Noiembrie 24, 2010


De la venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov şi pînă cînd, în Basarabia, oamenii de cultură au îndrăznit să pună problema identităţii dintre limba română şi cea „moldovenească” şi să ceară revenirea la alfabetul latin şi decretarea limbii materne ca limbă de stat a republicii a trebuit să treacă cîţiva ani. Un prim apel colectiv în acest sens a fost publicat în gazeta „Învăţămîntul Public”, gazetă a învăţătorilor moldoveni, în 17 septembrie 1988. După „Învăţămîntul Public”, „Literatura şi Arta”, săptămînal al Uniunii Scriitorilor din RSSM (Republica Socialistă Sovietică Moldovenească) este revista care va prelua aceste idei şi va milita pentru ele. (more…)