Etichetă: Laura Debelka

Cum a pierdut organizatoarea mitingului din 8 noiembrie 2020 procesul cu Primăria Timișoara

Primul meu proces referitor la amenzile pe care jandarmeria mi le-a dat pe motive „pandemice” este legat de 2 amenzi: din 8 noiembrie 2020 (participare la adunare publică interzisă) și din 15 noiembrie 2020 (nepurtare mască). Am contestat cele 2 amenzi într-un singur proces. Am mai scris pe subiectul ăsta:
Am fost amendat la mitingul împotriva restricțiilor covid de la Timișoara
Încă o amendă, primită de mine prin poștă
Am contestat amenzile primite de la jandarmerie. Îl cer ca martor în apărare pe Nelu Tătaru, ministrul sănătății. Deasemeni, cer expertiză judiciară pentru a se stabili dacă obligația de a purta măști în aer liber este o măsură care să micșoreze riscul asupra sănătății populației
Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020, amînat pentru 3 decembrie. Excepțiile de neconstituționalitate și nelegalitate depuse de mine
Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020. „Salvarea de vieți omenești puse în primejdie de politicile sanitare dezastruoase ale guvernului cît și apărarea Constituției și a legalității sînt interese publice majore iar apărarea acestora este legitimă, ceea ce exclude caracterul contravențional al faptei”

În 6 iulie 2022 Judecătoria Timișoara s-a pronunțat în acest proces (linc). S-a anulat una din amenzi (pentru mască – 15 noiembrie 2020) și s-a păstrat alta (pentru participare la adunare publică neaprobată – 8 noiembrie 2020). Mi se acordă 20 lei cheltuieli de judecată din totalul de 40 lei cheltuiți. Nu am primit încă motivarea. Voi face apel pentru amenda care a fost menținută. N-am primit încă motivarea sentinței.

La Judecătoria Timișoara am avut în total 6 amenzi judecate. Scorul e 4-2 (4 amenzi anulate, 2 nu).

La ședința de judecată Jandarmeria a depus o hotărîre judecătorească pe care eu n-am primit-o, reprezentantul jandarmeriei spunînd că e vorba de procesul pierdut de organizatoarea adunării de protest din 8 noiembrie 2020. Știam despre cine e vorba și am luat legătura cu ea cerîndu-i să-mi dea hotărîrea judecătorească pe care a pierdut-o. Am primit-o apoi și o înfățișez acum și cititorilor mei. Bănuiesc că păstrarea amenzii pentru adunarea de protest din 8 noiembrie 2020 hotărîtă de judecătorie are legătură cu faptul că s-a respins cererea de anulare a avizului negativ al Primăriei legat de mitingul din 8 noiembrie 2020. Observ însă că la procesul legat de avizul negativ al Primăriei nu s-a judecat nimic pe fondul cauzei. Cererea a fost respinsă pe excepția lipsei de interes iar în recurs pe excepția de tardivitate (adică s-a depus recursul prea tîrziu).

Redau mai jos hotărîrile judecătorești din procesul între cea care a cerut oficial aprobarea adunării de protest din 8 noiembrie 2020 și Primăria Timișoara.

DOSAR NR: 2843/30/2021
R O M Â N I A
TRIBUNALUL TIMIŞ
SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINŢA CIVILĂ NR. 1073/PI
Şedinţa publică din data de 18.11.2021
Completul compus din:
PREŞEDINTE – LAURA DEBELKA
Grefier – ROXANA GOIA
Pe rol se află soluţionarea cererii formulată de reclamanta T. S. în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMISOARA – COMISIA DE AVIZARE A ADUNARILOR PUBLICE, cauza având ca obiect anulare act.
Procedura legal îndeplinită, dată fără citarea părţilor.
Mersul dezbaterilor şi concluziile orale ale părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 11 Noiembrie 2021 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când
instanţa, în baza art. 396 alin. 1 din Cod de Procedură Civilă a amânat pronunţarea pentru data de 18 Noiembrie 2021 când,
TRIBUNALUL
În deliberare asupra prezentei cauze, constată următoarele: Citește în continuare „Cum a pierdut organizatoarea mitingului din 8 noiembrie 2020 procesul cu Primăria Timișoara”

După ce mi-a respins toate cererile de dovezi în proces, Tribunalul Timiș concluzionează: „apelantul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decît cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, deşi sarcina probei îi incumbă”

Am pierdut și apelul în procesul legat de amenda primită de mine în 6 decembrie 2020, cînd eram locțiitor de președinte de secție de votare. Pronunțarea s-a făcut în 21 februarie, dar abia recent am primit motivarea deciziei, pe care o înfățișez și aici. Articole anterioare în care am mai scris despre acest proces:
Noua amendă primită de mine, ca locțiitor de președinte de secție de votare
Azi la Judecătoria Timișoara începe procesul legat de amenda luată de mine ca locțiitor de președinte de secție de votare
Judecătoria Timișoara respinge plîngerea mea împotriva amenzii luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Textul sentinței
Judecarea apelului la procesul meu pentru amenda luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Cererile mele de dovezi au fost respinse (cu textul apelului formulat de mine)

