Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

New York Times: Execuția Ceaușeștilor, criticată de administrația Bush, apărată de doi cetățeni români Noiembrie 10, 2017


New York Times din 29 decembrie 1989 continuă seria de articole despre revoluția română, care era pe atunci un subiect de prim interes pentru întreaga lume, cu un articol despre execuția soților Ceaușescu. Se arată în articol că, pe de o parte, administrația Bush a criticat respectiva execuție, dar pe de altă parte se dă și părerea a doi cetățeni români emigrați în America de Nord, Pavel Câmpeanu, fost coleg de închisoare cu Nicolae Ceaușescu, și Ștefan (Istvan) Tokes, fratele lui Laszlo Tokes, care consideră execuția ca fiind justificată. Redau mai jos tălmăcirea acestui articol.

Căderea lui Ceaușescu
Doi români justifică judecarea în taină și executarea conducătorului

de Eric Pace (more…)

 

New York Times, 20 decembrie 1989: Era ca-n iad. Oamenii erau furioși. Spărgeau vitrine și strigau „Jos cu Ceaușescu!” Septembrie 13, 2017


În ziarul „New York Times” din 20 decembrie 1989 Celestine Bohlen publică un alt articol despre revoluția română. Îl puteți citi alăturat. Aceeași Celestine Bohlen a mai publicat și articolul „Dispreţuitele forţe ale securităţii continuă să săvîrşească atrocităţi în România” în New York Times din 24 decembrie 1989, articol deja publicat pe acest blog (linc).

Musafiri îngroziți la locul protestelor
de Celestine Bohlen
special pentru New York Times

„Era ca un iad” spune un student despre confruntările cu poliția română

Budapesta, 19 decembrie. Doi frați, care veniseră în vizită din Ungaria, au fost duminică noaptea în apartamentul unui prieten cînd cineva s-a năpustit înăuntru să spună că a început revoluția.

La momentul cînd a aflat asta, poliția română era deja mobilizată. Dar, spun cei doi frați astăzi într-un interviu, mulțimi de oameni veneau mereu din toate părțile orașului, atît studenți cît și muncitori, de naționalitate maghiară sau română.

Nefiind în stare să treacă prin cordonul de miliție la casa preotului de unde a început protestul, ei au condus prin oraș și au întîlnit o mulțime de mai mult de 5000 de persoane venind pe o altă cale, îndîrjită de furia față de guvernul represiv al conducătorului român Nicolae Ceaușescu.

„Era ca-n iad”, a spus Paul, student la pedagogie de 22 de ani care a cerut ca numele său întreg să nu fie dezvăluit. Oamenii erau atît de furioși. Spărgeau vitrine și strigau „Jos cu Ceaușescu!”, „Jos cu dictatorul!” și „Ceaușescu, vino și prinde-ne!”.

Norocoși că au putut să plece

Cei doi frați au plecat în acea noapte în Ungaria cu trenul, oprindu-se pentru 4 ore în Arad, un oraș din apropiere, unde forțe de poliție erau prezente pe peroane, așteptînd în mod vădit tulburări. Ei se consideră norocoși că au putut să plece. În ziua următoare, România și-a închis granițele, încercînd să înăbușească toate știrile despre ceea ce s-a întîmplat la Timișoara.

Deși frații n-au văzut nici un fel de vărsare de sînge, au spus că nu sînt surprinși de relatările despre oameni omorîți ori răniți în acea noapte și în ziua următoare. „Puteai simți în aer că dacă bătăile nu vor avea efect, vor urma omoruri”, a spus Paul. (more…)

 

Scrisoare insultătoare trimisă lui Laszlo Tokes în 1991 Septembrie 6, 2017

Filed under: politica românească — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: ,

În arhiva legată de Laszlo Tokes și biserica reformată din România, care mi-a fost donată anul trecut, am găsit și o scrisoare trimisă de un anonim din Viena (Austria), care pretinde că reprezintă națiunea română. Scrisoarea este adresată către „Părințelul blestemat vînzător al neamului și pămîntului românesc – L. Tokeș”, iar la expeditor are trecut „Națiune Romînă – Dacia, 1030 Wien Landstr. 48, Wien – Austria”.

Expeditorul nu știa că după revoluție Laszlo Tokes n-a mai locuit la Timișoara și a trecut la adresa destinatarului Timișoara. Există și ștampila poștei din Timișoara, cu data 26.11.1991. Acolo cineva a cunoscut adresa corectă, a șters peste Timișoara și a scris alături „Oradea, Craiovei nr. 1”, care este adresa episcopiei reformate din Oradea, unde Laszlo Tokes devenise episcop. Plicul a fost redirecționat la Oradea, există și ștampila poștei din Oradea. (more…)

 

1988. Episcopul Laszlo Papp îl cercetează disciplinar de preotul din Lugoj Istvan Higyed Iunie 7, 2017


Am prezentat deja pe acest blog conflictul avut de Laszlo Tokes în 1988 cu preotul din Lugoj Istvan Higyed, pe tema folosirii de către acesta din urmă a limbii române în adunări ale bisericii reformate (linc). Nici Istvan Higyed nu era agreat de episcopul reformat de Oradea Laszlo Papp. În același an, cu puțin înainte de conflictul Tokes – Higyed, episcopul Papp declanșase cercetarea disciplinară a lui Istvan Higyed. Prezint documente găsite de mine pe acest subiect, cu tălmăcirea domnului Zoltan Makkai, ziarist la săptămînalul maghiar timișorean Heti Uj Szo.

– Copie –

Oficiul Episcopiei Reformate Oradea
Nr.492 – 1988

Preaonoratului domn consilier
Eszenyei Gyula

Oradea

În data de 4 mai a.c. înainte de masă preotul din Lugoj Higyed István şi doamna prim epitrop al parohiei, Fejes Lidia s-au prezentat la discuţii în mod inopinat.

În conformitate cu partea I, paragaful 126, alineatul II/4 al Statutului Bisericii vă solicit întocmirea unui raport despre cele ce s-au discutat.

Oradea, 5 mai 1988

D. Papp László
episcop

L.S.
– pentru autentificarea copiei –

(more…)

 

Explicațiile date de Laszlo Tokes în problema trupei de teatru de limbă maghiară „Thalia” Aprilie 24, 2017


Arpad Gazda, apropiat a lui Laszlo Tokes în 1989, în prezent unul dintre ziariștii importanți de limbă maghiară din România (care apare în filmarea de mai sus de la secunda 32, apoi de la minutul 3,14), povestea într-o declarație (linc) pe care mi-a dat-o în 1995 și am publicat-o în cărțile mele „Revoluția din Timișoara așa cum a fost” (1997) și „Revoluția fără mistere” (2002):

Prima noastră înfruntare cu securitatea a fost în 1988. La 31 octombrie, de ziua Reformaţiei, am organizat în biserică un recital de poezie din Dsida Jeno. Dsida Jeno a fost un poet transilvănean interbelic care nu pot să spun că era interzis, dar o parte dintre poeziile lui nu puteau să fie publicate.

Eu eram atunci membru în teatrul studenţesc „Thalia”, care funcţiona la Casa Studenţilor. Am organizat acel recital împreună cu prietenul Telegdy Almas şi a fost un mare succes. La spectacol au participat nu numai membrii grupului Thalia, ci şi alţi studenţi. Pentru 4 decembrie aveam programat al doilea spectacol.

Securitatea a făcut presiuni ca nu cumva membrii grupului Thalia să participe la cel de-al doilea spectacol. Aceste presiuni s-au făcut prin intermediul conducătorului grupului Thalia, actorul Matray Laszlo. Cu toate acestea, în 8 noiembrie ne-am întîlnit în camera lui Szilagyi Zsolt, care era membru în Thalia (acum e deputat UDMR de Bihor) şi am hotărît să ignorăm aceste presiuni.

Patru dintre membrii Thaliei am participat şi la spectacolul din 4 decembrie. După asta, grupul Thalia a fost desfiinţat. Acest grup s-a reînfiinţat în februarie 1989, dar noi, cei care participaserăm şi la al doilea spectacol, am rămas excluşi.

