Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Chişinău, aprilie 1989. „Zorii restructurării abia-abia mijesc în Moldova” aprilie 12, 2018


În săptămînalul „Literatura şi Arta” din 20 aprilie 1989 găsim un articol al Ninei Josu legată de evenimentele din Chişinăul acelor vremi. Mijloacele folosite de conducere împotriva mişcării naţionale cuprindeau „mustrări pe linie de partid lui D. Matcovschi, N. Dabija, I. Hadîrcă, A. Blanovschi”. Procuratura republicii începuse şi anchete pentru participare la mitinguri neaprobate, dar asemenea anchete puteau avea ca rezultat maxim o amendă ori închisoare pe termen scurt. Dar fără gloanţe şi trimiteri în Siberia, mişcarea naţională nu a putut fi oprită.

Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat explicații ale mele.

Cîteva gînduri pe marginea unei citaţii
sau care e adevăratul motiv că un poet e invitat pentru a depune mărturii? (more…)

 

Primele alegeri parţial libere în RSS Moldovenească aprilie 9, 2018


Venirea la putere a lui Mihai Gorbaciov în RSS Moldovenească a dus la o oarecare democratizare a vieţii politice, îngăduindu-se criticarea conducerii de partid şi de stat. Fenomenul nu a fost brusc, ci s-a dezvoltat în timp. Întregul aparat de stat era format de persoane promovate în funcţii în epoca brejnevistă, doar treptat a început Gorbaciov să mai înlocuiască din reprezentanţii vechii gărzi. În 1989 au avut loc primele alegeri pentru Sovietul Suprem al URSS de după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Au fost nişte alegeri parţial libere, anume în unele circumscripţii (dar nu peste tot!) au putut fi înregistraţi candidaţi care se opuneau candidaţilor oficiali ai Partidului Comunist. Nu existau însă partide politice de opoziţie înregistrate oficial, dar existau mişcări politice neoficiale care aveau proprii candidaţi, chiar dacă în buletinele de vot nu figurau numele acestor mişcări politice. La vremea aceea în RSS Moldovenească era încă la putere garda veche brejnevistă, abia în noiembrie 1989 (după mişcările de stradă în care s-a dat foc la clădirea ministerului de interne – linc) avînd loc izbînda gorbaciovismului (linc). (more…)

 

Ianuarie 1989. Renașterea conștiinței naționale la Chișinău octombrie 2, 2017


„Renașterea conștiinței naționale” este titlul unui articol a lui Vasile Năstase publicat de săptămînalul chișinăuan „Literatura și Arta” din 19 ianuarie 1989. În articol e descris mitingul organizat de Mișcarea Democratică pentru Susținerea Restructurării (restructurare era numită politica inițiată de Mihail Gorbaciov) care avusese loc în capitala RSS Moldovenești în 15 ianuarie 1989. Redau acest articol pentru cititori.

Renașterea conștiinței naționale
(reflecții telegrafice)

În 15 ianuarie curent, zi de duminică la propriu și la figurat, iarna politică ce bîntuie ca o fantomă prin republică s-a concentrat în miez de zi la Teatrul de vară din capitală, acolo unde veniseră în jur de 15 mii de persoane pentru a participa la mitingul organizat de Mișcarea democratică pentru susținerea restructurării pe tema „Drepturile omului”.

Chițibușari din fire, dar nicidecum ultravigilenți, ne întrebăm de ce aniversarea a 40-a a adoptării de către Adunarea generală a ONU a Declarației universale a drepturilor omului o marcăm tocmai peste o lună și ceva?

