Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Interviul din 1989 a lui Laszlo Tokes de la TV Budapesta, subtitrat în limba română (video) Ianuarie 10, 2018


Am pus pe youtube o înregistrare a interviului cu Laszlo Tokes difuzat în 24 iulie 1989 de televiziunea maghiară cu subtitrare în româneşte. Tălmăcirea a făcut-o domnul Istvan Bandi din Budapesta (născut la Tîrgu Mureş). Respectivul interviu a avut un rol important în creşterea importanţei de dizident a lui Laszlo Tokes şi în acutizarea conflictului său cu regimul comunist.

Pe youtube exista şi anterior acest interviu, dar numai în limba maghiară. Cred că acum este prima oară cînd respectivul interviu devine disponibil şi cu subtitrare în limba română. Pentru activarea subtitrării poate fi nevoie să apăsați unde scrie „cc” în partea de jos-dreapta a ecranului.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Ziarist olandez despre revoluția română Ianuarie 2, 2018


Ziaristul olandez Twan van den Brand a publicat în decembrie 2017 un articol despre revoluția română, cu referire în special la revoluția din Timișoara, în care mă pomenește și pe mine: De kogel die in stilte kwam (linc). Articolul este în olandeză, nu știu nici eu exact ce scrie acolo, cu google translate se poate obține o tălmăcire de proastă calitate. (more…)

 

Rețeaua de curieri maghiari ai lui Miklos Kovacs. Începuturile și luarea legăturii cu Laszlo Tokes (video) Decembrie 15, 2017


L-am prezentat deja pe acest blog pe Miklos Kovacs, omul de încredere a lui Laszlo Tokes în 1989 (linc). Cînd am fost la Budapesta să-l întîlnesc, i-am luat un lung interviu (6 ore înregistrate video). Prezint aici 1 oră din interviu, și anume partea în care povestește cum s-a înființat rețeaua de curieri pe care a coordonat-o, pînă în momentul în care domnul Kovacs descrie prima sa întîlnire cu Laszlo Tokes. Anume prin rețeaua lui Miklos Kovacs au fost difuzate textele dizidente ale lui Laszlo Tokes de pînă în 1989, rețeaua asigurînd atît scoaterea textelor peste graniță cît și, prin relațiile pe care Miklos Kovacs și oamenii săi le aveau, publicarea lor în diferite mijloace de informare în masă din Ungaria și din țări apusene.

Povestea completă a lui Miklos Kovacs și alte lucruri interesante legate de Laszlo Tokes și biserica reformată maghiară din România o veți afla din cartea la care lucrez. Nu voi da toate informațiile pe blog că n-o să mai cumpărați cartea, v-ați obișnuit să primiți toate informațiile gratis, iar donațiile pentru elicopterul meu personal (linc) stagnează.

Rolul esențial jucat de Miklos Kovacs a fost menționat încă din 1990 în cartea lui David Porter „With God, for the people” (Cu Dumnezeu, pentru popor), carte care poate fi citită chiar pe saitul europarlamentarului Laszlo Tokes (linc). La începutul cărții autorul precizează:

ACKNOWLEDGEMENTS
THIS BOOK IS THE AUTOBIOGRAPHY OF LÁSZLÓ TŐKÉS. IT IS TOLD BY HIM FROM HIS OWN VIEWPOINT. OTHERS WILL NO DOUBT WRITE BOOKS ABOUT THE ROMANIAN REVOLUTION AND LÁSZLÓ TŐKÉS’S ROLE IN IT, BUT THIS IS HIS OWN STORY, CAREFULLY TOLD OVER MANY HOURS SPREAD OVER MANY WEEKS.

Adică: „Această carte este autobiografia lui Laszlo Tokes. Este povestită de el din propriul său punct de vedere. De bună seamă, alții vor scrie cărți despre revoluția română și rolul lui Laszlo Tokes în ea, dar aceasta este propria sa poveste, relatată cu grijă în discuții care au durat multe ore de-a lungul mai multor săptămîni”.

Cu privire la Miklos Kovacs, în cartea lui David Porter se menționează (pag. 52 din documentul de 80 de pagini de pe saitul domnului Tokes, nu știu dacă corespunde paginația cu cartea tipărită):

Another who played a crucial part in publicising our situation in the West was Miklós Kovács of Budapest, who co-ordinated medical and food aid to Romania, and regularly met me in Temesvár to collect copies of my letters to the church and other documents. These he smuggled out, at great personal risk, and sent to radio stations and organisations such as Keston College in England, who published the information widely.

Adică: „Altcineva care a jucat un rol crucial în a face publicitate situației noastre în Apus a fost Miklos Kovacs din Budapesta, care a coordonat ajutor medical și alimentar pentru România, și în mod regulat s-a întîlnit cu mine la Timișoara pentru a prelua copii ale scrisorilor mele către biserică și alte documente. Acestea le-a trecut peste graniță, asumîndu-și un mare risc personal, și le-a trimis la stații de radio și organizații precum Keston College din Anglia, care au răspîndit informația pe larg”.

