Tendința guvernanților noștri de a extinde legea 341/2004, pentru a da drepturi altor categorii de revoltați împotriva regimului comunist în paralel cu micșorarea drepturilor acordate revoluționarilor din 1989, s-a concretizat în includerea în lege a unor capitole speciale pentru noiembriștii brașoveni din 1987 și pentru participanții la revolta din 1977 a minerilor din Valea Jiului.
Pe acest blog am criticat deseori acordarea de certificate de revoluționar unor persoane care nu se încadrează în prevederile legale. Deși normele de aplicare ale legii spun limpede că titlul de „luptător în revoluție remarcat prin fapte deosebite” se atribuie „persoanelor care s-au desprins din rîndul participanţilor şi au avut un rol deosebit, prin contribuţia decisivă, la victoria Revoluţiei, remarcîndu-se prin fapte deosebite în care şi-au pus viaţa în pericol” (art. 5 din HG 1412/2004), în destule cazuri acest titlu s-a dat unor simpli participanți care n-au avut fapte prin care să-și pună viața în pericol. Principiul inițial al legii – că de recunoștiința națiunii exprimată prin niște drepturi materiale sînt vrednici doar cei care și-au pus viața în primejdie pentru țară – s-a diluat în aplicarea ei practică pînă la ideea că toți cei care au protestat împotriva comunismului trebuie recompensați material. Continuă lectura