Aflăm însă, acum, cînd „dumbrava brejnevistă” începe a fi înlocuită cu un parlament al poporului, că declarația universală a drepturilor omului analizează lucrurile printr-o altă prizmă, decît cea tradițională, convenabilă tuturor oamenilor ce populează planeta, indiferent de culoarea pielii, naționalitate, confesiune… (more…)

 

Chișinău 1989. Comisia Interdepartamentală propune trecerea la alfabetul latin, declararea limbii de stat și recunoașterea identității dintre limba română și cea moldovenească august 30, 2017


La 31 august 1989 Sovietul Suprem a RSS Moldovenești a votat legile despre trecerea la alfabetul latin și la declararea limbii „moldovenești” ca limbă de stat. Acest lucru a fost precedat de lucrările unei comisii, condusă de Alexandru Mocanu, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești și locțiitor al președintelui Sovietului Suprem al URSS. Comisia a studiat problemele lingvistice și etnice din RSS Moldovenească și a înaintat Sovietului Suprem al republicii propunerea de a se adopta respectivele legi. Respectiva hotărîre a comisiei a fost publicată în săptămînalul „Literatura și Arta” din 5 ianuarie 1989. Redau și eu acest document istoric (cu litere cursive între paranteze drepte sînt explicații ale mele). După 1989 Alexandru Mocanu a dispărut din viața politică a Republicii Moldova. Se pare că a rămas la Moscova, unde o mai fi trăind și acum, dacă n-o fi murit (e născut în 22 octombrie 1934 la Chișinău – linc).

Personal, am bănuit hotărîrea pe care a luat-o respectiva comisie cu ceva timp înainte, cînd am văzut în „Moldova Socialistă” un act semnat de Alexandru Mocanu, care în loc să poarte denumirea folosită pînă atunci de „UCAZUL Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești”, era publicat sub denumirea de „DECRETUL Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești”. Aha, tovarășul Mocanu nu mai iscălește UCAZURI, el iscălește DECRETE! Zarurile au fost aruncate! E doar o problemă de timp pînă comisia pe care tot tovarășul Mocanu o conduce va recunoaște oficial că nu există deosebiri între limba „moldovenească” și cea română și va cere revenirea la alfabetul latin, mi-am zis.

Hotărîrea Comisiei Interdepartamentale pentru studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești

Călăuzindu-se de prevederile din Rezoluția Conferinței a XIX-a unionale [adică din întreaga Uniune Sovietică] de partid „Cu privire la relațiile dintre națiuni” și de Hotărîrea Biroului C.C. al P.C.M. [Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei] din 5 iulie 1988 „Cu privire la măsurile pentru aprofundarea studierii istoriei limbii moldovenești și dezvoltarea ei”, Comisia interdepartamentală a studiat profund actuala stare lingvistică din republică și a elaborat concepția referitoare la măsurile ce urmează să fie luate pentru redresarea situației create. (more…)

 

1989. Rezistență la introducerea alfabetului latin în RSS Moldovenească august 28, 2017


La 31 august 1989 Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a votat legile legate de adoptarea alfabetului latin pentru limba „moldovenească” și proclamarea acesteia ca limbă de stat. Dar și înainte de adoptarea legii diferiți entuziaști începuseră să folosească alfabetul latin în inscripții publice. Acțiunea a avut de înfruntat și opoziție, iar săptămînalul „Literatura și Arta” de la Chișinău relata despre situații în care cei care susțineau aceste revendicări ale mișcării naționale aveau de înfruntat prigoana șefilor. De pildă, în numărul din 6 iulie 1989, la rubrica „De joi pînă joi” citim articolul lui Boris Vieru „Două cazuri de persecuție”. Situații asemănătoare găsim și în articolul „Grafia latină în viziunea unor șefi” a lui Alexandru Donos, apărut în „Literatura și Arta” din 17 august 1989. Reproduc aceste articole.

Două cazuri de persecuție

Deși evoluția evenimentelor din ultima jumătate de an ne arată limpede și fără putință de echivoc că singura și cea mai fermă dorință a moldovenilor este aceea de a deveni, în sfîrșit, stăpîni în propria casă, de a restabili în drepturi tot ceea ce li s-a luat cu forța – limba maternă, alfabetul latin, culorile drapelului național, istoria, etc., – deși însăși conducerea republicii manifestă înțelegere și chiar ia anumite măsuri pentru satisfacerea acestor năzuințe, tot mai dese sînt sesizările din partea unor oameni persecutați anume pentru promovarea idealurilor naționale sau pentru libera și deschisa ecsprimare a opțiunilor lor. Iată doar două cazuri.