Acum relațiile dintre Miklos Kovacs și Laszlo Tokes sînt mai reci decît erau în 1989, motiv pentru care cînd în Ungaria se pomenește despre dizidența lui Laszlo Tokes (cei care vorbesc despre asta sînt în primul rînd prietenii politici ai domnului Tokes) nu prea se mai vorbește despre Miklos Kovacs. Relațiile între oameni se mai schimbă în 28 de ani, domnul Tokes a ajuns în relații reci și cu nevasta sa din 1989, cu care are 3 copii, de care a divorțat și acum se judecă pentru împărțirea averii acumulată în timpul căsniciei. Adevărul istoric nu trebuie însă să se schimbe după evoluția relațiilor între oameni. Oricum, Laszlo Tokes nu a retractat niciodată ce i-a spus lui Porter legat de Miklos Kovacs, și nu a contestat rolul acestuia din 1989. E vorba doar despre punerea unor aspecte în surdină și reliefarea altora, dar rolul lui Miklos Kovacs a rămas, din cîte știu, necontestat.

Fiindcă Miklos Kovacs nu vorbește românește, în cadrul discuției rolul de tălmaci a fost jucat de domnul Istvan Bandi, angajat la arhiva serviciilor secrete maghiare (instituție similară CNSAS-ului din România).

Transcriere parțială discuții (partea în limba română, care conține și tălmăcirea celor discutate în maghiară; rog cititorii care vorbesc maghiara să-mi semnaleze dacă au existat lucruri importante discutate în maghiară care n-au mai fost traduse): (more…)

 

Miklos Kovacs, omul de încredere a lui Laszlo Tokes în 1989 Decembrie 13, 2017



În octombrie anul acesta am fost la Budapesta împreună cu domnul Zoltan Makkai (ziarist la săptămînalul unguresc timişorean „Heti Uj Szo”), pentru a mă întîlni cu Miklos Kovacs, unul din oamenii de încredere ai domnului Laszlo Tokes din perioada premergătoare revoluției. Am făcut aceasta în cadrul documentării pe care o fac pentru următoarea mea lucrare de popularizare a științei consacrată evenimentelor din decembrie 1989, care va fi consacrată relațiilor din biserica reformată maghiară din România și acțiunilor lui Laszlo Tokes și grupului său de susținători. Va fi probabil o carte care va avea un CD atașat, pe CD-ul respectiv vor intra cîteva sute de pagini de documente scanate, cît și alte materiale, printre care şi înregistrare video a interviului cu domnul Kovacs.

La Budapesta, alături de domnul Miklos Kovacs

În 1972 domnul Kovacs a dorit să cunoască comunitățile maghiare din Ardeal. A făcut o vizită acolo, unde s-a întîlnit cu episcopul catolic Aron Marton (linc), iar apoi a organizat trimiterea de cărți ungurești în Ardeal. Autoritățile române au sesizat despre asta autoritățile comuniste ungare, iar acestea i-au retras pașaportul și l-au dat afară de la facultatea de teologie catolică.

După mai mulți ani, cînd Miklos Kovacs devenise taximetrist, ușa taxiului e deschisă de o doamnă care-l întreabă dacă vrea să continue activitățile de ajutorare a ungurilor din Ardeal. Doamna respectivă era Eleonora Telegdi, mama parlamentarului canadian de obîrșie maghiară Andrew Telegdi (răposat în 2017 – linc). Aceasta l-a contactat pe domnul Kovacs în numele Fundației Unite Maghiare (United Hungarian Fund) din Canada, organizație a canadienilor de obîrșie maghiară care uneori acționa și sub denumirea de Fundația Rakoczi (domnul Kovacs nu mi-a spus asta, dar din cercetări proprii știu că în spatele acestor organizații stă familia de bogătași maghiaro-canadieni Aykler).

Urmare a îndemnului Eleonorei Telegdi, domnul Kovacs a înființat și coordonat o rețea de curieri maghiari care, în perioada comunistă, ajutau populația maghiară din Transilvania. L-am întrebat cîte persoane au făcut parte din reţea. După spusele dumisale, pînă în 1989 se ajunsese la un număr de 300 curieri, dintre care vreo 40 au intrat în legătură cu Laszlo Tokes. Domnul Kovacs mi-a arătat un caiet în care a ținut evidența curierilor, dar n-am stat să-l studiez în amănunt, așa că nu pot confirma numerele amintite de dînsul. Finanțarea rețelei s-a făcut prin organizația amintită a ungurilor canadieni. Miklos Kovacs s-a ocupat personal de recrutarea oamenilor. Familia Tokes (Laszlo, dar şi tatăl Istvan din Cluj) au intrat în atenţia reţelei domnului Kovacs din 1988, cea care i-a spus domnului Kovacs că Istvan şi Laszlo Tokes sînt 2 persoane care trebuie sprijinite fiind tot doamna Eleonora Telegdi din Canada (de amintit că fratele lui Laszlo Tokes, Istvan jr., locuia în Canada).

Ajutorul pentru ungurii din Ardeal a început cu trimiterea de medicamente și alimente, dar apoi s-a extins și la preluarea de texte dizidente de felul celor scrise de Laszlo Tokes (dar nu numai de acesta) și difuzarea lor în mijloace de informare în masă. La vremea respectivă consemnul pentru ziariști a fost să nu pomenească numele lui Miklos Kovacs. (more…)

 

New York Times: Execuția Ceaușeștilor, criticată de administrația Bush, apărată de doi cetățeni români Noiembrie 10, 2017


New York Times din 29 decembrie 1989 continuă seria de articole despre revoluția română, care era pe atunci un subiect de prim interes pentru întreaga lume, cu un articol despre execuția soților Ceaușescu. Se arată în articol că, pe de o parte, administrația Bush a criticat respectiva execuție, dar pe de altă parte se dă și părerea a doi cetățeni români emigrați în America de Nord, Pavel Câmpeanu, fost coleg de închisoare cu Nicolae Ceaușescu, și Ștefan (Istvan) Tokes, fratele lui Laszlo Tokes, care consideră execuția ca fiind justificată. Redau mai jos tălmăcirea acestui articol.

Căderea lui Ceaușescu
Doi români justifică judecarea în taină și executarea conducătorului

de Eric Pace (more…)

 

New York Times, 20 decembrie 1989: Era ca-n iad. Oamenii erau furioși. Spărgeau vitrine și strigau „Jos cu Ceaușescu!” Septembrie 13, 2017


În ziarul „New York Times” din 20 decembrie 1989 Celestine Bohlen publică un alt articol despre revoluția română. Îl puteți citi alăturat. Aceeași Celestine Bohlen a mai publicat și articolul „Dispreţuitele forţe ale securităţii continuă să săvîrşească atrocităţi în România” în New York Times din 24 decembrie 1989, articol deja publicat pe acest blog (linc).

Musafiri îngroziți la locul protestelor
de Celestine Bohlen
special pentru New York Times

„Era ca un iad” spune un student despre confruntările cu poliția română

Budapesta, 19 decembrie. Doi frați, care veniseră în vizită din Ungaria, au fost duminică noaptea în apartamentul unui prieten cînd cineva s-a năpustit înăuntru să spună că a început revoluția.

La momentul cînd a aflat asta, poliția română era deja mobilizată. Dar, spun cei doi frați astăzi într-un interviu, mulțimi de oameni veneau mereu din toate părțile orașului, atît studenți cît și muncitori, de naționalitate maghiară sau română.

Nefiind în stare să treacă prin cordonul de miliție la casa preotului de unde a început protestul, ei au condus prin oraș și au întîlnit o mulțime de mai mult de 5000 de persoane venind pe o altă cale, îndîrjită de furia față de guvernul represiv al conducătorului român Nicolae Ceaușescu.

„Era ca-n iad”, a spus Paul, student la pedagogie de 22 de ani care a cerut ca numele său întreg să nu fie dezvăluit. Oamenii erau atît de furioși. Spărgeau vitrine și strigau „Jos cu Ceaușescu!”, „Jos cu dictatorul!” și „Ceaușescu, vino și prinde-ne!”.

Norocoși că au putut să plece

Cei doi frați au plecat în acea noapte în Ungaria cu trenul, oprindu-se pentru 4 ore în Arad, un oraș din apropiere, unde forțe de poliție erau prezente pe peroane, așteptînd în mod vădit tulburări. Ei se consideră norocoși că au putut să plece. În ziua următoare, România și-a închis granițele, încercînd să înăbușească toate știrile despre ceea ce s-a întîmplat la Timișoara.

Deși frații n-au văzut nici un fel de vărsare de sînge, au spus că nu sînt surprinși de relatările despre oameni omorîți ori răniți în acea noapte și în ziua următoare. „Puteai simți în aer că dacă bătăile nu vor avea efect, vor urma omoruri”, a spus Paul. (more…)

 

Scrisoare insultătoare trimisă lui Laszlo Tokes în 1991 Septembrie 6, 2017

Filed under: politica românească — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: ,

În arhiva legată de Laszlo Tokes și biserica reformată din România, care mi-a fost donată anul trecut, am găsit și o scrisoare trimisă de un anonim din Viena (Austria), care pretinde că reprezintă națiunea română. Scrisoarea este adresată către „Părințelul blestemat vînzător al neamului și pămîntului românesc – L. Tokeș”, iar la expeditor are trecut „Națiune Romînă – Dacia, 1030 Wien Landstr. 48, Wien – Austria”.

Expeditorul nu știa că după revoluție Laszlo Tokes n-a mai locuit la Timișoara și a trecut la adresa destinatarului Timișoara. Există și ștampila poștei din Timișoara, cu data 26.11.1991. Acolo cineva a cunoscut adresa corectă, a șters peste Timișoara și a scris alături „Oradea, Craiovei nr. 1”, care este adresa episcopiei reformate din Oradea, unde Laszlo Tokes devenise episcop. Plicul a fost redirecționat la Oradea, există și ștampila poștei din Oradea. (more…)