Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Un simpatizant a lui Nicolae Ceauşescu: Constantin Dobre, conducătorul mişcării muncitoreşti din Valea Jiului din 1977 Aprilie 2, 2014


Adev170190_Dobre

Actualizare 9 octombrie 2015: Un comentariu a fost adăugat la acest articol (îl puteți citi la sfîrșitul articolului) de către cineva care a semnat „Constantin Dobre” și în care se spune: „Domnule Mioc va cer sa retrageti acest articol defaimator care se bazeaza pe compilatii aflate pe diferite site-uri, exceptie articolul din „Adevarul”. Am probe ca nu eu sunt autorul compilatiilor aflate pe site-urile citate (comentarii, articole etc) si nici nu mi-am dat acordul sa apara in public. Va aduc la cunostinta ca abia acum am luat cunostinta de acest articol, dupa o lunga convalescenta in spitale si fara niciun acces la internet si din care abia acum cateva luni am iesit. In plus va informez ca toate datele din computerul meu au fost compromise prin spargerea parolelor, au fost penetrate sistemele de aparare, identitaea electronica a fost copiata si folosita, inclusiv arhiva personala din computer (am probe de la politie si de la expertul in IT)”. Exceptînd articolul din „Adevărul”, singurul sait citat în care comentariile sînt atribuite domnului Dobre este saitul fostului senator Ion Coja. Deasemeni am mai făcut referire la articole din publicațiile „Hunedoreanul” și „Jurnalul Național”, dar acolo sînt niște ziariști autori ai articolelor, nu domnul Dobre. Nu cunosc ca domnul Dobre să fi cerut vreo îndreptare de la acele ziare, dacă cumva l-au citat greșit. Dacă comentariile care i-au fost atribuite nu îi aparțin, îmi cer scuze domnului Dobre, dar cred că ar trebui să ia legătura și cu domnul Coja pentru îndreptări.

„Am susţinut, susţin şi spun şi eu, CU TĂRIE: Ceauşescu a fost cu adevărat un patriot”, afirmă pe saitul domnului Ion Coja (linc) domnul Constantin Dobre, fost conducător al mişcării muncitoreşti din Valea Jiului din 1977 (conform variantei îndeobşte acceptată de istorici; există pretenţii şi de la alţii că ar fi condus acea mişcare – de pildă de la Miron Cosma – linc).
Sînt mai multe luări de poziţie ceauşiste ale domnului Dobre pe saitul indicat. Iată două dintre ele, subliniate şi de domnul Ion Coja (fost senator din partea Partidului Democrat Agrar în perioada 1992-1996). Constantin Dobre revine cu precizări (linc) scrie domnul Coja în 19.12.2013, transformînd în articol separat un comentariu (linc) postat anterior pe sait de domnul Dobre, în care răspundea unei oarecare „gabi” care avusese obrăznicia să-l numească pe Nicolae Ceauşescu „ceaşcă”. În comentariu sînt lăudate marile realizări ale regimului Ceauşescu în zona Văii Jiului. Pînă şi moartea unor mineri în accidente de muncă în epoca Ceauşescu e prilej de subliniere a meritelor acestuia, căci regimul oferea loc de muncă văduvelor. Iată acest comentariu (am adăugat diacritice):

(more…)

 

Revoluţia sibiană: SUP-ul securiştilor Cîrneci şi Sabău Februarie 11, 2013


SUPSibiu1Iulian Vlad ar fi dat în decembrie 1989 ordin către „toţi membrii unităţilor Securităţii, atît din aparatul informativ, cît şi din cel format de trupe” să depună armele în rasteluri, este o variantă a istoriei revoluţiei răspîndită după mai mulţi ani de la evenimente, de pildă prin articolul „Cum i-a scăpat Iulian Vlad pe securişti de linşaj” (linc) publicat de Răzvan Belciuganu în „Jurnalul Naţional” în septembrie 2004. Ideea a fost preluată de multă lume, de pildă de realizatorul TV specializat în revoluţia din 1989 Cornel Mihalache (linc) sau de domnul Dorin Tudoran (linc – vezi comentariile din josul articolului).

Că pînă la fuga lui Ceauşescu securiştii erau înarmaţi şi pregătiţi de intervenţie se ştie şi din aparţia televizată a unuia dintre ei – Gheorghe Stan – din 22 decembrie 1989 de la TVR (linc). O dovadă suplimentară a faptului că povestea cu securiştii care în decembrie 1989 au ţinut armele exclusiv în rasteluri este mincinoasă o avem din ordonanţa emisă în 26 aprilie 1993 de procurorul militar Titi Stoenică. Prin ea se dispune scoaterea de sub urmărire penală a doi securişti – locotenent-colonelul Constantin Cîrneci şi maiorul Ioan Sabău – dar reiese limpede că respectivii nu ţinuseră armele în rasteluri în 22 decembrie, ba chiar că se trăsese cu aceste arme. Problema nu este de a lămuri dacă Răzvan Belciuganu, Cornel Mihalache sau Dorin Tudoran dezinformează cînd povestesc despre armele ţinute exclusiv în rasteluri de către securişti (la porunca „eroului neamului” Iulian Vlad), ci doar de a afla de ce dezinformează domnii respectivi. Reproduc ordonanţa procuraturii militare.

Procuratura Militară Braşov
Dosar nr. 30/P/1990

ORDONANŢĂ DE SCOATERE DE SUB URMĂRIRE PENALĂ
26.04.1993

Maior de justiţie Stoenică Titi, procuror militar la Procuratura Militară Braşov;

Examinînd dosarul penal privind pe:
– lt. col. (r) CÎRNECI CONSTANTIN şi mr. (r) SABĂU IOAN, în care urmărirea penală s-a efectuat sub aspectul infracţiunii prev[ăzute] de art. 20 rap[ortat] la art. 175 lit. e c[od] p[enal],

CONSTAT:

Prin rechizitoriul nr. 30/P/1990 din 08.02.1990 al Procuraturii militare Braşov s-a dispus trimiterea în judecată sub stare de arest a inc[ulpaţilor] lt. col. Cîrneci Constantin şi mr. (r) Sabău Ioan, pentru săvîrşirea infracţiunii de omor deosebit de grav şi tentativă de omor, prev. de art. 176 lit. b c.p. şi art. 20 rap. la art. 175 lit. e c.p. cu aplic[area] art. 33 lit. a c.p.

Prin sentinţa nr. 2 din 23.02.1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Cluj, ambii inculpaţi au fost condamnaţi la cîte 19 ani închisoare, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b c.p. pe timp de 8 ani şi degradarea militară, pentru săvîrşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.

Ambii au declarat recurs împotriva acestei sentinţe. (more…)

 

Valentin Zaschievici, agentul SRI de la „Jurnalul Naţional” şi dezinformările sale despre revoluţia din 1989 August 17, 2012


Valentin Zaschievici, unul din cei 4 redactori şefi ai „Jurnalului Naţional”, a fost concediat după ce s-a aflat că era agent SRI infiltrat în redacţie, anunţă Tiberiu Lovin pe saitul reporter virtual (linc). Trustul „Intact” care editează „Jurnalul Naţional” şi-a exprimat părerea, într-un comunicat, că „fenomenul infiltrării instituţiilor media din România de către Serviciile secrete pare să fi dobîndit o amploare semnificativă în ultimii opt ani„.

Între documentele SRI care au ieşit la iveală cu prilejul acestui scandal, remarc pe saitul ziuanews, în cadrul articolului „SRI spionează Jurnalul Naţional” (linc) şi unul în care „Teodorescu Sofia” (numele de cod care i se atribuie lui Valentin Zaschievici) „menţionează şi practica, relativ frecventă, în care directorul ziarului, sau alt membru al conducerii, dirijează direct un anumit ziarist pentru publicarea de articole cu temă şi tentă impuse”. Este exact ceea ce s-a întîmplat în campania legată de „adevărul despre revoluţie” iniţiată în 2004 de acest ziar, campanie care a determinat apariţia cărţii mele „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” (linc). În cartea respectivă am polemizat şi cu Valentin Zaschievici. Consider folositor să readuc în atenţie acea polemică, în contextul informaţiilor despre statutul de agent SRI a domnului ziarist.

Jurnalul Naţional îl apără pe criminalul Coman

În „Jurnalul Naţional” din 18 octombrie 2004 e prezentată revoluţia din 1989 în varianta Ion Coman (Valentin Zaschevici – „Vasile Milea a condus personal represiunea” – linc). Firesc pentru un ziar ca Jurnalul Naţional, care şi-a propus rescrierea istoriei revoluţiei în folosul criminalilor din decembrie 1989. Ion Coman a fost şeful reprimării revoluţiei din Timişoara, lucru stabilit de 12 judecători ai Curţii Supreme (3 la primă instanţă, 9 la recurs). (more…)

 

Secretarul de stat Sorin Vintilă Meşter cere întreruperea executării pedepsei lui Emilian Cutean şi ajutorul acestuia pentru „o amplă acţiune de verificare a dosarelor în baza cărora au fost preschimbate certificatele de revoluţionar” Iulie 2, 2012


Noul secretar de stat la SSPR, Sorin Vintilă Meşter a trimis o adresă către Tribunalul Bucureşti, care judecă cererea de întrerupere a executării pedepsei cu închisoarea formulată de fostul secretar de stat Emilian Cutean, cerînd admiterea cererii lui Cutean (coleg de partid – PSD – cu Meşter) pe motiv că acesta poate ajuta SSPR în problema depistării imposturii în ceea ce priveşte certificatele de revoluţionar, scrie Robert Veress pe saitul Jurnalul Naţional în 28 iunie (linc).

Am căutat pe portalul instanţelor dosarul 9517/4/2012 la care se face referire în adresa publicată de Jurnalul Naţional dar nu l-am găsit. Nu ştiu ce să cred – s-a aplicat deja eliminarea transparenţei în justiţie cerută de CSM (linc) sau cînd e vorba de cereri de întrerupere a executării pedepselor penale nici înainte acestea nu erau listate pe portalul instanţelor? Nu ştiu deci ce a hotărît instanţa în acest caz.

