Încă o amendă, primită de mine prin poștă

După amenda primită la mitingul din 15 noiembrie, despre care am relatat (linc), mi-a mai sosit prin poștă o altă amendă, legată de participarea mea la mitingul din 8 noiembrie. Tot 500 de lei, dar temeiul juridic e diferit: nu mai e vorba de faptul că n-aș fi purtat mască, ci că am participat la o întrunire neautorizată. Se minte în procesul verbal că jandarmii mi-au spus să părăsesc zona. Ei m-au legitimat, dar nu mi-au zis să plec și nici că mă amendează. A fost o surpriză pentru mine să ridic amenda de la poștă.

Am relatat în 11 noiembrie despre mitingul din 8 noiembrie, și am prezentat și cuvîntarea mea ținută acolo. Există două tipuri de oameni: care rezolvă problemele și care găsesc scuze și dau vina pe alții, spuneam la acel miting (linc), referindu-mă la incapacitatea guvernului de a rezolva problema covid, dar și la talentul propagandiștilor de a arunca vina pe alții. În particular, cei care contestă politica din sănătate a ocîrmuirii sînt învinuiți propagandistic de rezultatele dezastruoase care se văd. Recent, tragedia din Piatra Neamț unde niște pacienți au ars de vii în spital, fiind încuiați cu cheia în salonul de terapie intensivă (linc), este o nouă dovadă a degradării sistemului de sănătate românesc, în ciuda faptului că au crescut considerabil sumele de bani pompate acolo. Cine e de vină pentru aceasta? Bineînțeles, cei care au criticat politica guvernului în domeniul sănătății. Ideea încuierii bolnavilor în saloane a apărut abia de cînd cu această pandemie, ca să nu mai fugă infectații de covid din spitale. Oare unii dintre cei care au ars de vii la Piatra Neamț nu s-ar fi putut salva dacă n-ar fi fost încuiați în salon?

Cu cîțiva ani în urmă, un primministru a demisionat după un incendiu izbucnit într-un club privat (Colectiv). Răspunderea guvernului pentru ce se întîmplă într-un local particular e mult mai mică decît pentru ce se întîmplă într-un spital proprietate a statului. Totuși, acum nu vedem nici o demisie. Singura metodă de îmbunătățire a situației din medicina românească pe care o aplică guvernul pare să fie amendarea celor care critică măsurile din domeniul medical ale guvernului.

Statul român, ostil libertății de exprimare

Un profesor rus (A. I. Umnov-Denisov) voia să țină în România o conferință în care să spună că dacii au fost un trib slav (adică noi românii sîntem înrudiți cu slavii, carevasăzică și cu rușii). Bun, e prostie. Dar Ministerul de Externe îi dă interdicție de a intra în România (linc), că noi nu acceptăm propagandă rusească pe pămîntul sfînt al patriei.

Corectitudinea politică se impune cu puşcăria

Domnul Klaus Iohanis a promulgat legea 217/2015 (linc) prin care se impun pedepse, inclusiv cu închisoarea, pentru cei care manifestă anumite opinii „extremiste”. Legea completează de fapt o ordonanță de urgență din 2002, de pe vremea guvernului Năstase (OUG 31/2002) care avea același obiect. Inițiatorii legii sînt liberalii Crin Antonescu, George Scutaru și Andrei Gerea.

Încă în 2002, cînd a apărut ordonanța lui Adrian Năstase, eu mi-am exprimat public dezacordul asupra ei printr-un articol din presa timișoreană. Am reluat apoi articolul în cartea mea „Libertatea și politrucii” din 2003.

Îmi întrerup acum pauza anunțată legată de articolele de pe blog pentru a reproduce articolul meu din 2002. Părerile mele de atunci au rămas neschimbate. Mi se pare mai importantă libertatea de exprimare decît combaterea extremismului, și faptul că anumite idei prezente în spațiul public sînt greșite nu-l consider motiv pentru interzicerea acelor idei. După cum spunea Noam Chomsky „dacă nu credem în libertatea de exprimare a oamenilor pe care îi disprețuim, nu credem deloc în libertatea de exprimare”.

În ciuda opoziției mele la adresa limitărilor libertății de exprimare, nu exclud să încerc folosirea legii 217/2015 pentru a obține anularea denumirilor de stradă date în cinstea criminalului comunist Vasile Milea (linc) în diferite orașe. Deși normal ar fi ca acele denumiri să fie anulate nu ca efect al legii ci al voinței consilierilor locali.

Iată articolul meu din 2002:

Corectitudinea politică se impune cu puşcăria

Andrei Pleșu cere „limitarea înțeleaptă a libertății de expresie”

Domnul Andrei Pleșu, unul din intelectualii merituoși ai României (trag această concluzie ca urmare a faptului că este beneficiar al „indemnizației de merit” prevăzută în legea 118/2002, recent mărită de guvernul Ponta la 2700 lei/lună – linc) publică în ziarul „Adevărul” editorialul „Crimă, libertate, religie” (linc), în care comentează noțiunea de libertate de exprimare în contextul recentului act terorist de la Paris în care extremiști musulmani au ucis ziariști de la săptămînalul „Charlie hebdo” care publicase caricaturi cu proorocul Mahomed.

Un nou apel pentru cenzurarea internetului

Actualizare 19 noiembrie: Ovidiu Alexandru Raeţchi e candidat USL pentru alegerile din decembrie, pentru colegiul de diasporă care include Israelul.

Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului – FACIAS – publică, sub semnătura preşedintelui Ovidiu Alexandru Raeţchi, un apel (linc) adresat Consiliului Naţional al Audiovizualului, preşedintelui Senatului României, preşedintelui Camerei Deputaţilor, procurorului general, şefului poliţiei române şi Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului prin care cere suspendarea mai multor saituri considerate antisemite. Reproduc acest apel:

În atenţia Consiliului Naţional al Audio-Vizualului,
În atenţia Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Anti-Semitismului,
În atenţia Preşedintelui Senatului României,
În atenţia Preşedintelui Camerei Deputaţilor,
În atenţia Şefului Poliţiei Române,
În atenţia Procurorului General al României

Adepţii ideologiei statului maximal vor să interzică termopanele puse individual la apartamentele de bloc

„Reabilitarea termică a blocurilor ar putea da jos termopanele puse individual”, scrie Antoaneta Edves în „Evenimentul Zilei” (linc), dezvăluind noile planuri ale birocraţilor de a limita libertatea cetăţenilor. „Arhitectul-şef al capitalei, Gheorghe Pătraşcu, va propune ca în legea construcţiilor să se stipuleze ca atunci cînd se face reabilitarea termică a blocurilor termopanele puse la întîmplare de fiecare proprietar să fie schimbate. Motivul: ferestrele trebuie să fie de aceeaşi culoare sau material, pentru a nu crea haos urbanistic. Mai mult, atunci cînd un proprietar decide să îşi închidă balconul va trebui să ia aviz pentru montarea unui anume tip de ferestre. „S-a creat un haos urbanistic. Fiecare şi-a montat ce ferestre au vrut şi blocurile arată urît. Dacă tot există legea faţadelor şi legea reabilitării termice este bine să armonizăm cele două legi între ele”, a explicat Pătraşcu”, ni se explică în articol. „O altă prevedere care ar putea fi introdusă în Legea Construcţiilor este interzicerea închiderii balcoanelor, cu excepţia cazurilor în care optează pentru această soluţie toți proprietarii din clădire”, ni se mai spune.

Ofensiva ideologiei Statului Maximal continuă: legea picnicului

S-a aprobat legea picnicului, anunţă „Jurnalul Naţional” (linc), explicînd o nouă lege căzută pe capul românilor prin grija parlamentarilor. Cetăţenii vor avea parte de o nouă restrîngere a libertăţii individuale: „Orice activitate de recreere desfăşurată în zone de afluenţă publică consacrate pe domeniul public sau privat al statului şi sau al unităţilor administrativ-teritoriale de una sau mai multe persoane şi care presupune consumul de băuturi şi/sau alimente, precum şi, după caz, aprinderea sau nu a focului” se va pedepsi cu amenzi între 100 şi 5000 de lei, dacă nu e desfăşurată strict în locurile special amenajate în acest scop.

11 februarie, ora 17: miting împotriva ACTA la Timişoara

Actualizare: Din cei peste 12000 care se înscriseseră pe facebook că vor participa la miting, între orele 17-18 erau vreo 200 demonstranţi. Poate au mai venit alţii şi după, cînd eu plecasem, şi poate au fost unii care n-au stat tot timpul – deci participarea cumulată să fie mai mare. Încă de dinainte de ora 17 era acolo un grup din protestatarii obişnuiţi anti-PDL (care manifestează zilnic în centrul Timişoarei), cu principala lozincă „jos Băsescu” (printre ei am recunoscut şi cîţiva revoluţionari), pe parcurs manifestanţii anti-ACTA au devenit majoritari.

Sîmbătă 11 februarie de la ora 17, în Piaţa Operei din Timişoara este programat un miting împotriva ideilor de cenzurare a internetului şi control a societăţii, care se urmăresc prin tratatul ACTA, sub pretextul apărării drepturilor de autor. Tratatul respectiv urmează să fie votat în parlamentul european în iunie 2012.

Pe facebook s-au anunţat deja peste 11400 de participanţi (linc). Va fi interesant de văzut diferenţa dintre realitatea virtuală şi cea faptică. 

Dreptul de a manifesta liber, cucerit în 1989, încălcat în 2011 (video)

Timişoara, decembrie 1989: Punctul II subpunctul 8 al revendicărilor revoluţionarilor prevede „dreptul de a manifesta liber” (vezi foto sus).

Bucureşti, decembrie 2011:

Ministerul de Interne vrea limitarea libertăţii de manifestare, cucerită cu sînge în decembrie 1989

Una din principalele drepturi cucerite în decembrie 1989 a fost dreptul de a manifesta liber. Acesta e trecut şi pe lista de revendicări a Frontului Democratic Român de la Timişoara, publicată în decembrie 1989 în manifestul „A căzut tirania!” (punctul II subpunctul 8).

În prezent, această revendicare a revoluţiei este consfiinţită în Legea 60/1991 (linc), care spune: ”Libertarea cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de alta natură, de a organiza mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni şi orice alte întruniri şi de a participa la acestea este garantată prin lege”.

Ministerul de Interne a postat însă pe saitul propriu un proiect de lege privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice (linc) care ar urma să abroge şi să înlocuiască legea 60/1990. Proiectul aminitit aduce serioase limitări libertăţii de manifestare. Astfel, la art. 9 se spune: „Adunările publice se organizează şi se desfăşoară numai după obţinerea unei aprobări, în condiţiile prezentei legi”, stabilindu-se excepţii pentru adunările organizate în scopuri religioase, promoţionale, al celor ocazionate de vizite oficiale, precum şi al celor care se desfăşoară în incinta sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat.