Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Explicațiile date de Laszlo Tokes în problema trupei de teatru de limbă maghiară „Thalia” Aprilie 24, 2017


Arpad Gazda, apropiat a lui Laszlo Tokes în 1989, în prezent unul dintre ziariștii importanți de limbă maghiară din România (care apare în filmarea de mai sus de la secunda 32, apoi de la minutul 3,14), povestea într-o declarație (linc) pe care mi-a dat-o în 1995 și am publicat-o în cărțile mele „Revoluția din Timișoara așa cum a fost” (1997) și „Revoluția fără mistere” (2002):

Prima noastră înfruntare cu securitatea a fost în 1988. La 31 octombrie, de ziua Reformaţiei, am organizat în biserică un recital de poezie din Dsida Jeno. Dsida Jeno a fost un poet transilvănean interbelic care nu pot să spun că era interzis, dar o parte dintre poeziile lui nu puteau să fie publicate.

Eu eram atunci membru în teatrul studenţesc „Thalia”, care funcţiona la Casa Studenţilor. Am organizat acel recital împreună cu prietenul Telegdy Almas şi a fost un mare succes. La spectacol au participat nu numai membrii grupului Thalia, ci şi alţi studenţi. Pentru 4 decembrie aveam programat al doilea spectacol.

Securitatea a făcut presiuni ca nu cumva membrii grupului Thalia să participe la cel de-al doilea spectacol. Aceste presiuni s-au făcut prin intermediul conducătorului grupului Thalia, actorul Matray Laszlo. Cu toate acestea, în 8 noiembrie ne-am întîlnit în camera lui Szilagyi Zsolt, care era membru în Thalia (acum e deputat UDMR de Bihor) şi am hotărît să ignorăm aceste presiuni.

Patru dintre membrii Thaliei am participat şi la spectacolul din 4 decembrie. După asta, grupul Thalia a fost desfiinţat. Acest grup s-a reînfiinţat în februarie 1989, dar noi, cei care participaserăm şi la al doilea spectacol, am rămas excluşi.

Numele lui Tokes Laszlo a apărut în presa din Ungaria pentru prima oară legat de această problemă. Primul material la radio Kossuth a fost scrisoarea lui Tokes către episcopul de Oradea Papp Laszlo în care cerea sprijinul episcopului pentru noi, cei care am fost persecutaţi fiindcă participasem în biserică la serbarea Zilei Reformaţiei. Scrisoarea, împreună cu răspunsul lui Papp Laszlo, a fost citită la radio Budapesta în mai 1989. Papp Laszlo era membru în Marea Adunare Naţională, era un episcop-securist.

După asta, la radio Budapesta au apărut frecvent ştiri despre Tokes, iar în iunie a apărut şi la televiziunea Budapesta, în emisiunea Panorama. În această emisiune Tokes a dat un interviu în care a vorbit despre dărîmarea zidurilor comunismului.

(more…)

 

1988. Laszlo Tokes îl critică pe colegul său Istvan Higyed pentru folosirea limbii române în cadrul bisericii reformate Aprilie 14, 2017


Continui prezentarea documentelor legate de Laszlo Tokes și biserica reformată din România provenind din arhiva care mi-a fost donată anul trecut. Puteți vedea acum o declarație scrisă de Laszlo Tokes în 1988, în care explică poziția sa critică față de preotul reformat din Lugoj Istvan Higyed, care folosise limba română la o întrunire a bisericii reformate. Tălmăcirea documentului a fost făcută de domnul Zoltan Makkai, ziarist la săptămînalul de limbă maghiară „Heti Uj Szo” din Timișoara.

COPIE
Nr. 122/1988

DECLARAŢIE

În cadrul consfătuirii preoţilor din eparhie care a avut loc la Arad în data de 30 septembrie a.c. am formulat un protest faţă de Onoratul preot paroh din Lugoj, Higyed István, care spre deosebire de toţi ceilalţi prezenţi şi-a ţinut prelegerea în limba română în faţa membrilor clerului şi ai conducerii eparhiei. Ca dealtfel întotdeauna şi de data aceasta a folosit limba română nu numai în relaţia cu autorităţile publice dar şi în cazul unei lucrări cu tematică teologică.

În răspunsul formulat Higyed István şi-a exprimat opinia conform căreia este evident că nu provin din zona Banatului, pentru că nu înţeleg că pentru cei născuţi pe aceste meleaguri limba română este „a doua limbă maternă”. (more…)

 

Noua carte a lui Alex Mihai Stoenescu – „Interviuri după revoluție”, în care are și un capitol despre mine Aprilie 10, 2017


stoenescuinterviuriAm observat că pe internet apar reclame cu noua carte a lui Alex Mihai Stoenescu cu „mărturii senzaționale despre evenimentele din decembrie 1989”, fiind pomenit în reclame și numele meu, iar apoi am găsit în „Cotidianul” un rezumat al capitolului din carte care mă privește, cu titlul: Marius Mioc: „Nu îi recunosc lui Iliescu vreun merit în răsturnarea lui Ceaușescu” (linc).

Am cerut la „Cotidianul” și un drept la replică legat de o frază care apărea în ziar, drept la replică pe care mi l-a acordat (linc).

Între timp am procurat cartea, iată cîteva comentarii referitoare la capitolul legat de mine, căci n-am timp acum să comentez toată cartea:

În 2004 am schimbat într-adevăr niște scrisori cu Alex Mihai Stoenescu, pe care-l remarcasem ca mentor al campaniei de falsificare a istoriei revoluției din „Jurnalul Național”, campanie care mă determinase să scot un ziar – „Revoluția din Timișoara și minciunile lui Marius Tucă” (Marius Tucă fiind șeful „Jurnalului Național”), ziar pe care l-am trimis și lui Alex Mihai Stoenescu (dacă-mi amintesc bine, l-am trimis și la „Jurnalul Național”, să ajungă și la Marius Tucă). Mai apoi am scos o întreagă carte legată de campania „Jurnalului Național” – „Revoluția din 1989 și minciunile din Jurnalul Național” (editura Marineasa, 2005). (more…)

 

Deputatul Cătălin Marian Rădulescu și întrebările legate de faptele sale din revoluție Martie 24, 2017


Cătălin Marian Rădulescu, deputat de Argeș, a fost pînă în 14 martie 2017 vicepreședinte al Comisiei parlamentare a Revoluționarilor, iar acum a rămas simplu membru al acesteia. A stîrnit oarecare scandal cu niște declarații date ziarului „Adevărul” în care spunea că a păstrat arma de la revoluție cu care a tras nu știe în cine și e gata să mai tragă cu ea la nevoie (linc), dar declarația s-a dovedit mincinoasă, pistolul-mitralieră deținut de Rădulescu, ca armă de panoplie, fiind de fapt fabricat la 10 ani după revoluție (linc). Rădulescu, care spune că după revoluție a devenit vicepreședinte CFSN Argeș (CV-ul său de pe saitul Camerei Deputaților spune că a fost secretar al acestui organism), a mai declarat că a participat la revoluție în Timișoara, din prima zi, fiind prezent la casa pastorului Tokes și unul din prietenii săi fiind împușcat lîngă el. Iată declarația lui Rădulescu despre faptele sale din 1989 (al doilea fișier video – linc): (more…)

 

Plîngerea penală pregătită împotriva lui Laszlo Tokes Februarie 27, 2017


4895pappprocuraturatokesPrintre documentele legate de Laszlo Tokes și biserica reformată din România pe care le-am primit, am găsit și o plîngere penală împotriva lui Laszlo Tokes, formulată în numele Episcopiei Reformate din Oradea. M-am interesat la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Timișoara, dar acolo mi s-a spus că nu au înregistrată o asemenea plîngere. Concluzia mea este că episcopul Laszlo Papp s-a gîndit la un moment dat să depună plîngere penală împotriva lui Laszlo Tokes, a și scris această plîngere, dar pînă la urmă n-a mai depus-o hotărînd să continue pe calea procesului civil – cerere de evacuare (aici se pronunțase deja hotărîrea în primă instanță, dar urma recursul). Reproduc mai jos atît plîngerea penală cît și răspunsul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Timișoara.

Eparhia Reformată Oradea
Oradea, str. Craiovei nr. 1
Tel. Nr. 3-17-10
Nr. 3-17-06

Nr. 1221-1989

Către Procuratura Municipiului Timișoara
Timișoara (more…)

 

Laszlo Tokes, audiat în „dosarul revoluției” Februarie 26, 2017


Pe facebook (linc), pe pagina oficială a domnului Laszlo Tokes s-a publicat un comunicat referitor la audierea sa la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție, în „dosarul revoluției”. Se pare că toți membrii fostului CFSN sînt audiați. Reproduc comunicatul: (more…)

 

Laszlo Tokes: „Aș minți dacă aș spune că am pregătit ceva împotriva regimului Ceaușescu” (video) Februarie 13, 2017


Interviu cu Laszlo Tokes, prezentat în decembrie 2014 la TVR Timișoara.

Transcriere înregistrare: (more…)