I

Nicolae Gonța, șofer la coloana auto nr. 2801, și-a asumat recent inițiativa de a scrie pe furgoneta cu care deservea sectorul realizări de la fabrica de concentrate alimentare următoarele: „Produse alimentare”, „Moldova”. Crinii latini, vorba lui Grigore Vieru, atît de mult a displăcut, ca să nu zicem altfel, tovarășilor G. P. Aftemiciuc, șeful coloanei, și N. C. Aleinov, directorul general al asociației „Chișinevtrans 3”, încît lui Nicolae Gonța i s-a interzis să iasă cu mașina din garaj și i s-a indicat cu strășnicie să șteargă imediat respectivele inscripții.

Cu toate că Nicolae Gonța a pierdut o zi de muncă, cu toate că și a doua zi a reușit să ajungă la servici – fiind repartizat deja la altă întreprindere! – abia la ora 11,00, dumnealui a refuzat categoric să le șteargă. Mai mult decît atît, la adunarea sindicală (a doua zi dimineața, ora 7,00), la care a fost prezent și subsemnatul, în apărarea lui Nicolae Gonța și a alfabetului latin s-au ridicat mai mulți conducători auto. La toate argumentele lor, însă, directorul general avea un singur răspuns: „Este zacon, tovarăși! Dacă Gonța nu șterge ceea ce a scris, îl vom pedepsi, îl vom concedia!”.

Uite-așa! Tov. Aleinov nu-i păsa că a încălcat contractul cu fabrica de concentrate (șefa sectorului realizări cu care am luat legătura, ne ruga cu lacrimi în ochi să intervenim pentru a i se reîntoarce furgoneta: era sfîrșitul lunii și nu avea cu ce transporta produsele alimentare la magazine), tov. Aleinov nu-i păsa că Nicolae Gonța a staționat aproape o zi și jumătate, dumnealui avea un singur scop: să-l învețe minte pe acest „naționalist” și, odată cu el, pe acest buclucaș alfabet latin. De aceea, furgoneta, destinată special pentru transportarea produselor alimentare, este repartizată la o întreprindere care, pur și simplu, a refuzat categoric s-o folosească. Șefii de acolo, gospodari fiind, și-au dat seama că nu pot transporta cu dînsa ciment sau scînduri, sau mai știu eu ce. (more…)

 

2 august 1989, sărbătoarea parașutiștilor militari sovietici: Veterani ai războiului sovietic din Afganistan fugăriți în centrul Chișinăului după ce fluturaseră drapelul sovietic august 25, 2017


August 1989 este luna în care în RSS Moldovenească s-au adoptat legile despre revenirea la alfabetul latin și declararea limbii „moldovenești” ca limbă de stat (linc). Evenimentele respective au mai fost pomenite pe acest blog.

Pentru înțelegerea atmosferei care exista la Chișinău la acea vreme, redau un alt articol din presa vremii: „Parașutiști în fața lui Ștefan cel Mare” (e vorba de statuia lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului, loc de întîlnire pentru moldovenii implicați în mișcarea națională), publicat de Alexandru Donos în „Literatura și Arta” din 10 august 1989. Articolul se referă la întîmplări din data de 2 august, care era oficial ziua parașutiștilor militari sovietici dar totodată și ziua în care se aniversa înființarea RSS Moldovenești. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele ori tălmăciri ale unor expresii din rusă.

