1986. Analiză a securității: „Reîncadrarea lui TOKES LASZLO în rîndul deservenților a făcut ca acesta să renunțe la intenția de a întreprinde acțiuni cu caracter protestatar (…). Măsura (…) a avut un efect pozitiv și în mediul familiei Tokes”

În 1986, după 2 ani de șomaj, Laszlo Tokes avea să fie numit preot ajutător la Timișoara. Am mai pomenit acest lucru în articolul 1986. Plan al securităţii de a interveni pentru angajarea lui Laszlo Tokes la Timişoara (linc). Acum prezint un alt document din arhiva CNSAS, din care rezultă cum vedea securitatea situația creată după mutarea lui Laszlo Tokes la Timișoara.

MINISTERUL DE INTERNE            STRICT SECRET
INSPECTORATUL JUDEȚEAN CLUJ      Ex nr 1
Securitate – Serviciul I/B        Data 10 07 86

Către MINISTERUL DE INTERNE      [Rezoluție scrisă de mînă]: Să pregătim analize
DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI     Intrare nr. (neciteț)0072009 Ziua 12 luna 07 1986
Direcția I – Serviciul II

BUCUREȘTI

Din datele recent obținute, privind pe preoții reformați TOKES LASZLO și TOKES ISTVAN din CLuj-Napoca, rezultă următoarele:

– TOKES LASZLO, începînd cu data de 1 iunie 1986, funcționează ca preot capelan la biserica reformată din Timișoara, unde urmează să se mute împreună cu soția, profesoară în localitatea Corni, județul Botoșani.

Reîncadrarea lui TOKES LASZLO în rîndul deservenților a făcut ca acesta să renunțe la intenția de a întreprinde acțiuni cu caracter protestatar, sub motivul că nu i se asigură un loc de muncă și că ar fi privat de unele drepturi și libertăți cetățenești.

Măsura luată prin organele competente, a avut un efect pozitiv și în mediul familiei TOKES, astfel că TOKES ISTVAN, față de legăturile sale, își manifestă satisfacție privind rezolvarea situației fiului său, aducînd elogii și aprecieri pozitive la adresa episcopului PAPP LASZLO.

Recenta întîlnire de la Oradea – dintre TOKES ISTVAN, TOKES LASZLO și episcopul PAPP LASZLO – o califică ca o întrevedere utilă și expresie a încrederii reciproce.

1988. Episcopul Laszlo Papp îl cercetează disciplinar de preotul din Lugoj Istvan Higyed

Am prezentat deja pe acest blog conflictul avut de Laszlo Tokes în 1988 cu preotul din Lugoj Istvan Higyed, pe tema folosirii de către acesta din urmă a limbii române în adunări ale bisericii reformate (linc). Nici Istvan Higyed nu era agreat de episcopul reformat de Oradea Laszlo Papp. În același an, cu puțin înainte de conflictul Tokes – Higyed, episcopul Papp declanșase cercetarea disciplinară a lui Istvan Higyed. Prezint documente găsite de mine pe acest subiect, cu tălmăcirea domnului Zoltan Makkai, ziarist la săptămînalul maghiar timișorean Heti Uj Szo.

– Copie –

Oficiul Episcopiei Reformate Oradea
Nr.492 – 1988

Preaonoratului domn consilier
Eszenyei Gyula

Oradea

În data de 4 mai a.c. înainte de masă preotul din Lugoj Higyed István şi doamna prim epitrop al parohiei, Fejes Lidia s-au prezentat la discuţii în mod inopinat.

În conformitate cu partea I, paragaful 126, alineatul II/4 al Statutului Bisericii vă solicit întocmirea unui raport despre cele ce s-au discutat.

Oradea, 5 mai 1988

D. Papp László
episcop

L.S.
– pentru autentificarea copiei –

Explicațiile date de Laszlo Tokes în problema trupei de teatru de limbă maghiară „Thalia”

Arpad Gazda, apropiat a lui Laszlo Tokes în 1989, în prezent unul dintre ziariștii importanți de limbă maghiară din România (care apare în filmarea de mai sus de la secunda 32, apoi de la minutul 3,14), povestea într-o declarație (linc) pe care mi-a dat-o în 1995 și am publicat-o în cărțile mele „Revoluția din Timișoara așa cum a fost” (1997) și „Revoluția fără mistere” (2002):

Prima noastră înfruntare cu securitatea a fost în 1988. La 31 octombrie, de ziua Reformaţiei, am organizat în biserică un recital de poezie din Dsida Jeno. Dsida Jeno a fost un poet transilvănean interbelic care nu pot să spun că era interzis, dar o parte dintre poeziile lui nu puteau să fie publicate.