Remarc în motivarea deciziei afirmația că „procesul-verbal de constatare a contravenţiei face dovada deplină a situaţiei de fapt constatate personal (ex propriis sensibus) de agentul constatator şi consemnate în cuprinsul acestuia, pînă la proba contrarie. Potrivit practicii CEDO în materie contravenţională, în situaţia în care agentul constatator a constatat direct şi nemijlocit săvîrşirea faptei sancţionate prin procesul-verbal, prezumţia de veridicitate a celor cuprinse în procesul-verbal nu este una nerezonabilă (cauza Blum c. Austriei, 5, 27, 28) (…) apelantul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decît cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, deşi sarcina probei îi incumbă”.

Deci, după ce a respins administrarea dovezilor cerute de mine în proces, instanța îmi spune că sarcina probei care să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului verbal îmi revenea mie. Mi s-au respins nu doar dovezile legate de eficacitatea purtării măștilor (expertiză judiciară, înregistrări video, martorii Nelu Tătaru și Răzvan Constantinescu), dar și dovada cu martora Oana Cozar, care fusese președinta secției de votare și semnase ca martoră în procesul verbal, și care putea vorbi anume despre situația de fapt.

„Apelantul petent nu a contestat fapta imputată, constînd în nepurtarea măştii de protecţie în mod corespunzător, ci s-a mărginit să susţină că temeiurile de drept în baza cărora a fost sancţionat contravin Legii fundamentale a ţării”, mai scrie instanța. Aici este un neadevăr. În tot cursul procesului am arătat că „am purtat o mască de protecție la care, pentru a îngădui o respirație mai ușoară și a limita efectele negative asupra sănătății pe care purtarea îndelungată a măștii le are (…), păstrasem doar unul dintre cele 3 straturi originale ale măștii”. Totodată, am arătat că masca mi-a acoperit nasul și gura, fiind pusă peste vîrful nasului (lucru care reiese și din înregistrarea video de la dosar, din care eu n-am primit copie dar am văzut-o în ședința de judecată de la primă instanță). Am acceptat că putea fi o zonă de la baza nasului care a rămas neacoperită și am susținut că aceasta e nerelevant. Fiindcă în sentința primei instanțe se ține teoria că cuvîntul „acoperire” din texul legal nu poate însemna decît acoperire „în totalitate” (însuși procesul verbal scrie că masca nu mi-a acoperit „în totalitate” nasul și gura, ceea ce e o recunoaștere a faptului că am avut mască peste nas și gură), am arătat în motivele de apel că există acte normative în care se folosesc expresii precum „acoperire parțială” ori „grad de acoperire”. În tot cursul procesului am susținut însă că acest fel cum am purtat masca este corespunzător. Instanța, în loc să justifice de ce modul cum am purtat eu masca ar fi necorespunzător, pretinde că eu n-am contestat caracterul necorespunzător al purtării măștii.

Redau mai jos încheierea de ședință din 31 ianuarie 2022, cînd au avut loc dezbaterile în acest proces, și Decizia tribunalului.

R O M Â N I A
TRIBUNALUL TIMIŞ
SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
ÎNCHEIERE – amânare inițială a pronunțării
Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2022
Completul compus din:
PREŞEDINTE :GABRIELA MARIA ŢIFREA
Judecător: LAURA DEBELKA
Grefier: ANCUTA BELCEA Citește în continuare „După ce mi-a respins toate cererile de dovezi în proces, Tribunalul Timiș concluzionează: „apelantul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decît cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, deşi sarcina probei îi incumbă””

Încheierea de ședință a Tribunalului Timiș prin care s-a admis sesizarea Curții Constituționale cu privire la art. 5 alin. 3 și art. 65 lit. o din Legea nr. 55/2020

În procesul legat de amenda pe care am luat-o în timpul carantinării Timișoarei, în 20 decembrie 2020 Tribunalul Timiș a admis cererea mea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la art. 5 alin. 3 și art. 65 lit. o) din Legea 55/2020. Am contestat constituționalitatea articolului de lege care prevede posibilitatea instituirii măsurii de carantinare asupra unei localități. Tribunalul Timiș mi-a admis cererea, dar apoi, în 3 ianuarie 2022, fără să mai aștepte hotărîrea Curții Constituționale, mi-a dat cîștig în proces, anulîndu-mi amenda dar definind carantina altfel decît au avut obiceiul să o definească autoritățile pînă acum. Vezi articolele anterioare:

Tribunalul Timiș, decizie definitivă: Instituirea carantinei într-o localitate înseamnă limitarea dreptului de a ieși din acea localitate, nu a dreptului de a ieși din clădirea de domiciliu
La cererea mea Tribunalul Timiș sesizează Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a unor articole din Legea 55/2020
Argumentele pentru neconstituționalitatea carantinării Timișoarei aduse de mine în procesul cu jandarmeria

Prezint acum încheierea de ședință a Tribunalului în care s-au consemnat dezbaterile și s-a admis sesizarea Curții Constituționale. Părerea instanței este că excepția de neconstituționalitate e neîntemeiată și totodată mi-a respins una din dovezile principale pe care mă bizuiam pentru a arăta lipsa de ineficiență a carantinei: expertiza judiciară.

