Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Peste 100 de rapoarte ale CIA despre căderea comunismului în Estul Europei declasificate recent (2). Analiza CIA, 19 decembrie 1989: Proteste la Timișoara și Arad… Hotărărea lui Ceaușescu de a nu-și amîna plecarea în Iran a fost calculată ca să arate încredere și putere… Reprimarea făcută de Ceaușescu arată că el păstrează, cel puțin deocamdată, loialitatea forțelor de securitate… Ungurii indignați, sovieticii deocamdată tăcuți ianuarie 6, 2020


Continui prezentarea documentelor legate de România recent desecretizate de Agenția Centrală de Informații americană (CIA = serviciul secret) din perioada căderii comunismului în Estul Europei (linc). Lista rapoartelor desecretizate recent se poate vedea pe saitul CIA (linc), de unde se pot și descărca pentru cei interesați.

Vezi primele 2 rapoarte legate de România din această colecție, prezentate deja pe acest blog:
Peste 100 de rapoarte ale CIA despre căderea comunismului în Estul Europei declasificate recent (1). Analiză CIA, 18 noiembrie 1989: „În ciuda zvonurilor sporadice că criticii lui Ceaușescu din cadrul partidului ar putea încerca să-l înlocuiască din funcție în cadrul congresului, nu există vreo dovadă credibilă că poziția sa e primejduită. Mulți români, deși nemulțumiți de represiunea și corupția regimului, sînt convinși că protestele sînt zadarnice cîtă vreme Ceaușescu este la putere”

În continuare, prezint primul raport de după izbucnirea revoluției.

3. După izbucnirea evoluției, abia în 19 decembrie 1989 apare primul raport (linc) al CIA în care pomenește despre evenimente. Cam tîrziu pentru un serviciu secret despre care se pretinde că este ultra-bine informat și despre care se sugerează chiar că a pus la cale evenimentele! Se vorbește că ar fi izbucnit proteste și s-a deschis focul și la Arad, ceea ce la data respectivă nu era adevărat (abia în 21 decembrie 1989 aveau să înceapă protestele la Arad). Iată documentul (tălmăcire proprie; cu litere cursive între paranteze drepte am inserat observații ale mele): (more…)

 

De vorbă cu Laszlo Tokes, film de Florin Iepan (1997) (video) decembrie 15, 2019


Film documentar de Florin Iepan, în care Laszlo Tokes povestește despre evenimentele din decembrie 1989. Producție TVR Timișoara, decembrie 1997. Cu litere cursive între paranteze drepte e inserat un comentariu al meu.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Laszlo Tokes cîștigă în apel procesul cu Filip Teodorescu și Ioan Talpeș. Curtea de Apel București consideră calomnie afirmația că ar fi fost spion maghiar decembrie 8, 2019


Istvan Geczi, cetăţean al Ungariei care în 1989 i-a adus lui Laszlo Tokes 20000 lei din partea susţinătorilor săi. Foto din 1990

În 6 decembrie 2019 Curtea de Apel București a dat verdictul în procesul început de Laszlo Tokes în 2014 împotriva fostului ofițer de securitate și SRI Filip Teodorescu, a fostului consilier al președintelui Ion Iliescu, Ioan Talpeș, a ziaristului Mihai Gâdea și a postului Antena 3, în care se plîngea că a fost ponegrit prin faptul că, într-o emisiune de la Antena 3, Talpeș și Teodorescu au spus despre el că a fost spion maghiar.

Totul se bizuia pe faptul că în 1989 domnul Tokes a primit suma de 20000 de lei din Ungaria. Unul dintre cetățenii maghiari care au adus banii, Istvan Geczi (prezentat de ziarul „Magyar Nemzet” din 23 octombrie 1989 ca preot reformat care trăiește în comitatul Haidu-Bihor) a fost găsit la graniță cu chitanța care atesta primirea banilor asupra sa.

Subiectul l-am mai tratat și încă din 2015 am dat fotografia lui Istvan Geczi:
Astăzi la Tribunalul Bucureşti: proces deschis de Laszlo Tokes împotriva lui Filip Teodorescu, Ioan Talpeş, Mihai Gâdea şi TV Antena 3
Laszlo Tokes pierde la prima instanţă procesul cu Filip Teodorescu, Ioan Talpeş, Mihai Gâdea şi Antena 3 (more…)

 

Program manifestări pentru comemorarea a 30 de ani de la revoluție, organizat prin intermediul bisericii reformate la Timișoara (12-16 decembrie 2019) decembrie 5, 2019


Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la revoluție, prin intermediul bisericii reformate se organizează la Timișoara un program comemorativ cu invitați din mai multe țări. Printre cei invitați să vorbească, remarc, din România: Laszlo Tokes, Nicolae Robu (primarul Timișorii), Florian Mihalcea (președintele Societății Timișoara), Gabriel Andreescu, Brîndușa Armanca, Marius Oprea, Smaranda Enache. Mai sînt invitați din Polonia, Ungaria, Cehia, Germania, Ucraina, Bulgaria, Canada (remarc pe reporterii canadieni Clair și Roy care în 1989 i-au luat lui Laszlo Tokes interviul difuzat apoi la televiziunea maghiară), Marea Britanie, Slovacia. Dezbaterile cu invitați din alte țări se vor purta în limbile română, maghiară și engleză, asigurîndu-se tălmăcire la cască. Participarea la dezbateri se face pe bază de invitație, cei interesați trebuie să se adreseze organizatorilor.

Programul cuprinde și inaugurarea bisericii reformate nou construită (cu sprijin financiar de la guvernul ungar) în mahalaua Fabric a Timișorii, la care vor fi prezenți vicepremierul ungar Mihaly Varga și președintele comisiei pentru afaceri externe a parlamentului ungar Zsolt Nemeth. Posibil va fi prezent și primministrul ungar Victor Orban. Deasemeni sînt prevăzute manifestări culturale, lansări de carte, reprezentații teatrale.

Redau programul manifestărilor: (more…)

 

Reportaj Sky TG 24 Italia despre revoluțiile din 1989 în Europa de Est noiembrie 8, 2019


Postul italian de televiziune Sky TG 24 Italia, parte a rețelei internaționale Sky News, a transmis un reportaj despre căderea zidului Berlinului. În cadrul acestui reportaj este și un episod despre revoluția din Timișoara. În cadrul acestui episod am fost filmat și eu, deasemeni Ioan Savu și Laszlo Tokes. (more…)

 

Rechizitoriul în dosarul revoluției (4). Timișoara – autoritate de lucru judecat iunie 27, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, legat de evenimentele din Timișoara. Înainte de a prezenta fragmentul de rechizitoriu, fac cîteva comentarii legate de acest fragment.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
Constituirea grupului dizident Iliescu

În acest fragment de rechizitoriu se preia, cu autoritate de lucru judecat, constatările din 2 procese legate de revoluția din Timișoara: „Procesul celor 25” (inculpat principal Ion Coman) – început în 1990, ș procesul Chițac-Stănculescu, început în 1997, după ce Ion Iliescu pierduse puterea politică. Există și alte procese ale revoluției din Timișoara care cred că ar fi trebuit amintite ca autoritate de lucru judecat: procesul Calea Lipovei, în care au fost condamnați generalul Constantin Rotariu. locotenent-colonelul Ion Păun și căpitanul Constantin Gheorghe pentru morții și răniții din 17 decembrie 1989 din zona Calea Lipovei din Timișoara – proces care întărește faptul că Ministerul Apărării Naționale s-a implicat în reprimare (Decizia 359/2002 a Curții Supreme de Justiție), dar și alte procese mai mici, cum ar fi cel al milițianului Vasile Bandula, condamnat pentru rănirea prin împușcare a lui Vasile Moldovan, în 18 decembrie 1989, în Piața Badea Cîrțan din Timișoara (Sentinţa nr. 1 din 28 septembrie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara şi Decizia nr. 16 din 14 decembrie 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti) – care întărește ideea că Ministerul de Interne s-a implicat în reprimare, fiindcă mai nou și implicarea Minsiterului de Interne e pusă la îndoială.

