Președintele Republicii Moldova Igor Dodon și lupta anticorupție de peste Prut (3 video)

Președintele Republicii Moldova Igor Dodon e cunoscut în România pentru pozițiile sale în favoarea Rusiei. Popularitatea lui peste Prut nu se bizuie însă atît pe politica pro-rusească pe care o duce, cît pe imaginea pe care o are de luptător anticorupție. Dacă corupția și fraudele sînt o problemă reală a Republicii Moldova, nu e mai puțin adevărat că s-a dezvoltat în jurul acestei probleme reale o demagogie prin care au fost promovate nu interesele moldovenilor, ci ale Rusiei. Sînt aspecte pe care le-am atins parțial în articolul Republica Moldova. Demagogia antioligarhică – pretext pentru justificarea unei coaliții între socialiști și ACUM (linc). Persoane dubioase pozează în luptători anticorupție și oameni cinstiți sînt înfierați ca fiind corupți, dacă nu convin actualei guvernări din Republica Moldova.

Igor Dodon este cel care de ani de zile a lansat expresia că Moldova este un „stat capturat” – expresie preluată și de ACUM-iști și consacrată într-o declarație votată de parlamentul moldovean în 2019, după ce s-a făcut coaliția acumisto-socialistă. Iată-l într-o intervenție din parlament în 2015, cînd era primministru Valeriu Streleț (de la Partidul Liberal Democrat din Moldova = PLDM). Era al 4-lea primministru de la PLDM, partid care ieșise bine în alegeri, avea mulți cei mai mulți deputați dintre partidele din alianța de guvernare proeuropeană, care se făcuse ca să țină în opoziție pro-rușii de la socialiști și comuniști.

PLDM s-a compromis însă în scandalul furtului miliardului, șeful de partid, Vlad Filat, e acum în închisoare pentru asta.
„Voi v-ați pus această lozincă de integrare europeană și sub această lozincă furați ca-n codru”, spune Dodon, criticînd guvernarea PLDM. „Ce-ați făcut în ăștia 6 ani? (din 2009, cînd a fost răsturnată guvernarea comunistă a lui Voronin și au venit la putere forțe pro-vest) Ați furat miliarde”. „Mai rău ca voi, cum ați guvernat acești 6 ani, n-o să fie. Pentru că așa haos și așa dezmăț n-a fost niciodată”. Continuă lectura

Andrei Caramitru (USR) dorește continuarea tendinței de limitare a plăților cu bani peșin, începută de PSD

În 2014 în articolul Statul maximal ia avînt în guvernarea PSD. Limitarea plăților cu bani peșin (linc), mi-am exprimat nemulțumirea față de politica guvernanților de a impune interziceri în folosirea plăților cu bani peșin.

În luna august, văd că domnul Andrei Caramitru, unul dintre cei care, din cîte s-a anunțat, lucrează la programul de guvernare USR (linc), anunță pe profilul său facebook despre planurile pe care le are de a îmbunătăți economia românească, printre care și acela de a limita plățile cu bani peșin. Citez:

Eliminăm cash-ul din economie (eliminăm evaziunea fiscală și banii negri care circulă, cuplat cu o reducere de taxe și plafonarea comisioanelor bancare). Toate plățile de salarii, pensii etc. pe card. Toate plățile la magazine, ANAF etc. cu cardul (nici o plata de peste 2000 de lei cash nu este permisă). Depunerea (după o perioadă de gratie) si scoaterea de bani cash din cont de peste cîteva mii de lei nu mai sînt posibile. Nu e nimic revoluționar – în mai toate țările e așa.

Mesajul lui Caramitru a fost deja comentat de alții (linc), eu nu l-am comentat atunci că eram în pauză blogăristică. În fapt Caramitru, deși se prezintă ca anti-PSDist feroce, nu face decît să plagieze și să dezvolte idei deja puse în practică de PSD. Am fost împotriva acestor idei cînd ele au fost enunțate de PSD, rămîn împotrivă și cînd sînt enunțate din partea USR. Motivele le-am expus deja în articolul din 2014 sus-menționat și nu le mai repet. Că în mai multe țări e acest sistem e din pricină că multe guverne sînt disperate după bani, fiind băgate în datorii pe care greu le pot plăti. Continuă lectura

Republica Moldova. Demisia procurorului general. Atmosfera de acum de la Chișinău seamănă cu cea din România anului 1990

În campania electorală, una din temele principale ale blocului ACUM a fost ideea de a aduce un procuror general străin, care să fie cu adevărat independent și care va instaura dreptatea în „statul capturat” Republica Moldova. După ajungerea la putere, această făgăduială electorală a fost uitată (linc):

Blocul ACUM ar putea renunța la ideea numirii unui procuror general european. Asta după ce socialiștii au spus că vor în această funcție un cetățean al Republicii Moldova.
„S-ar putea să găsim un profesionist”, a spus co-președintele blocului politic, Andrei Năstase, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.
„Am spus că vrem procuror din străinătate, ca să ne asigurăm că nu are conexiuni cu nicio structură. Cineva spune că acest lucru va afecta statalitatea. Bineînțeles că va trebui făcut un compromis. Credeți că pe mine mă interesează naționalitatea celui care va recupera miliardele sau îl va pune la pușcărie pe Plahotniuc? Nu. Dacă facem un efort, așa cum am făcut-o la SIS, unde s-a găsit un profesionist din interiorul instituției care face treabă, s-ar putea să găsim un profesionist și la procuratură”, a declarat Andrei Năstase.

Continuă lectura

Maia Sandu: „Problema e că nu stă la pușcărie Igor Dodon”. Dodon: „Maia Sandu a votat și a semnat ca acest miliard să fie pus pe spatele cetățenilor” (video)

Am fost printre primii care au prevăzut actuala coaliție de guvernămînt din Republica Moldova, formată din socialiști și blocul ACUM: Republica Moldova. Demagogia antioligarhică – Pretext pentru justificarea unei coaliții între socialiști și ACUM (linc). E vorba de acea coaliție care uimit mulți diletanți din mijloacele de informare în masă din București. De pildă Vitalie Sprînceană (care dă interviuri și la radio Europa Liberă – redacția pentru Republica Moldova), scria (linc): „Cu o săptămînă în urmă era mai ușor să crezi că astrofizicienii vor fi descoperit dacă sînt ori nu universuri paralele, că Moldova va trimite un cosmonaut în spațiu anul viitor sau că echipa de fotbal a Moldovei urmează să cîștige europenele de anul viitor – toate astea erau mai plauzibile decît ideea că PSRM și ACUM vor găsi o limbă comună și, de necrezut, chiar vor face o alianță”. Nu știu de ce li se părea atît de neplauzibil deznodămîntul acestor „analiști”, eu l-am bănuit la scurt timp după alegeri. Singurul lucru pe care nu l-am bănuit a fost implicarea atît de fățișă a Moscovei pentru realizarea acestei coaliții, prin Dmitri Kozak.

Readuc acum în atenție dezbaterea din 2016 dintre Maia Sandu și Igor Dodon, cînd erau concurenți pentru președinția Republicii Moldova. Mai jos dau transcrierea unor părți din emisiune. Se știe că alegerile au fost cîștigate de Igor Dodon. Continuă lectura

Guvernul Filip din Republica Moldova a demisionat. Ghinili învinge?

Guvernul Republicii Moldova, condus de Pavel Filip și format de Partidul Democrat a lui Plahotniuc, a demisionat (linc). Aceasta s-a întîmplat după ce, inițial, Curtea Constituțională declarase, ca răspuns la cererea formulată de președintele Igor Dodon în 22 mai, că răstimpul de 3 luni în care Constituția spune că trebuie să se formeze un nou guvern expiră în 7 iunie 2019 (decizia nr. 83 emisă chiar în 7 iunie 2019 – linc, în care de fapt se respinge ca inadmisibilă cererea președintelui Dodon de stabilire a datei pînă la care trebuie format noul guvern, pe motiv că deja Curtea s-a pronunțat asupra acestei probleme). Validarea ultimelor alegeri din Republica Moldova (linc), s-a făcut în 9 martie 2019 (linc). În 8 iunie Curtea Constituțională vine cu o explicație că termenul de formare a noului guvern a expirat în 7 iunie (linc). Prin Hotărîrea nr. 13 din 8 iunie 2019 (linc) Curtea spunea că Parlamentul nou ales nu mai are competențe legale după data de 7 iunie 2019, cînd ar fi trebuit dizolvat. Continuă lectura

Republica Moldova. Demagogia antioligarhică – pretext pentru justificarea unei coaliții între socialiști și ACUM

Programul electoral al blocului ACUM. Sursă: grupul „Maia Sandu” creat pe rețeaua de socializare rusească ok https://ok.ru/acummaiasandu

După alegerile din Republica Moldova (despre care am mai comentat – linc) s-a ajuns într-o situație în care nici una dintre cele 3 forțe politice principale nu poate forma guvernul singură ori cu ajutorul celui de-al 4-lea partid („Șor”) intrat în parlament. Astfel, e nevoie de o coaliție a 2 dintre partidele principale, sau de cooptarea de către unul dintre partide a unor dizidenți de la alt partid.

Variantele de coaliții care ar avea majoritatea parlamentară sînt PSRM + PDM, PSRM + ACUM și PDM + ACUM. Dar fiecare dintre aceste partide are elemente care îl fac incompatibil cu celelalte. PSRM susține o politică pro-rusească, PDM și ACUM se declară în favoarea apropierii de SUA și Uniunea Europeană. Ar fi logică o alianță între PDM și ACUM, dar întreaga campanie electorală a blocului ACUM a mers pe ideea că Plahotniuc (șeful PDM) e un mafiot și prioritatea numărul unu e să scape țara de oligarh. O alianță cu PDM ar însemna pierderea credibilității politicienilor din ACUM în fața propriului electorat.

În aceste condiții apar mișcări pentru realizarea unei alianțe de guvernare a blocului ACUM cu socialiștii. Iată de pildă ce spun unii „experți” pe saitul moldovenesc platzforma, în articolul O coaliție antioligarhică PSRM-ACUM: pro sau contra? (linc): Continuă lectura

Alegerile parlamentare din Republica Moldova

Rezultatele alegerilor din R. Moldova. Stînga – vot pe liste, dreapta – circumscripții uninominale. Primii clasați: roșu – Partidul Socialiștilor, albastru – Partidul Democrat, galben – blocul ACUM, verde – Partidul „Șor”, cenușiu – independenți

În 24 februarie 2019 în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. S-a votat pe sistem mixt, 50 de deputați au fost aleși pe liste de partid și 51 de deputați au fost aleși în circumscripții uninominale (într-un singur tur de scrutin).

Comisia Electorală Centrală a prezentat următoarele rezultate (linc): Continuă lectura

Dezbatere televizată Igor Dodon – Maia Sandu, candidați la președinția Republicii Moldova

Înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor pentru președintele Republicii Moldova, cei doi candidați rămași în cursă, Igor Dodon și Maia Sandu, au avut o dezbatere televizată, pe care o puteți urmări mai jos:

Mai citește: Continuă lectura

Republica Moldova. Cum au votat susținătorii lui Plahotniuc? Analiză pe baza rezultatelor din cele 4 sate cu alegeri locale

Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, despre care se spune că ar avea o avere de 300 milioane de dolari (linc), este primvicepreședintele principalului partid de guvernămînt din Republica Moldova – Partidul Democrat. Oficial președintele partidului este Marian Lupu, dar mulți jurnaliști și analiști politici de la Chișinău îl consideră pe Plahotniuc adevăratul conducător al partidului. La recentele alegeri prezidențiale respectivul partid a făcut o mișcare surpriză, retrăgîndu-și candidatul, pe Marian Lupu, și declarîndu-și susținerea (linc) către Maia Sandu, în calitate de candidat proeuropean cu cele mai mari șanse.

„Republica Moldova trebuie să-şi continuie parcursul european. (…) PDM a ajuns deja principalul partid care poate menţine Moldova pe calea europeană (…) Interesul național e reprezentat acum de păstrarea cursului proeuropean al țării, realizarea reformelor și modernizarea țării. Republica Moldova are nevoie de un preşedinte proeuropean (…) am pornit de la interesul ca alegerile să fie cîştigate de un candidat proeuropean, indiferent de numele lui. Concluzia e că în turul II candidatul PAS are şanse mai mari să-l învingă pe Igor Dodon (…). Candidatul de dreapta care intră în turul II are nevoie de fiecare vot pe care îl poate atrage ca să iasă cîştigător. Obiectivul PDM nu este pur şi simplu să cîştige o întrecere electorală. Obiectivul PDM este ca alegerile să fie cîştigate de candidatul proeuropean cu cele mai mari şanse în turul II. (…) Pentru a avea o mai mare siguranţă ca alegerile să fie cîştigate de un candidat de dreapta este nevoie de o anumită decizie tactică responsabilă. Avînd în vedere de aceste analize, avînd în vedere obiectivul declarat la începutul campaniei ca Republica Moldova să fie condusă de un candiat proeuropean, împreună cu colegii am luat decizia să mă retrag din cursa electorală”, a declarat Marian Lupu la o conferință de presă în care stătea alături de Plahotniuc. Continuă lectura

Alegerile din Republica Moldova. Igor Dodon și Maia Sandu rămîn pentru turul 2. Șansa Maiei – convingerea celor care nu s-au prezentat la vot în turul 1

Actualizare 2 noiembrie 2016: Rezultatele finale

În Republica Moldova au avut loc alegeri pentru președinte. După centralizarea rezultatelor a 98,32% din secțiile de votare, rezultatele arată astfel:

Igor Dodon (Partidul Socialist) 48,71%. Rezultat final: 680550 voturi (47,98%)

Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate) 37,94%. Rezultat final: 549152 voturi (38,71%)

Dumitru Ciubașenco (Partidul Nostru) 6,03%. Rezultat final: 85466 voturi (6,03%)

Iurie Leancă (Partidul Popular European) 3,13%. Rezultat final: 44065 voturi (3,11%)

Mihai Ghimpu (Partidul Liberal, candidat declarat unionist) 1,81%. Rezultat final: 25490 voturi (1,8%)

Valeriu Ghilețchi (independent) 1,05%. Rezultat final: 15354 voturi (1,08%)

Maia Laguta (independentă) 0,75%. Rezultat final: 10712 voturi (0,76%)

Silvia Radu (independentă) 0,40%. Rezultat final: 5276 voturi (0,37%)

Ana Guțu (Partidul „Dreapta”) 0,17%. Rezultat final: 2453 voturi (0,17%)

Pentru turul doi, va conta mult mobilizarea alegătorilor nehotărîți, care nu s-au prezentat în turul 1. La aceeași prezență la vot, Dodon poate miza cam pe 55% din voturi (votanții lui Ciubașenco îl vor prefera în majoritate pe Dodon). Șansa Maiei Sandu e să convingă să se prezinte la vot un număr mare de alegători care nu s-au prezentat în turul 1.

Prezența la vot în turul 1 a fost 49%.