Eu eram atunci membru în teatrul studenţesc „Thalia”, care funcţiona la Casa Studenţilor. Am organizat acel recital împreună cu prietenul Telegdy Almas şi a fost un mare succes. La spectacol au participat nu numai membrii grupului Thalia, ci şi alţi studenţi. Pentru 4 decembrie aveam programat al doilea spectacol.

Securitatea a făcut presiuni ca nu cumva membrii grupului Thalia să participe la cel de-al doilea spectacol. Aceste presiuni s-au făcut prin intermediul conducătorului grupului Thalia, actorul Matray Laszlo. Cu toate acestea, în 8 noiembrie ne-am întîlnit în camera lui Szilagyi Zsolt, care era membru în Thalia (acum e deputat UDMR de Bihor) şi am hotărît să ignorăm aceste presiuni.

Patru dintre membrii Thaliei am participat şi la spectacolul din 4 decembrie. După asta, grupul Thalia a fost desfiinţat. Acest grup s-a reînfiinţat în februarie 1989, dar noi, cei care participaserăm şi la al doilea spectacol, am rămas excluşi.

Numele lui Tokes Laszlo a apărut în presa din Ungaria pentru prima oară legat de această problemă. Primul material la radio Kossuth a fost scrisoarea lui Tokes către episcopul de Oradea Papp Laszlo în care cerea sprijinul episcopului pentru noi, cei care am fost persecutaţi fiindcă participasem în biserică la serbarea Zilei Reformaţiei. Scrisoarea, împreună cu răspunsul lui Papp Laszlo, a fost citită la radio Budapesta în mai 1989. Papp Laszlo era membru în Marea Adunare Naţională, era un episcop-securist.

După asta, la radio Budapesta au apărut frecvent ştiri despre Tokes, iar în iunie a apărut şi la televiziunea Budapesta, în emisiunea Panorama. În această emisiune Tokes a dat un interviu în care a vorbit despre dărîmarea zidurilor comunismului.

Plîngerea penală pregătită împotriva lui Laszlo Tokes

Printre documentele legate de Laszlo Tokes și biserica reformată din România pe care le-am primit, am găsit și o plîngere penală împotriva lui Laszlo Tokes, formulată în numele Episcopiei Reformate din Oradea. M-am interesat la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Timișoara, dar acolo mi s-a spus că nu au înregistrată o asemenea plîngere. Concluzia mea este că episcopul Laszlo Papp s-a gîndit la un moment dat să depună plîngere penală împotriva lui Laszlo Tokes, a și scris această plîngere, dar pînă la urmă n-a mai depus-o hotărînd să continue pe calea procesului civil – cerere de evacuare (aici se pronunțase deja hotărîrea în primă instanță, dar urma recursul). Reproduc mai jos atît plîngerea penală cît și răspunsul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Timișoara.

Eparhia Reformată Oradea
Oradea, str. Craiovei nr. 1
Tel. Nr. 3-17-10
Nr. 3-17-06

Nr. 1221-1989

Către Procuratura Municipiului Timișoara
Timișoara

1987. Consiliul parohiei reformate Timișoara acordă episcopului Papp dreptul de a numi preotul parohiei

Din arhiva de documente legate de Laszlo Tokes și biserica reformată din România care mi-a fost donată anul trecut, prezint acum procesul verbal al ședinței din 1 februarie 1987 a consiliului parohial din Timișoara. Tălmăcirea a fost făcută de domnul Zoltan Makkai, ziarist la săptămînalul de limbă maghiară Heti Uj Szo din Timișoara. Fostul preot, Leo Peuker, murise, iar preotul suplinitor Laszlo Tokes dorea să fie numit preot paroh în locul răposatului. Consiliul parohial hotărăște să acorde episcopului de Oradea, Laszlo Papp, dreptul de a numi preotul paroh la Timișoara. Prin urmare, parohia rămîne în grija lui Laszlo Tokes, dar acesta rămînea cu statutul de preot suplinitor. Dînsul se aștepta să primească numirea episcopului în funcția de preot paroh, dar respectiva numire n-a mai venit pînă la revoluție.

Proces verbal

Încheiat azi 1 februarie a.c. cu ocazia şedinţei consiliului parohial al Parohiei Reformate Timişoara. Şedinţa este prezidată de către Kovács József vicar protopopial, protopop adjunct. Sînt prezenţi: Untervéger Tibor prim-epitrop, Szalay Gusztáv epitrop, Tajti Illés, Kalamár István, Pataki Károly, Péter László, Suttka Erzsébet, Zrínyi Árpád, Kiss Ilona, Bancsov János, Bencsik Zsuzsánna, Szente Lajos, Iszlay István, Szalay Sándor, Lehőcz Károly, Muțiu Livia, Sepsyné Nagy Ildikó şi Gásza Julianna, membri ai consiliului parohial. Preşedintele constată legalitatea convocării şedinţei, îndeplinirea cvorumului necesar pentru luarea deciziilor şi deschide şedinţa.

