Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Ianuarie 1989. Renașterea conștiinței naționale la Chișinău octombrie 2, 2017


„Renașterea conștiinței naționale” este titlul unui articol a lui Vasile Năstase publicat de săptămînalul chișinăuan „Literatura și Arta” din 19 ianuarie 1989. În articol e descris mitingul organizat de Mișcarea Democratică pentru Susținerea Restructurării (restructurare era numită politica inițiată de Mihail Gorbaciov) care avusese loc în capitala RSS Moldovenești în 15 ianuarie 1989. Redau acest articol pentru cititori.

Renașterea conștiinței naționale
(reflecții telegrafice)

În 15 ianuarie curent, zi de duminică la propriu și la figurat, iarna politică ce bîntuie ca o fantomă prin republică s-a concentrat în miez de zi la Teatrul de vară din capitală, acolo unde veniseră în jur de 15 mii de persoane pentru a participa la mitingul organizat de Mișcarea democratică pentru susținerea restructurării pe tema „Drepturile omului”.

Chițibușari din fire, dar nicidecum ultravigilenți, ne întrebăm de ce aniversarea a 40-a a adoptării de către Adunarea generală a ONU a Declarației universale a drepturilor omului o marcăm tocmai peste o lună și ceva?

Aflăm însă, acum, cînd „dumbrava brejnevistă” începe a fi înlocuită cu un parlament al poporului, că declarația universală a drepturilor omului analizează lucrurile printr-o altă prizmă, decît cea tradițională, convenabilă tuturor oamenilor ce populează planeta, indiferent de culoarea pielii, naționalitate, confesiune… (more…)

 

O întrebare în „Moldova Socialistă”: „De ce actul de la 9 aprilie 1918 nu poate fi privit ca un caz concret de realizare a dreptului naţiunilor la autodeterminare?” martie 25, 2013


Odată cu progresul gorbaciovismului pe meleagurile basarabene, presa chişinăuană începea să-şi pună întrebări care înainte păreau de neînchipuit. Unele dintre ele se refereau şi la unirea Basarabiei cu România, întîmplată în 1918 pe 9 aprilie stil nou / 27 martie stil vechi. Iată o astfel de dezbatere din ziarul „Moldova Socialistă” din 20 august 1988. Ziarul prezintă punctul de vedere oficial al istoriografiei sovietice, dar e remarcabil că tovarăşul Iaţco, care a pus obraznicele întrebări, nu a fost trimis în Siberia ci se duce muncă de lămurire cu el. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat scurte explicaţii, cînd un cuvînt folosit în presa basarabeană are alt înţeles decît cel obişnuit în România.

MorariGhitiu_Adevarul_MS200888_1MorariGhitiu_Adevarul_MS200888_2

Să spunem adevărul

La 13 aprilie anul curent ziarul nostru a publicat articolul „Actul trădării”, semnat de A. Morari, doctor în ştiinţe istorice, şi M. Ghiţiu, candidat în ştiinţe istorice. După aceasta la redacţie a sosit un răvaş, în care autorul, tov. S. Iaţco, se adresa semnatarilor cu următoarea rugăminte:

„Stimată redacţie!

Dacă se permite aşa ceva, aş vrea să dau prin intermediul gazetei „Moldova Socialistă” cîteva întrebări autorilor articolului „Actul trădării”.

1. De ce actul de la 9 aprilie 1918 nu poate fi privit ca un caz concret de realizare a dreptului naţiunilor la autodeterminare, drept care a fost declarat de Revoluţia din Octombrie? Doar s-au folosit de dreptul acesta Polonia şi Finlanda şi au creat state burgheze independente. De ce nu putea să se folosească de acest drept şi Moldova?

2. În anul 1812, în rezultatul tratatului dintre Rusia şi Turcia, o parte din teritoriul Moldovei, Basarabia, a fost alipită la Rusia. Moldova nici formal n-a luat parte la tratative. Se poate presupune că alipirea Basarabiei s-a făcut contra voinţei Moldovei. De ce actul de la 9 aprilie nu poate fi privit ca unul al unirii Moldovei cîndva dezbinate?

3. Cum lămureşte ştiinţa istorică faptul că moldovenii (Cazacu, Inculeţ, Ciugureanu, Stere) au fost trădători ai Moldovei, iar patrioţi au fost Meleşin, Zilberman, Frenkel, Sîtcovschi („Sovetscaia Moldavia”, 14 ianuarie 1988).” (more…)

 

60 de ani de la moartea lui Stalin. Nicolae Ceauşescu, alături de Gheorghiu-Dej în delegaţia trimisă la Moscova pentru a asista la înmormîntare martie 5, 2013


Este deja o tradiţie ca moartea lui Stalin, din 5 martie 1953, să fie sărbătorită pe „blogul lui Marius Mioc” prin articole din presa vremii. În anii trecuţi am publicat:

Martie 1953: Stalin, “cel mai bun şi iubit prieten al poporului român”, e grav bolnav
5 martie 1953: moartea lui Stalin
Dan Deşliu şi Petru Dumitriu despre Stalin
Stalin – „cel mai mare om de ştiinţă al epocii noastre”

Ofer azi cititorilor noi articole despre acest subiect, din „Scînteia” din 9 martie 1953.

Scinteia09031953_01Scinteia09031953_02

„Marele şi nemuritorul conducător şi părinte” este articolul principal (nesemnat) de pe prima pagină a „Scînteii”, în care citim: (more…)

 

Stalin – „cel mai mare om de ştiinţă al epocii noastre” martie 5, 2012


Azi 5 martie se aniversează 59 de ani de la moartea lui Stalin (explicaţie pentru cititorii mai tineri: fost conducător al URSS). Am mai prezentat pe blog articole comemorative ale acestei frumoase zi de primăvară:

Martie 1953: Stalin, “cel mai bun şi iubit prieten al poporului român”, e grav bolnav
5 martie 1953: moartea lui Stalin
Dan Deşliu şi Petru Dumitriu despre Stalin

În continuarea tradiţiei acestui blog, de a cinsti cum se cuvine moartea demnitarilor comunişti, prezint cititorilor un articol apărut în „Scînteia” din 9 martie 1953:

I. V. Stalin – corifeu al ştiinţei
de acad. prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R. (more…)

 

A murit Leonida Lari. „Nimeni şi noi” – un articol din 1988 decembrie 11, 2011


Actualizat 12 decembrie 2011, ora 2:40: Am isprăvit transcrierea articolului Leonidei Lari.

Leonida Lari, poeta basarabeană care a luptat pentru România Mare, a murit astăzi la Chişinău, la vîrsta de 62 de ani (linc).

Leonida Lari s-a născut la Bursuceni, lîngă Bălţi. A fost deputată în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) şi membră în Biroul Permanent al Frontului Popular din Moldova (1990-1992). A fost deputată şi în parlamentul României, iniţial pe lsitele PNŢCD, apoi a trecut la Partidul România Mare.

Dumnezeu s-o odihnească! Vă voi prezenta unul din articolele publicistice ale Leonidei Lari – „Nimeni şi noi”, din „Literatura şi Arta” din 13 octombrie 1988. Articolul se referă la atacurile anonime la adresa mişcării naţionale care apăreau în presa de partid din Basarabia. E scris cu chirilice, transcrierea sa cu litere latine va dura ceva timp – voi actualiza aici transcrierea articolului pe măsură ce o voi face. Comentariile mele au fost inserate cu litere cursive între paranteze drepte. De remarcat că problema la care se referă autoarea – faptul că moldovenii nu-şi găsesc de lucru în republica lor şi sînt siliţi să emigreze în alte părţi, nu e rezolvată nici acum.

Nimeni şi noi (more…)

 

Dan Deşliu şi Petru Dumitriu despre Stalin martie 5, 2011


Printre cei care au deplîns moartea lui Stalin se numără şi Dan Deşliu, cel care avea să devină apoi dizident anticeauşist şi membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale în 22 decembrie 1989. Reproduc poezia „Pentru Stalin!” publicată în „Scînteia” din 9 martie 1953:

„Nu pot să cred! Prea crîncen e cuvîntul
să-ncapă într-al inimii cuprins!
Şi n-am puteri să pot cuprinde gîndul
că inima ce-a-nflăcărat pămîntul
bătăile deapururea şi-a stins…

Tu eşti în noi – ca soarele fierbinte:
mîndria şi tăria noastră eşti!
Nu în amaru-aducerii aminte,
ci-n focul luptei eşti cu noi – părinte
şi steag al fericirii omeneşti!

O flacără de viaţă dătătoare
străluminînd al anilor potop,
pentru dreptatea clasei muncitoare
tu ai jertfit suflare cu suflare
şi sîngele din tine – strop cu strop…

Eu nici măcar o singură clipită
nu mi te pot închipui altfel,
ci pururi treaz, cu mîna aţintită
spre minunata lume înflorită
ce se clădeşte-n marmuri şi oţel!

Acuma chiar, în ziua cea mai cruntă,
pe umărul o clipă gîrbovit
simţim această mînă neînfrîntă
care ne-a ridicat către izbîndă
şi pentru omul simplu s-a trudit.

Se-nalţă comunismul cu tărie,
nu-i doar un vis pe glob rătăcitor;
iar tu, făptuitor de bucurie,
eşti viu – că ţara visului e vie,
e viu al omenirii viitor!

Luaţi seama, ucigaşi din Soare-Apune:
nu veţi opri istoria în loc!
Pe calea viitorului – minune
păşeşte azi ne-nvinsa Uniune
şi-n rînduri tari – brigăzile de şoc!

Cu noi e tot ce-i dragoste de viaţă:
armate nesfîrşite de eroi,
înfăptuind gîndirea lui măreaţă
din cîmpii arşi – la mările de ghiaţă,
în numele lui Stalin – sînt cu noi!

Stegar ne e atotînvingătorul
partid în jurul cărui facem zid!
E tot ce-a făurit mai bun poporul!
în lupta lui trăieşte viitorul,
şi Stalin, viu, trăieşte prin partid. (more…)

 

5 martie 1953: moartea lui Stalin martie 4, 2011


„Tovarăşul Iosif Vissarionovici Stalin a încetat din viaţă”, anunţă „Scînteia” din 6 martie 1953, prima pagină a ziarului fiind într-un chenar negru.

„A încetat să bată inima lui Iosif Vissarionovici Stalin, tovarăşul de luptă şi genialul continuator al cauzei lui Lenin, înţeleptul conducător şi învăţător al Partidului Comunist şi al poporului sovietic”, sînt informaţi oamenii muncii de către Comitetul Central al PCUS, Consiliul de Miniştri al URSS şi Prezidiul Sovietului Suprem al URSS.

„Împreună cu Lenin, tovarăşul Stalin a făurit puternicul partid al comuniştilor, l-a educat şi l-a oţelit; împreună cu Lenin tovarăşul Stalin a fost inspiratorul şi conducătorul Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, întemeietorul primului Stat socialist din lume”, sînt enumerate meritele pe care le-a avut răposatul, iar documentul se încheie cu convingerea că „numele nemuritor a lui Stalin va trăi veşnic în inima poporului sovietic şi a întregii omeniri progresiste”.

Acelaşi ziar publică „Concluzia medicală asupra bolii şi morţii lui I. V. Stalin” semnată de o comisie de medici sovietici, anume „hemoragie cerebrală (în emisfera stîngă), în urma maladiei hipertonice şi a arterosclerozei”.

„Vom face zid şi mai puternic în jurul steagului glorios al lui Lenin-Stalin!” este titlul unui alt articol din ziar care relatează adunările din diferite întreprinderi „în care zeci şi zeci de mii de oameni au ascultat comunicatul guvernamental şi buletinele asupra stării sănătăţii tovarăşului Stalin”.

„Fiecare din biruinţele poporului nostru în lupta pentru făurirea unei vieţi fericite se datoreşte ajutorului părintesc al tovarăşului Stalin. Noi, oţelarii reşiţeni, sîntem hotărîţi să păşim înainte spre noi victorii pe drumul luminat de învăţătura marelui Stalin, dînd zi de zi tot mai multe tone de oţel şi fontă pentru apărarea patriei noastre dragi, pentru apărarea păcii”, s-a spus într-o adunarea a oamenilor muncii din Reşiţa.
De la un alt miting sînt relatate cuvintele tovarăşei Tudora Marin, sudoriţă la cazane: „vestea îmbolnăvirii tovarăşului Stalin ne-a îndurerat adînc. Ştim că această durere o simte fiecare om muincitor dornic de pace şi libertate, pentru că tovarăşul Stalin e părintele şi călăuzitorul tuturor popoarelor care iubesc pacea şi libertatea. Să întărim neîncetat prietenia şi alianţa cu Uniunea Sovietică. Ne vom strînge şi mai mult rîndurile în jurul partidului luîndu-ne angajamentul de a nu precupeţi eforturile în lupta pentru realizarea planului cincinal în 4 ani, pentru apărarea păcii”, la care stahanovistul (muncitor fruntaş în producţie care urmează modelul sovieticului Stahanov) Ion Tiţa a adăugat:
(more…)