Parașutiști în fața lui Ștefan cel Mare
ce s-a întîmplat în seara de 2 august la Chișinău

Joi și vineri telefoanele redacției au zbîrnîit într-una: din oraș și din raioane întrebau dacă e drept că în seara de 2 august a.c. [anul curent] la Chișinău a avut loc o încercare de a se organiza un măcel pe piațeta din fața monumentului lui Ștefan cel Mare și dacă e adevărat că tot acolo, în centru, mulțimea a blocat o mașină în care erau topoare, sulițe, vergi de metal… Probabil, e un nou zvon, se autocalmau aceleași voci, la care le răspundeam că, din păcate, zvonul e cam adevărat, pentru că la redacție fuseseră deja cîțiva martori oculari ai acestui incident, martori ce ne-au lăsat înscrisuri, parte dintre care le dăm astăzi publicității.

Dar s-o luăm de la capăt. În acea seară de miercuri, pe la orele 22, mi-a telefonat un cunoscut spunîndu-mi că strada Gogol e inundată de lume și miliție și că… M-am dus repede într-acolo să văd ce s-a întîmplat. Cînd am ajuns la fața locului miliția reușise să despartă în două părți lumea care era pe stradă, și să creeze astfel un coridor îngust pe care să poată circula troleibuzele. Pe partea dreaptă a străzii, mai jos de bulevardul Lenin [azi, bulevardul Ștefan cel Mare], era înconjurat de lume un microbuz plin cu oameni printre care își făcea cu greu loc o femeie în halat alb. După cum am aflat apoi, aceasta era medicul-narcolog, chemat pentru a stabili starea de ebrietate a oamenilor din microbuz. La volan se afla un tînăr în haine kaki, cu care umblă acuma îmbrăcați foștii ostași internaționaliști ce au luptat în Afganistan. (more…)

 

Noiembrie 1989. Rinocerii la Chișinău noiembrie 7, 2016


rinoceriila231189-1Despre evenimentele din noiembrie 1989 de la Chișinău, cînd tradiționala paradă militară sovietică în cinstea „Marii Revoluții Socialiste din Octombrie” a fost oprită de manifestanții Frontului Popular, iar apoi sediul ministerului de interne al RSS Moldovenești a fost incendiat, am mai scris pe acest blog. Vezi:
7 şi 10 noiembrie 1989 – ciocniri ale forţelor de ordine cu mulţimea la Chişinău (Boris Bălan, Nicolae RăileanuVorbesc victimele, în „Literatura şi Arta” din 16 noiembrie 1989)
10 noiembrie 1989, incendierea ministerului de interne la Chişinău (Comentarii fără titlu şi nesemnate, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989; Ion CaţaveicăJocul de-a transparenţa, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989)
16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în RSS Moldovenească (Plenara CC al Partidului Comunist al Moldovei, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989; Gheorghe OanceaTelegrame de felicitare, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989; Alexandru DonosConducerea părăseşte tribuna sau ATEM dezinformează publicul, în „Literatura şi Arta” din 16 noiembrie 1989; ATEMMişcarea înainte este ireversibilă, în „Tinerimea Moldovei” din 10 noiembrie 1989; Valeriu RogozencoO practică învechită, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989; Martori oculari, în „Literatura şi Arta” din noiembrie 1989; Secţia PublicisticăCronică, în „Literatura şi Arta” din 16 noiembrie 1989; Ce s-a întîmplat totuşi la 7 şi 10 noiembrie la Chişinău?, în „Literatura şi Arta” din noiembrie 1989; Petru BuburuzAgenţiei ATEM. Preşedintelui Consiliului de miniştri al RSSM I. Calin, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989)
Frontul Popular din Moldova – conferinţă de presă în noiembrie 1989. Pericolul dizolvării FPM a existat, însă din lipsă de motive pentru pedepsirea FPM a fost evitat (Virgiliu ZagaevschiFPM în contextul zilei, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989)
Noiembrie 1989 la Chişinău. Glasul victimelor. „Socot absolut imposibilă, după cele văzute, aflarea mea în continuare în rîndurile partidului”(Secţia publicisticăVorbesc victimele, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989)

Respectivele evenimente au determinat schimbarea conducătorului Partidului Comunist din RSS Moldovenească, Simion Grosu fiind înlocuit cu Petru Lucinschi. (more…)