Redau adresa respectivă a SSPR, cu nişte comentarii proprii la sfîrşit:

Guvernul României
Secretariatul de Stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989

[ştampilă Cabinet SSPR Nr. 18/4870/25.06.2012]
[ştampilă Tribunalul Bucureşti – secţia I Penală, primit astăzi 25.06.12 la dosar nr. 9517/4/2012]

Către Tribunalul Bucureşti
Secţia a I-a Penală
Dosar nr. 9517/4/2012
Termen: 29.06.2012

Prin prezenta, solicităm Onoratei instanţe să admită cererea de întrerupere a executării pedepsei, pe o perioadă de trei luni, a domnului CUTEAN VASILE EMILIAN, avînd în vedere următoarele:

În urma numeroaselor sesizări, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a pornit o amplă acţiune de verificare a dosarelor în baza cărora au fost preschimbate certificatele de revoluţionar. (more…)

 

Presa „quality” din România: Deputaţii ucraineni vor să interzică prin lege poziţia misionarului Aprilie 16, 2012


În 27 martie 2012 (deci nu în 1 aprilie!) o ştire făcea senzaţie în multe mijloace mass-media din România: Deputaţii ucraineni vor să interzică prin lege poziţia misionarului! Iată ce scria de pildă ziarul „Adevărul” (linc), într-un articol de Maria Ursu:

Rada Supremă de la Kiev examinează un proiect de lege prin care ucrainenilor li se va interzică să facă dragoste în poziţia misionarului.

Autorii proiectului susţin că această iniţiativă, alături de interzicerea avorturilor şi amenda pentru lipsa copiilor, urmează să rezolve problema nivelului redus al natalităţii în Ucraina, scrie portalul delfi.ua. (more…)

 

Şeful DIA şi revoluţia din 1989 Aprilie 10, 2012


Fostul şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei, Ştefan Dinu, a murit recent (linc). Cu acest prilej reamintesc nişte comentarii ale mele publicate în presa timişoreană în 2004, reluate în 2005 şi în cartea mea „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional”, despre dezvăluirile domnului Dinu legate de revoluţia din 1989. Între paranteze drepte şi cu litere cursive sînt comentarii ale mele actuale.

Şeful DIA şi revoluţia din 1989

            În 4 numere consecutive ale Jurnalului Naţional (26-29 aprilie 2004) ni se prezintă „dezvăluirile” despre revoluţie ale şefului Direcţiei de Informaţii a Armatei (DIA) din decembrie 1989, viceamiralul Ştefan Dinu. Aceste dezvăluiri sînt de două feluri: fapte la care dl. Dinu a fost martor ocular şi fapte despre care dl. viceamiral vorbeşte din auzite sau prin deducţiile acelei cantităţi de logică de care dispune.

Pentru faptele de primul fel acordăm încredere spuselor fostului şef al DIA. Credem deci că a existat o încercare a lui Ilie Ceauşescu de a prelua conducerea armatei după moartea lui Milea, încercare susţinută iniţial chiar şi de Ştefan Dinu. Credem că în 22 decembrie 1989, ora 10, după sinuciderea lui Milea, generalul Stănculescu, deşi „plecase spre Bucureşti”, „era de negăsit” (adică încă nu ajunsese) – vezi JN din 27 aprilie 2004 (linc). Se confirmă astfel memoriul văduvei din revoluţie Ferkel-Şuteu referitor la recursul în anulare din cazul Chiţac-Stănculescu (vezi „Timişoara” din 22 aprilie 2004, pag. 7): Stănculescu a plecat din Timişoara abia în dimineaţa de 22 decembrie. Ceea ce a susţinut Parchetul General în apărarea lui Stănculescu, că acesta ar fi plecat din Timişoara în dimineaţa de 21, este o minciună [în cartea mea „Curtea Supremă – procesele revoluţiei din Timişoara (1989)” am publicat atît textul recursului în anulare în cazul Chiţac-Stănculescu cît şi memoriul doamnei Ferkel-Şuteu, pe care am reprezentat-o ca mandatar la proces, şi căreia i-am conceput memoriul]. (more…)

 

Eliminarea Timişoarei din istoria revoluţiei române Decembrie 17, 2011


Încă imediat după 22 decembrie 1989 s-a putut observa tendinţa puterii FSN-iste nou instalate de a elimina oraşul Timişoara din istoria revoluţiei române. Nu era o indicaţie explicită, ci o ignorare tăcută a Timişorii, în condiţiile în care pretutindeni se vorbea foarte mult despre revoluţie. În martie 1990, în punctul 13 din Proclamaţia de la Timişoara (linc) se face observaţia: „Cu excepţia ziarului România Liberă, în presa, radioul şi televiziunea din Bucureşti evenimentele comentate ca revoluţionare sînt numai cele din 21-22 decembrie”. (more…)