1987. Gyula Eszenyei raportează episcopului Papp despre situația de la parohia reformată a lui Laszlo Tokes

După scrisoarea trimisă de văduva fostului preot Leo Peuker (linc), în care aceasta se plîngea de felul cum e tratată de noua conducere a parohiei, în frunte cu Laszlo Tokes, episcopul de Oradea Laszlo Papp i-a cerut consilierului său Gyula Eszenyei (în documente scrise în limba română folosea numele Iuliu Eszeneyei), care s-a deplasat la Timișoara, să-i raporteze despre situația de acolo. Prezint alăturat raportul respectiv. Tălmăcirea a fost făcută de domnul Zoltan Makkai, ziarist la săptămînalul de limbă maghiară „Heti Uj Szo” din Timișoara.

Preaonorate Domnule Episcop!

În legătură cu deplasarea mea la Timişoara, cu respect vă aduc la cunoştinţă următoarele:

1. Am luat parte la Adunarea generală a membrilor cu drept de vot a Parohiei Timişoara, care – fapt menţionat şi în cele două procese verbale întocmite – a decurs cu respectarea reglementărilor în vigoare şi în ordine, fără incidente.

2. Conform indicaţiilor primite ar fi trebuit să port o discuţie cu văduva defunctului preot, Peuker Leó, despre problemele semnalate în scrisoarea adresată Dvs.

1987. Văduva preotului reformat Leo Peuker scrie episcopului Laszlo Papp, plîngîndu-se de Laszlo Tokes: „adresez rugămintea Preaonoratului Domn Episcop de a-l pedepsi în mod exemplar şi public pe actualul preot”

După moartea fostului preot al parohiei reformate din Timișoara-Centru, Leo Peuker, văduva acestuia se plînge într-o scrisoare adresată episcopului din Oradea Laszlo Papp, despre felul cum e tratată de consiliul parohial condus acum de Laszlo Tokes. Reproduc această scrisoare și tălmăcirea ei în românește făcută de domnul Zoltan Makkai. S-a păstrat inclusiv plicul poștal cu care scrisoarea a fost trimisă la episcopia din Oradea.

Preaonoratului  domn episcop dr. Papp László
Oradea

Preaonorate  Domnule Episcop!

Îmi cer scuze pentru că vă deranjez cu rîndurile mele. Sînt convinsă că aveţi preocupări mai importante decît să citiţi scrisoarea unei văduve, dar, pentru că am beneficiat şi pînă acum de sprijinul Dumneavoastră, totodată nici nu am cui altcuiva să mă adresez, vă rog să-mi oferiţi puţină atenţie citindu-mi scrisoarea. Nu mă plîng, doar vă relatez fapte.

Mi-a fost transmisă – fără ştampilă şi semnătură – copia procesului verbal a şedinţei din data de 15 februarie 1987 a Consiliului parohial din Timişora. Cele cuprinse în procesul verbal m-au îndemnat să vă scriu.

În primul rînd am trecut printr-o decepţie cruntă deoarece am fost convinsă pînă acum că preotul paroh decedat este considerat al parohiei, fiind obligaţia acesteia să se ocupe de toate cele trebuincioase. Cererea formulată de mine privitoare la aceasta problemă, respectiv achitarea cheltuielilor de înmormîntare, mi-a fost refuzată de Consiliul parohial. Aş fi acceptat această atitudine a consiliului parohial, dacă nu ar fi dat dovadă de ipocrizie, comunicîndu-mi că din „compasiune” renunţă la imputarea veniturilor pe care ar fi trebuit să le încaseze parohia din presupusa închiriere a unei locuinţe de către soţul meu decedat. Chiar aş dori să văd şi eu contractul pe baza căruia soţul meu ar fi închiriat locuinţa respectivă! Dealtfel prim-epitropul Unterwéger Tibor se ocupa cu contractele de închiriere, ar fi trebuit să cunoască realitatea.

Cariera lui Laszlo Tokes de la venirea sa la Timișoara

Pe alt sait al meu, documente1989.wordpress.com, am pus facsimilele cîtorva acte administrative legate de cariera preoțească a lui Laszlo Tokes (linc), de la venirea sa la Timișoara.

Tokes s-a mutat efectiv la Timișoara în 1 iunie 1986, fiind numit preot suplinitor, care trebuia să-l ajute pe preotul titular Leo Peuker. Mutarea sa venea după ce fusese suspendat din episcopia reformată de Cluj, stătuse o lungă perioadă fără serviciu, dar în final izbutise să-l convingă pe episcopul din Oradea, Laszlo Papp, să-l primească în episcopia sa.