Numele lui Tokes Laszlo a apărut în presa din Ungaria pentru prima oară legat de această problemă. Primul material la radio Kossuth a fost scrisoarea lui Tokes către episcopul de Oradea Papp Laszlo în care cerea sprijinul episcopului pentru noi, cei care am fost persecutaţi fiindcă participasem în biserică la serbarea Zilei Reformaţiei. Scrisoarea, împreună cu răspunsul lui Papp Laszlo, a fost citită la radio Budapesta în mai 1989. Papp Laszlo era membru în Marea Adunare Naţională, era un episcop-securist.

După asta, la radio Budapesta au apărut frecvent ştiri despre Tokes, iar în iunie a apărut şi la televiziunea Budapesta, în emisiunea Panorama. În această emisiune Tokes a dat un interviu în care a vorbit despre dărîmarea zidurilor comunismului.

(more…)

 

1988. Laszlo Tokes îl critică pe colegul său Istvan Higyed pentru folosirea limbii române în cadrul bisericii reformate Aprilie 14, 2017


Continui prezentarea documentelor legate de Laszlo Tokes și biserica reformată din România provenind din arhiva care mi-a fost donată anul trecut. Puteți vedea acum o declarație scrisă de Laszlo Tokes în 1988, în care explică poziția sa critică față de preotul reformat din Lugoj Istvan Higyed, care folosise limba română la o întrunire a bisericii reformate. Tălmăcirea documentului a fost făcută de domnul Zoltan Makkai, ziarist la săptămînalul de limbă maghiară „Heti Uj Szo” din Timișoara.

COPIE
Nr. 122/1988

DECLARAŢIE

În cadrul consfătuirii preoţilor din eparhie care a avut loc la Arad în data de 30 septembrie a.c. am formulat un protest faţă de Onoratul preot paroh din Lugoj, Higyed István, care spre deosebire de toţi ceilalţi prezenţi şi-a ţinut prelegerea în limba română în faţa membrilor clerului şi ai conducerii eparhiei. Ca dealtfel întotdeauna şi de data aceasta a folosit limba română nu numai în relaţia cu autorităţile publice dar şi în cazul unei lucrări cu tematică teologică.

În răspunsul formulat Higyed István şi-a exprimat opinia conform căreia este evident că nu provin din zona Banatului, pentru că nu înţeleg că pentru cei născuţi pe aceste meleaguri limba română este „a doua limbă maternă”. (more…)

 

Noua carte a lui Alex Mihai Stoenescu – „Interviuri după revoluție”, în care are și un capitol despre mine Aprilie 10, 2017


stoenescuinterviuriAm observat că pe internet apar reclame cu noua carte a lui Alex Mihai Stoenescu cu „mărturii senzaționale despre evenimentele din decembrie 1989”, fiind pomenit în reclame și numele meu, iar apoi am găsit în „Cotidianul” un rezumat al capitolului din carte care mă privește, cu titlul: Marius Mioc: „Nu îi recunosc lui Iliescu vreun merit în răsturnarea lui Ceaușescu” (linc).

Am cerut la „Cotidianul” și un drept la replică legat de o frază care apărea în ziar, drept la replică pe care mi l-a acordat (linc).

Între timp am procurat cartea, iată cîteva comentarii referitoare la capitolul legat de mine, căci n-am timp acum să comentez toată cartea:

În 2004 am schimbat într-adevăr niște scrisori cu Alex Mihai Stoenescu, pe care-l remarcasem ca mentor al campaniei de falsificare a istoriei revoluției din „Jurnalul Național”, campanie care mă determinase să scot un ziar – „Revoluția din Timișoara și minciunile lui Marius Tucă” (Marius Tucă fiind șeful „Jurnalului Național”), ziar pe care l-am trimis și lui Alex Mihai Stoenescu (dacă-mi amintesc bine, l-am trimis și la „Jurnalul Național”, să ajungă și la Marius Tucă). Mai apoi am scos o întreagă carte legată de campania „Jurnalului Național” – „Revoluția din 1989 și minciunile din Jurnalul Național” (editura Marineasa, 2005). (more…)