R O M Â N I A TRIBUNALUL TIMIŞ
SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
ÎNCHEIERE-amânare iniţială a pronunţării
Şedinţa publică din data de 20 decembrie 2021
Completul compus din:
PREŞEDINTE: GABRIELA MARIA ŢIFREA
Judecător: LAURA DEBELKA Grefier: ANCUTA BELCEA Citește în continuare „Încheierea de ședință a Tribunalului Timiș prin care s-a admis sesizarea Curții Constituționale cu privire la art. 5 alin. 3 și art. 65 lit. o din Legea nr. 55/2020”

Tribunalul Timiș, decizie definitivă: Instituirea carantinei într-o localitate înseamnă limitarea dreptului de a ieși din acea localitate, nu a dreptului de a ieși din clădirea de domiciliu

Am mai scris despre procesul legat de amenda pe care am luat-o în 14 martie 2021, cînd Timișoara era în carantină, pentru faptul că m-am deplasat în centrul orașului:

– Nouă amendă primită de mine și felul cum am contestat-o. „Sînt cuprins de remușcări pentru faptul că am avut declarație pe proprie răspundere asupra mea”
– Întîmpinarea jandarmeriei la unul dintre procesele legate de amenzile mele
Am cîștigat (primă instanță) procesul pentru amenda din carantină
– Procesul pentru amenda din carantină: Apelul Jandarmeriei și întîmpinarea mea din apel

Totodată, în cadrul acestui proces, mi s-a admis și sesizarea Curții Constituționale cu privire la prevederile Legii 55/2020 legate de instituirea carantinei zonale:
La cererea mea Tribunalul Timiș sesizează Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a unor articole din Legea 55/2020
Argumentele pentru neconstituționalitatea carantinării Timișoarei aduse de mine în procesul cu jandarmeria

Am cîștigat acest proces și la primă instanță, și la apel, fiind prima hotărîre definitivă din procesele mele cu jandarmeria pentru amenzi date sub pretextul stării de alertă și a pandemiei. Vedeți fișa procesului pe portalul instanțelor: http://portal.just.ro/30/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=32500000000510278&id_inst=30

Am izbutit să fac rost de motivarea hotărîrii din apel, care mi se pare interesantă și vrednică de a fi prezentată cititorilor blogului. Ea constituie un precedent judecătoresc care poate folosi și altor persoane amendate pentru că ar fi ieșit din casă în timpul carantinării localității lor.

Tribunalul Timiș a menținut sentința Judecătoriei Timișoara de anulare a amenzii și a procesului verbal de contravenție, dar a schimbat motivarea. Astfel, dacă Judecătoria Timișoara anulase amenda pe motiv că am avut declarație pe propria răspundere asupra mea, Tribunalul Timiș spune în esență că nici n-aș fi avut nevoie să am o asemenea declarație. În timpul dezbaterilor am arătat instanței că s-a schimbat înțelesul cuvîntului „carantină”, fiindcă în istoria omenirii „carantină” a însemnat izolarea oamenilor bolnavi ori bănuiți a fi bolnavi de o boală molipsitoare, iar acum se pretinde izolarea oamenilor sănătoși. Cred că cu acest argument am lovit la țintă, fiindcă tribunalul, în motivarea sa, explică că atîta vreme cît clădirea în care locuiesc nu a fost carantinată, ci s-a instituit carantina pentru întreaga localitate (Timișoara), iar eu n-am părăsit localitatea, era dreptul meu să mă plimb prin oraș unde vreau. Acest raționament juridic trebuie să fie valabil pentru toate cazurile de instituire a carantinei asupra unei localități, deci poate ajuta pe toți cei care au amenzi fiindcă au umblat prin localitatea de domiciliu fără declarații pe proprie răspundere asupra lor cînd în acea localitate se instituise carantina. Cîtă vreme nu ai părăsit localitatea înseamnă că ai respectat carantina instituită asupra localității, este ceea ce constată Tribunalul Timiș.

Redau mai jos hotărîrea instanței, în întregime: Citește în continuare „Tribunalul Timiș, decizie definitivă: Instituirea carantinei într-o localitate înseamnă limitarea dreptului de a ieși din acea localitate, nu a dreptului de a ieși din clădirea de domiciliu”