Încă din 17 februarie 1986 episcopul Laszlo Papp trimite către Departamentul Cultelor o adresă prin care anunță intenția de a-l numi pe Laszlo Tokes ca preot capelan la Timișoara, începînd cu 1 aprilie 1986.

Totuși venirea efectivă în noul post s-a petrecut doar în 1 iunie 1986, după cum am aflat de la apropiați ai lui Laszlo Tokes.

Actul de numire, în limba maghiară, prezentat alături, sună așa (tălmăcire: Zoltan Makkai de la săptămînalul unguresc timișorean „Heti uj szo”):

Ianuarie 1990: Procurorul general Gheorghe Robu declară recurs extraordinar în procesul legat de Laszlo Tokes. Decizia Curții Supreme

Pe un alt sait al meu – documente1989.wordpress.com – am pus în întregime dosarul 117/1990 al Curții Supreme de Justiție cu judecarea recursului extraordinar în procesul lui Laszlo Tokes. Deși hotărîrea judecătorească de evacuare a pastorului fusese deja executată în noaptea de 16/17 decembrie 1989, iar după căderea lui Ceaușescu Laszlo Tokes nu dădea semne că ar dori să-și reia postul de preot la Timișoara (a venit doar în vizită; în final a fost numit episcop la Oradea, în locul fostului episcop Laszlo Papp, care demisionase), în 22 ianuarie 1990 procurorul general Gheorghe Robu a înaintat Curții Supreme de Justiție un recurs extraordinar în care a cerut casarea sentinței de evacuare a domnului Tokes. Prin Decizia nr. 323 din 22 februarie 1990 Curtea Supremă a admis recursul extraordinar, a anulat hotărîrile anterioare ale Judecătoriei Timișoara și Tribunalului Timiș și a stabilit că cererea de evacuare a preotului Laszlo Tokes din locuința parohială era neîntemeiată.

Toate acestea le-am prezentat deja în cartea mea „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes”. Datorită costurilor legate de tipar, în acea carte am prezentat doar parțial documentele din dosarul recursului extraordinar. Acum toate documentele le-am făcut disponibile pentru toți cei interesați, pe saitul indicat (linc).

Redau mai jos, sub formă de text, o parte din dosarul recursului extraordinar, iar sub formă de facsimil decizia Curții Supreme, cei interesați putînd vedea în întregime documentele la lincul amintit.

Decembrie 1989: Evacuarea lui Edith Tokes, soția lui Laszlo Tokes

După ce sentința Judecătoriei Timișoara cu privire la evacuarea lui Laszlo Tokes rămăsese definitivă și după ce, în 7 decembrie 1989, Laszlo Tokes primise de la executorul judecătoresc, somația prin care i se punea în vedere să evacueze locuința în răstimp de 8 zile (linc), pe data de 10 decembrie, la slujba duminicală, Laszlo Tokes și-a anunțat enoriașii despre acestea. Totodată a comentat că sentința judecătoriei Timișoara se referă doar la evacuarea sa, nu și a soției.

La vremea respectivă, Laszlo Tokes locuia împreună cu soția Edith, care era gravidă. În prezent cuplul a divorțat iar Laszlo Tokes s-a recăsătorit (are și un copil cu noua nevastă și mai așteaptă unul, pe lîngă cei trei copii din prima căsătorie).

Autoritățile au luat notă despre afirmația lui Tokes, au constatat că este întemeiată – adică într-adevăr sentința de evacuare se referă numai la Laszlo Tokes, nu și la soția acestuia -, și, ca urmare, încearcă să corecteze omisiunea. În 13 decembrie 1989 episcopia reformată din Oradea depune la Judecătoria Timișoara o cerere de ordonanță prezidențială prin care se cere evacuarea și a soției lui Laszlo Tokes. Judecarea cererii a fost programată pentru 15 decembrie 1989, adică exact ziua cînd expira răstimpul prevăzut în somație ca Laszlo Tokes să evacueze de bună voie locuința.

Dosarul 12015/1989 al Judecătoriei Timișoara cu privire la evacuarea lui Edith Tokes conține doar 2 file: cererea de evacuare formulată de Episcopia Oradea și Încheierea de ședință din 15 decembrie 1989 prin care se suspendă cauza, ca urmare a faptului că nici una din părți nu s-a prezentat la proces. De remarcat că încheierea de ședință a fost dactilografiată pe formular pretipărit, dar nu a fost semnată nici de judecător, nici de grefier. Cred că e vorba aici de o oarecare derută a autorităților, care nu erau complet hotărîte despre felul cum să procedeze.

Redau cele consemnate în respectivul dosar: