Cazul Laszlo Tokes: Chitanţa de 20000 de lei (video, facsimile)

Actualizare 17 noiembrie 2010: Înlocuire înregistrare de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare de pe youtube.com


Continui prezentarea documentelor legate de cazul Laszlo Tokes cu chitanţa de 20000 lei, care atestă primirea unor bani de la susţinători. Salariul mediu în 1989 era cam de 3000 de lei. N-am văzut documentul original, dar acesta a fost popularizat de reprezentanţi ai fostei Securităţi. Facsimilul de mai jos, împreună cu traducerea, este din cartea lui Tinu Radu – „Timişoara. No comment”. După conflictul cu episcopul de Oradea, Tokes nu mai primea salar. „Am primit acei 20000 lei în urma unei colecte între oameni buni care s-au solidarizat cu mine şi bineînţeles n-au vrut să se ştie de unde provin banii”, îmi spunea Tokes în interviul pe care mi l-a dat, a cărui înregistrare video o prezint mai jos. Pe lîngă problema celor 20000 de lei, în interviu l-am întrebat şi de sprijinul de la organizaţia elveţiană HEKS, despre care găsisem însemnare în procesul verbal al consiliului parohial reformat din 4 septembrie 1989 (vezi facsimilul, în ungureşte, mai jos).

Tinu Radu, locţiitor al şefului Securităţii Timiş şi ofiţer care a avut direct în sarcină cazul Tokes, scria în cartea menţionată mai sus: „Cazul lui [Tokes – nota mea], tipic de trădare, a fost, zic eu, lucrat cu profesionalism. Nefinalizarea lui prin arestare în momentul în care aveam dovezile trădării – chitanţa olografă de 20000 lei (atenţie! în ’89 octombrie) şi două pagini cu informaţii, toate găsite la ieşirea din ţară la doi cetăţeni maghiari, cadre ale serviciilor de specialitate din ţara vecină, s-a datorat lui N. Ceauşescu care nu a aprobat măsura propusă de noi, avînd în vedere situaţia politică internaţională din momentul respectiv”.

Întrebarea care se pune este dacă informaţiile transmise de Tokes aveau caracter de secret de stat, ceea ce ar fi justificat arestarea propusă de securitate, conform legislaţiei în vigoare în 1989. Un banc al epocii vorbea despre cazul lui Bulă, osîndit la 10 ani şi o lună închisoare pentru că a spus că Nicolae Ceauşescu e tîmpit. O lună a primit pentru insultă, 10 ani pentru dezvăluirea secretului de stat.

După cum îmi spunea Iosif Kabai, apropiat a lui Tokes, banii respectivi fuseseră aduşi de un preot din Ungaria, iar după ce autorităţile au descoperit asta, l-au ameninţat pe Tokes cu trimiterea în judecată pentru spionaj sau delapidare.

Alte păreri şi declaraţii despre această problemă le găsiţi în cartea mea despre cazul Tokes, pe care o puteţi citi şi pe internet.


 

Cazul Laszlo Tokes: Procesul verbal al consiliului parohial reformat din 16 martie 1989

Am publicat în 2002 cartea „Revoluţia, fără mistere. Începutul revoluţiei române: cazul Laszlo Tokes”. Din 2004 cartea e disponibilă şi pe internet. Se tratează în carte principala caracteristică a revoluţiei timişorene: lipsa misterelor. De ce nu-s capabili bucureştenii să lămurească misterele revoluţiei timişorene? Pentru că acestea nu există!

La tipărirea cărţii, pentru a nu creşte prea mult costul tiparului, am limitat numărul de documente scanate care au apărut în carte. Nici pe internet n-am pus aceste documente, căci situl pe care a apărut textul cărţii nu-mi aparţine şi nu puteam abuza de spaţiul respectiv. Profit de faptul că mi-am făcut sit propriu ca să fac disponibile, în premieră pe internet, documente scanate despre cazul Laszlo Tokes. Încep cu procesele verbale ale şedinţelor consiliului parohial al bisericii reformate din Timişoara (în limba maghiară). Aceste procese verbale erau scrise într-un registru format mare (cam A3, n-a intrat decît cîte jumătate de pagină în scaner). În acest registru au fost trecute procesele verbale cu multă vreme înainte de revoluţie şi încă cîţiva ani după revoluţie. Tălmăcirea pe care am publicat-o în carte a fost făcută de Eva Labadi (mama actriţei care se ocupă cu teatrul de păpuşi la Teatrul Maghiar din Timişoara). Dacă în carte au apărut greşeli la traducere, pe doamna Labadi s-o înjuraţi, iar mie să-mi semnalaţi problema.

Pentru început prezint părţile relevante ale procesului verbal al consiliului parohial reformat din 16 martie 1989 – anume punctele 14 , 15 şi 16 din cele discutate (numerotarea este de la începutul anului) şi începutul procesului verbal, în care se vede numele participanţilor la şedinţă. Tălmăcirea o găsiţi la capitolul „Documente din arhiva parohiei reformate” al cărţii mele. Voi continua şi cu alte documente.

Începutul procesului verbal din 16 martie 1990