Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în dosarul revoluției (4). Timișoara – autoritate de lucru judecat iunie 27, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, legat de evenimentele din Timișoara. Înainte de a prezenta fragmentul de rechizitoriu, fac cîteva comentarii legate de acest fragment.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
Constituirea grupului dizident Iliescu

În acest fragment de rechizitoriu se preia, cu autoritate de lucru judecat, constatările din 2 procese legate de revoluția din Timișoara: „Procesul celor 25” (inculpat principal Ion Coman) – început în 1990, ș procesul Chițac-Stănculescu, început în 1997, după ce Ion Iliescu pierduse puterea politică. Există și alte procese ale revoluției din Timișoara care cred că ar fi trebuit amintite ca autoritate de lucru judecat: procesul Calea Lipovei, în care au fost condamnați generalul Constantin Rotariu. locotenent-colonelul Ion Păun și căpitanul Constantin Gheorghe pentru morții și răniții din 17 decembrie 1989 din zona Calea Lipovei din Timișoara – proces care întărește faptul că Ministerul Apărării Naționale s-a implicat în reprimare (Decizia 359/2002 a Curții Supreme de Justiție), dar și alte procese mai mici, cum ar fi cel al milițianului Vasile Bandula, condamnat pentru rănirea prin împușcare a lui Vasile Moldovan, în 18 decembrie 1989, în Piața Badea Cîrțan din Timișoara (Sentinţa nr. 1 din 28 septembrie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara şi Decizia nr. 16 din 14 decembrie 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti) – care întărește ideea că Ministerul de Interne s-a implicat în reprimare, fiindcă mai nou și implicarea Minsiterului de Interne e pusă la îndoială.

Parchetul observă corect că în prima fază nimeni din M.Ap.N. nu a fost inculpat. A fost tactica regimului Iliescu, în conducerea căruia făceau parte Victor Stănculescu (membru CFSN, ministru și membru în Consiliul Militar Superior care a coordonat lupta „antiteroristă”), Mihai Chițac (ministru) și Ștefan Gușă (membru CFSN și, conform lui Ion Iliescu – vezi „Ion Iliescu explică componența nominală a Comandamentului Militar Unic al FSN” (linc) și „Precizări suplimentare ale domnului Iliescu cu privire la componența nominală a Consiliului Militar Superior” (linc), membru și în Consiliul Militar Superior care a coordonat lupta „antiteroristă”, afirmație care se coroborează cu filmări din CC care-l arată pe Gușă dînd ordine legate de această luptă și cu declarații de martori), să ascundă implicarea M.Ap.N. în represiune. Declararea generalului Milea ca erou a fost parte din strategia FSN de falsificare a istoriei.

Ceea ce Parchetul nu spune este că FSN a încercat să evite tragerea la răspundere nu numai a celor din M.Ap.N. ci și a celor din securitate. În contextul anului 1990, cînd lumea era furioasă datorită morților de la revoluție, a fost imposibil pentru FSN să nu accepte deschiderea unor procese și prezentarea în fața publicului a unor inculpați. Au fost aleși mai ales inculpați din miliție, securitate și partid și doar ca excepție s-a acceptat deschiderea unui proces împotriva cuiva din M.Ap.N. (plutonierul Pavel Dumitru din Lugoj – linc, care a ajuns inculpat poate și datorită gradului mic pe care-l avea și faptului că în cazul său s-a putut susține că a tras din proprie inițiativă, fără ordin direct; dar chiar și în acest caz s-au făcut eforturi pentru a se obține o pedeapsă cît mai mică, promovîndu-se inclusiv un recurs în anulare). Dar FSN a ocrotit pe toți cei implicați în reprimarea revoluției. Am arătat acest aspect în articolul Cum a fost achitat colonelul Filip Teodorescu în procesul revoluției de la Timișoara (linc), dar el reiese și din numeroasele grațieri făcute de inculpatul Ion Iliescu (procesul Calea Lipovei, procesul C.P.Ex.). Aceste grațieri nici măcar nu sînt amintite în rechizitoriul Parchetului. Probabil fiindcă grațierea este o prerogativă legală a președintelui și nu poate fi încadrată la „crime împotriva umanității”, dar aceste grațieri snt o dovadă, fie și indirectă, în favoarea uneia din tezele rechizitoriului, anume existența unei înțelegeri între vărfuri decizionale ale M.Ap.N. și noua conducere politică a țării.

Redau mai jos următorul fragment din rechizitoriu.

III. Timişoara – autoritate de lucru judecat (more…)

 

Rechizitoriul în procesul mineriadei din iunie 1990 (2). Date privind contextul general al cauzei mai 23, 2019


28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990, avînd ca inculpați protagoniștii mișcării din Piața Universității. Printre ei: Teodor Mărieș (cu barbă) și Dumitru Dincă (în spatele lui Mărieș). La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook

Actualizare 23 mai 2019, ora 10,47: Adăugare păreri legate de presupusul contact cu cancelarii europene ale unor dizidenți.

Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi prima parte a rechizitoriului: Inculpații și obiectul cauzei (linc).

În această parte rechizitoriul face o expunere istorică a evenimentelor pînă la începerea manifestației din Piața Universității, ajungînd cu expunerea și la manifestațiile din Valea Jiului din 1977. Se afirmă în rechizitoriu că după evenimentele din 1977 cadre ale securității au fost încadrate ca muncitori în minele din Valea Jiului, cu scopul de a-i supraveghea și intimida pe mineri (asta-mi amintește de o lozincă de la mitingurile din 1990: „securiștii-n mină, să ne dea lumină”), dar nu se indică documente în sprijinul acestei afirmații. Printre intelectualii din CFSN care sînt enumerați ca fiind „cunoscuţi pentru poziţia lor anticomunistă manifestată încă din timpul dictaturii comuniste şi care, în acea perioadă, reuşiseră să intre în contact cu cancelariile europene”, Parchetul îi numește pe Ion Caramitru și Domokos Geza. Rog cititorii acestui blog să-mi indice manifestări ale pozițiilor anticomuniste ale acestor persoane de dinainte de decembrie 1989. Deasemeni, și în cazul celorlalte persoane care se manifestaseră împotriva dictaturii amintite de Parchet, faptul că intraseră în contact cu cancelariile europene ar trebui dovedit, nu doar afirmat. Mărturisesc că nu știu ce dovezi există că Aurel Dragoș Munteanu, de pildă, a intrat în contact cu vreo cancelarie europeană. Niște scrisori ale lui fuseseră transmise la „Europa Liberă”, dar asta nu înseamnă automat „contact cu cancelarii europene”. Poate a existat un asemenea contact, dar Parchetul ar trebui să indice dovezi, fiindcă un rechizitoriu trebuie să se bizuie pe dovezi, nu pe presupuneri.

II. DATE PRIVIND CONTEXTUL GENERAL AL CAUZEI (more…)

 

Timișoara. Adevăr sau minciună (video). Invitați: Sergiu Nicolaescu, Florin Constantiniu, Radu Tinu și Marius Mioc februarie 4, 2019


Emisiune din 1996 la Antena 1 despre revoluția din 1989. Invitați: Sergiu Nicolaescu (senator FSN, inițiator al Comisiei Senatoriale Decembrie 1989), Florin Constantiniu (istoric, colaborator a lui Ilie Ceaușescu înainte de 1989), Marius Mioc și Tinu Radu (adjunct al șefului securității Timiș în 1989, inculpat la data emisiunii în procesul revoluției de la Timișoara, așteptînd hotărîrea de la recurs; avea să fie achitat de completul de 9 judecători cu 5 voturi contra 4 pe motiv de neîntrunire a tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii; mă întreb dacă invitarea lui la emisiune nu a avut scopul de a-i da un sprijin indirect în procesul în care aștepta verdictul). (more…)

 

Cenzură la ziarul „Adevărul”: Articol despre revoluție dispărut de pe sait decembrie 17, 2018


În 15 decembrie 2018 ziarul „Adevărul”, la rubrica de știri locale din Timișoara, a publicat articolul lui Ștefan Both „Cum și-a riscat viața Laszlo Tokes în decembrie 1989. Rolul pastorului reformat în declanșarea revoltei anticomuniste” (linc). Articolul a fost disponibil pe sait cam o zi, timp în care a strîns destui cititori și comentarii. (more…)

 

1986, îndată după venirea lui Laszlo Tokes la Timișoara. „Pentru asigurarea cunoașterii activității și intențiilor lui Tokes Laszlo s-au pregătit măsuri informativ-operative prin instruirea informatorilor „F.I.15” și „JAMBOR”, și totodată au fost introduse mijloace speciale în încăperea din cadrul parohiei unde va avea domiciliul” decembrie 14, 2018


O notă a securității din 1986 ne arată măsurile care au fost luate de Inspectoratul Timiș cu privire la Laszlo Tokes, de îndată ce acesta a primit postul de preot ajutor la Timișoara. Pe lîngă încadrarea cu informatori, s-a procedat și la montarea de mijloace de ascultare în locuință.

INSPECTORATUL JUDEȚEAN TIMIȘ        STRICT SECRET
AL MINISTERULUI DE INTERNE            Ex. nr. 1
– SERVICIUL I/A –

Nr. I/A/P.N/0031929/11.06.1986

[Rezoluție scrisă de mînă:]BN
Datele să fie comunicate și la IJ Cluj pt coordonarea măsurilor [semnătură indescifrabilă, posibil Pele]

[Ștampilă:] Intrare nr. 0070307 Ziua 12 luna 06 1986

Către MINISTERUL DE INTERNE
DIRECȚIA I
BUCUREȘTI
SERVICIUL II

Cu privire la preotul reformat TOKES LASZLO numit recent cu serviciul în cadrul județului Timiș, cunoscut cu activitate pe linia problemei „NAȚIONALIȘTI IREDENTIȘTI MAGHIARI”, raportăm următoarele:

TOKES LASZLO urmează să-și desfășoare activitatea la parohia reformată nr. 1 din Timișoara, unde s-a prezentat în ziua de 09.06.a.c. și în contact cu informatorul nostru „F.I.15” a relatat că va reveni la serviciu peste 10 zile, în prezent ar fi în concediu și că mai are de rezolvat și unele probleme familiale, soția avînd serviciu în județul Botoșani. A reieșit deasemeni că în săptămîna anterioară a fost și la protopopiatul reformat din Arad.

În ziua de 09.06.a.c. TOKES LASZLO s-a prezentat la împuternicitul cultelor din Timișoara explicînd că în urma unor divergențe avute cu episcopul din Cluj, a fost pus în situația de a se muta la Timișoara. (more…)

 

1986. Analiză a securității: „Reîncadrarea lui TOKES LASZLO în rîndul deservenților a făcut ca acesta să renunțe la intenția de a întreprinde acțiuni cu caracter protestatar (…). Măsura (…) a avut un efect pozitiv și în mediul familiei Tokes” decembrie 6, 2018


În 1986, după 2 ani de șomaj, Laszlo Tokes avea să fie numit preot ajutător la Timișoara. Am mai pomenit acest lucru în articolul 1986. Plan al securităţii de a interveni pentru angajarea lui Laszlo Tokes la Timişoara (linc). Acum prezint un alt document din arhiva CNSAS, din care rezultă cum vedea securitatea situația creată după mutarea lui Laszlo Tokes la Timișoara.

MINISTERUL DE INTERNE            STRICT SECRET
INSPECTORATUL JUDEȚEAN CLUJ      Ex nr 1
Securitate – Serviciul I/B        Data 10 07 86

Către MINISTERUL DE INTERNE      [Rezoluție scrisă de mînă]: Să pregătim analize
DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI     Intrare nr. (neciteț)0072009 Ziua 12 luna 07 1986
Direcția I – Serviciul II

BUCUREȘTI

Din datele recent obținute, privind pe preoții reformați TOKES LASZLO și TOKES ISTVAN din CLuj-Napoca, rezultă următoarele:

– TOKES LASZLO, începînd cu data de 1 iunie 1986, funcționează ca preot capelan la biserica reformată din Timișoara, unde urmează să se mute împreună cu soția, profesoară în localitatea Corni, județul Botoșani.

Reîncadrarea lui TOKES LASZLO în rîndul deservenților a făcut ca acesta să renunțe la intenția de a întreprinde acțiuni cu caracter protestatar, sub motivul că nu i se asigură un loc de muncă și că ar fi privat de unele drepturi și libertăți cetățenești.

Măsura luată prin organele competente, a avut un efect pozitiv și în mediul familiei TOKES, astfel că TOKES ISTVAN, față de legăturile sale, își manifestă satisfacție privind rezolvarea situației fiului său, aducînd elogii și aprecieri pozitive la adresa episcopului PAPP LASZLO.

Recenta întîlnire de la Oradea – dintre TOKES ISTVAN, TOKES LASZLO și episcopul PAPP LASZLO – o califică ca o întrevedere utilă și expresie a încrederii reciproce. (more…)

 

Noi cărți ale mele, epuizate în librării, disponibile în format electronic noiembrie 8, 2018


Actualizare 28 aprilie 2019: Schimbat adresa de e-mail la care se trimite comanda

Anunțam în luna septembrie (linc) că pun la dispoziția celor interesați cărțile mele în format electronic, așa cum le-am pregătit pentru tipar. La vremea aceea nu aveam la dispoziție cărți ale mele mai vechi, pe care le salvasem doar pe dischete de 1,4 MB pentru care nu mai am computer care să le citească.

Între timp, am izbutit să recuperez fișierele și pot pune acum la dispoziția cititorilor și alte cărți în format electronic, care nu se mai găsesc în librării. Cărțile le am în format Word for Windows. S-ar putea ca să existe mici diferențe între varianta care o am și cea care a fost tipărită, căci am mai adăugat schimbări de ultim moment în tipografie. Deasemeni fișerele nu conțin fotografii și documente scanate care au fost adăugate în carte.

Costul trimiterii prin e-mail al textului unei cărți este 20 lei/carte. Procedura pentru a primi cărți ale mele prin e-mail este următoarea:

  1. Mergeți la o agenție CEC Bank și depuneți în contul RO18CECETM0102RON0020002 deschis pe numele Mioc Marius Remus la CEC Bank sucursala Timișoara banii pentru cărțile pe care vreți să le comandați (sau faceți ordin de plată pe acel cont). Scrieți la explicație „plată carte”.
  2. Trimiteți un mesaj la mioc.marius@gmail.com în care precizați că ați plătit banii și spuneți textul căror cărți doriți să-l primiți și adresa de poștă electronică la care vreți să primiți cărțile. Dacă sînt cărți disponibile și în format pdf, precizați dacă doriți formatul Word, altfel presupun că preferați formatul pdf care e mai aproape de forma finală a cărții tipărite.
  3. După ce am confirmarea faptului că mi-au intrat banii, vă voi trimite un mesaj electronic la adresa indicată de dumneavoastră, avînd atașate fișiere cu cărțile comandate, în format Word for Windows sau – dacă e disponibil – pdf. Nu aveți dreptul să redistribuiți fișierul primit.

(more…)