Parchetul observă corect că în prima fază nimeni din M.Ap.N. nu a fost inculpat. A fost tactica regimului Iliescu, în conducerea căruia făceau parte Victor Stănculescu (membru CFSN, ministru și membru în Consiliul Militar Superior care a coordonat lupta „antiteroristă”), Mihai Chițac (ministru) și Ștefan Gușă (membru CFSN și, conform lui Ion Iliescu – vezi „Ion Iliescu explică componența nominală a Comandamentului Militar Unic al FSN” (linc) și „Precizări suplimentare ale domnului Iliescu cu privire la componența nominală a Consiliului Militar Superior” (linc), membru și în Consiliul Militar Superior care a coordonat lupta „antiteroristă”, afirmație care se coroborează cu filmări din CC care-l arată pe Gușă dînd ordine legate de această luptă și cu declarații de martori), să ascundă implicarea M.Ap.N. în represiune. Declararea generalului Milea ca erou a fost parte din strategia FSN de falsificare a istoriei.

Ceea ce Parchetul nu spune este că FSN a încercat să evite tragerea la răspundere nu numai a celor din M.Ap.N. ci și a celor din securitate. În contextul anului 1990, cînd lumea era furioasă datorită morților de la revoluție, a fost imposibil pentru FSN să nu accepte deschiderea unor procese și prezentarea în fața publicului a unor inculpați. Au fost aleși mai ales inculpați din miliție, securitate și partid și doar ca excepție s-a acceptat deschiderea unui proces împotriva cuiva din M.Ap.N. (plutonierul Pavel Dumitru din Lugoj – linc, care a ajuns inculpat poate și datorită gradului mic pe care-l avea și faptului că în cazul său s-a putut susține că a tras din proprie inițiativă, fără ordin direct; dar chiar și în acest caz s-au făcut eforturi pentru a se obține o pedeapsă cît mai mică, promovîndu-se inclusiv un recurs în anulare). Dar FSN a ocrotit pe toți cei implicați în reprimarea revoluției. Am arătat acest aspect în articolul Cum a fost achitat colonelul Filip Teodorescu în procesul revoluției de la Timișoara (linc), dar el reiese și din numeroasele grațieri făcute de inculpatul Ion Iliescu (procesul Calea Lipovei, procesul C.P.Ex.). Aceste grațieri nici măcar nu sînt amintite în rechizitoriul Parchetului. Probabil fiindcă grațierea este o prerogativă legală a președintelui și nu poate fi încadrată la „crime împotriva umanității”, dar aceste grațieri snt o dovadă, fie și indirectă, în favoarea uneia din tezele rechizitoriului, anume existența unei înțelegeri între vărfuri decizionale ale M.Ap.N. și noua conducere politică a țării.

Redau mai jos următorul fragment din rechizitoriu.

III. Timişoara – autoritate de lucru judecat (more…)

 

Rechizitoriul în procesul mineriadei din iunie 1990 (2). Date privind contextul general al cauzei mai 23, 2019


28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990, avînd ca inculpați protagoniștii mișcării din Piața Universității. Printre ei: Teodor Mărieș (cu barbă) și Dumitru Dincă (în spatele lui Mărieș). La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook

Actualizare 23 mai 2019, ora 10,47: Adăugare păreri legate de presupusul contact cu cancelarii europene ale unor dizidenți.

Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi prima parte a rechizitoriului: Inculpații și obiectul cauzei (linc).

În această parte rechizitoriul face o expunere istorică a evenimentelor pînă la începerea manifestației din Piața Universității, ajungînd cu expunerea și la manifestațiile din Valea Jiului din 1977. Se afirmă în rechizitoriu că după evenimentele din 1977 cadre ale securității au fost încadrate ca muncitori în minele din Valea Jiului, cu scopul de a-i supraveghea și intimida pe mineri (asta-mi amintește de o lozincă de la mitingurile din 1990: „securiștii-n mină, să ne dea lumină”), dar nu se indică documente în sprijinul acestei afirmații. Printre intelectualii din CFSN care sînt enumerați ca fiind „cunoscuţi pentru poziţia lor anticomunistă manifestată încă din timpul dictaturii comuniste şi care, în acea perioadă, reuşiseră să intre în contact cu cancelariile europene”, Parchetul îi numește pe Ion Caramitru și Domokos Geza. Rog cititorii acestui blog să-mi indice manifestări ale pozițiilor anticomuniste ale acestor persoane de dinainte de decembrie 1989. Deasemeni, și în cazul celorlalte persoane care se manifestaseră împotriva dictaturii amintite de Parchet, faptul că intraseră în contact cu cancelariile europene ar trebui dovedit, nu doar afirmat. Mărturisesc că nu știu ce dovezi există că Aurel Dragoș Munteanu, de pildă, a intrat în contact cu vreo cancelarie europeană. Niște scrisori ale lui fuseseră transmise la „Europa Liberă”, dar asta nu înseamnă automat „contact cu cancelarii europene”. Poate a existat un asemenea contact, dar Parchetul ar trebui să indice dovezi, fiindcă un rechizitoriu trebuie să se bizuie pe dovezi, nu pe presupuneri.

II. DATE PRIVIND CONTEXTUL GENERAL AL CAUZEI (more…)

 

Timișoara. Adevăr sau minciună (video). Invitați: Sergiu Nicolaescu, Florin Constantiniu, Radu Tinu și Marius Mioc februarie 4, 2019


Emisiune din 1996 la Antena 1 despre revoluția din 1989. Invitați: Sergiu Nicolaescu (senator FSN, inițiator al Comisiei Senatoriale Decembrie 1989), Florin Constantiniu (istoric, colaborator a lui Ilie Ceaușescu înainte de 1989), Marius Mioc și Tinu Radu (adjunct al șefului securității Timiș în 1989, inculpat la data emisiunii în procesul revoluției de la Timișoara, așteptînd hotărîrea de la recurs; avea să fie achitat de completul de 9 judecători cu 5 voturi contra 4 pe motiv de neîntrunire a tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii; mă întreb dacă invitarea lui la emisiune nu a avut scopul de a-i da un sprijin indirect în procesul în care aștepta verdictul). (more…)

 

Cenzură la ziarul „Adevărul”: Articol despre revoluție dispărut de pe sait decembrie 17, 2018


În 15 decembrie 2018 ziarul „Adevărul”, la rubrica de știri locale din Timișoara, a publicat articolul lui Ștefan Both „Cum și-a riscat viața Laszlo Tokes în decembrie 1989. Rolul pastorului reformat în declanșarea revoltei anticomuniste” (linc). Articolul a fost disponibil pe sait cam o zi, timp în care a strîns destui cititori și comentarii. (more…)

 

1986, îndată după venirea lui Laszlo Tokes la Timișoara. „Pentru asigurarea cunoașterii activității și intențiilor lui Tokes Laszlo s-au pregătit măsuri informativ-operative prin instruirea informatorilor „F.I.15” și „JAMBOR”, și totodată au fost introduse mijloace speciale în încăperea din cadrul parohiei unde va avea domiciliul” decembrie 14, 2018


O notă a securității din 1986 ne arată măsurile care au fost luate de Inspectoratul Timiș cu privire la Laszlo Tokes, de îndată ce acesta a primit postul de preot ajutor la Timișoara. Pe lîngă încadrarea cu informatori, s-a procedat și la montarea de mijloace de ascultare în locuință.

INSPECTORATUL JUDEȚEAN TIMIȘ        STRICT SECRET
AL MINISTERULUI DE INTERNE            Ex. nr. 1
– SERVICIUL I/A –

Nr. I/A/P.N/0031929/11.06.1986

[Rezoluție scrisă de mînă:]BN
Datele să fie comunicate și la IJ Cluj pt coordonarea măsurilor [semnătură indescifrabilă, posibil Pele]

[Ștampilă:] Intrare nr. 0070307 Ziua 12 luna 06 1986

Către MINISTERUL DE INTERNE
DIRECȚIA I
BUCUREȘTI
SERVICIUL II

Cu privire la preotul reformat TOKES LASZLO numit recent cu serviciul în cadrul județului Timiș, cunoscut cu activitate pe linia problemei „NAȚIONALIȘTI IREDENTIȘTI MAGHIARI”, raportăm următoarele:

TOKES LASZLO urmează să-și desfășoare activitatea la parohia reformată nr. 1 din Timișoara, unde s-a prezentat în ziua de 09.06.a.c. și în contact cu informatorul nostru „F.I.15” a relatat că va reveni la serviciu peste 10 zile, în prezent ar fi în concediu și că mai are de rezolvat și unele probleme familiale, soția avînd serviciu în județul Botoșani. A reieșit deasemeni că în săptămîna anterioară a fost și la protopopiatul reformat din Arad.

În ziua de 09.06.a.c. TOKES LASZLO s-a prezentat la împuternicitul cultelor din Timișoara explicînd că în urma unor divergențe avute cu episcopul din Cluj, a fost pus în situația de a se muta la Timișoara. (more…)