Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul revoluției (13). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media noiembrie 22, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:

– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”

În subcapitolul care urmează se vorbește despre dezinformarea făcută prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Principala dezinformare a fost făcută prin televiziunea română (la pagina TVR în decembrie 1989 găsiți multe asemenea exemple). Aspectul cel mai important relevat în rechizitoriu este că în 22 decembrie 1989 „la orele 15:00, în biroul adjunctului directorului TVR (etajul XI), s-a instalat un grup militar de control şi cenzură a informaţiei ce urma a fi difuzată prin această instituţie. Comandamentul Militar a fost condus de gl. (r) Nicolae Tudor, impus în această funcţie de gl. lt. Stănculescu Atanasie Victor (ministrul apărării în acel moment), adjuncţii acestuia fiind cpt. de rang I Dumitrescu (Cico) Emil şi col. Oană Florea Marin”. Cu alte cuvinte, emisiunea TVR din 22 decembrie 1989 se împarte în perioade distincte: dimineața, cînd TVR era încă sub controlul lui Ceaușescu și s-a transmis comunicatul despre moartea lui Milea, după intrarea revoluționarilor în TVR pînă la ora 15, cînd a existat un relativ haos și spuneau revoluționarii ce voiau, și după ora 15, cînd Stănculescu instituie controlul militar la TVR, prin intermediul generalului Nicolae Tudor și al inculpatului Emil Dumitrescu poreclit Cico. Acest inculpat a murit în timpul urmăririi penale. Nu știu care e situația generalului Tudor. (more…)

 

Rechizitoriul în procesul revoluției (9). Preluarea puterii de către CFSN octombrie 14, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, în care e descrisă preluarea puterii de către CFSN.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
Revoluția în orașele României

În acest capitol Parchetul descrie preluarea puterii de către CFSN. Se face referire și la niște înregistrări video, pe care le-am prezentat și eu pe blog – de pildă la Pregătirile CFSN de preluare a puterii (video) – linc și la Ion Iliescu citeşte la TVR programul CFSN şi componenţa acestuia (linc). Se arată că la ora 16 din ziua de 22 decembrie 1989, Ion Iliescu însoțit de alte cîteva persoane (printre care generalul în rezervă Nicolae Militaru) s-a dus la sediul M.Ap.N. unde a fost recunoscut ca „noul comandant suprem al Forțelor Armate Române” de către cei aflați acolo, generali și ofițeri superiori din armată, dar și din Ministerul de Interne și din securitate, căci, zice Parchetul, se aflau atunci la M.Ap.N. și persoane din conducerea miliției și securității. Ion Iliescu a înființat atunci un „comandament unic militar și civil care avea să coordoneze inclusiv operațiunile militare, pe întregul teritoriu al țării”. Din capitolul precedent al rechizitoriului rezultă că la acea oră era liniște în țară din punct de vedere militar, poate cu excepția Sibiului. (more…)

 

Guvernul Dăncilă a hotărît: Sediul Memorialului Revoluției revine la Ministerul Apărării. Asociația Memorialul Revoluției va mai avea drept de folosință maxim 5 ani iulie 22, 2019


Localizarea actualului sediul al asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara, care va mai fi valabil maxim 5 ani

Prin HG nr. 281/2019 (linc) guvernul Dăncilă a hotărît să transmită clădirea de pe strada Popa Șapcă nr. 3-5 (cu intrarea de fapt de pe strada Oituz) din Timișoara, unde este sediul Asociației „Memorialul Revoluției” (linc), către Ministerului Apărării Naționale. În schimb, Ministerul Apărării Naționale va ceda către Ministerul Culturii clădirea din Piața Libertății, unde este comenduirea garnizoanei, cu scopul de a se face acolo un muzeu al revoluției.

Sediul asociației „Memorialul Revoluției”, unde este deja amenajat un muzeu al revoluției, era în custodia Ministerului Culturii. Fusese preluat de Ministerul Culturii de la M.Ap.N. anume cu scopul asigurării unui sediu pentru Memorialul Revoluției, care fusese evacuat din vechiul sediu aflat într-o casă naționalizată care a fost restituită proprietarilor. Printr-un contract între Ministerul Culturii și asociație, clădirea a fost transmisă în administrare Memorialului cu titlu gratuit, pentru o perioadă de 49 de ani, anume cu scopul de a funcționa acolo Centrul Național de Cercetare, Documentare și Informare Publică despre revoluția din 1989 al asociației Memorialul Revoluției. Acum M.Ap.N. își dorește clădirea înapoi și cedează în schimb Ministerului Culturii comenduirea garnizoanei. Clădirea din Piața Libertății pe care o primește Ministerul Culturii urmează să fie consolidată și reabilitată în vederea amenajării acolo a unui muzeu al revoluției. (more…)

 

Altă scrisoare a mea către Alex Mihai Stoenescu, din 16 octombrie 2004 octombrie 25, 2018


Redau o altă scrisoare a mea către Alex Mihai Stoenescu, din 16 octombrie 2004. Și această scrisoare, alături de scrisoarea din 13 septembrie 2004 deja prezentată pe acest blog (linc), a fost reprodusă de Alex Stoenescu în cartea sa „Interviuri după revoluție”, alături de scrisorile sale către mine (pe care nu le pot reproduce din motive legate de drepturi de autor) și de niște comentarii ale sale.

Cu litere cursive între paranteze drepte adaug niște comentarii ale mele.

Tot schimbul de scrisori a fost înainte ca Alex Mihai Stoenescu să lanseze volumul IV, consacrat revoluției, din „Istoria loviturilor de stat”.

Stimate domnule Stoenescu, (more…)

 

După furtul revoluţiei, urmează furtul luptei pentru adevărul revoluţiei februarie 4, 2015


Evenimentul Zilei din 29-30 noiembrie 1997 cu relatarea conferinţei de presă în care am cerut destituirea lui Degeratu

Evenimentul Zilei din 29-30 noiembrie 1997 cu relatarea conferinţei de presă în care am cerut destituirea lui Victor Babiuc

Articol apărut şi pe saitul contributors (linc).

Victor Babiuc, fost ministru al apărării, condamnat la închisoare pentru matrapazlîcuri cu avuţia M.Ap.N. (a aprobat un schimb de teren între M.Ap.N. şi Gigi Becali, terenul statului fiind subevaluat), beneficiar în acest moment de reducere de pedeapsă, a declarat recent la România TV (linc) că în decembrie 1990 Ion Iliescu i-a cerut să tacă după ce făcuse o declaraţie cu privire la necesitatea anchetării celor vinovaţi de crimele revoluţiei. Declaraţia lui Babiuc a fost preluată apoi de multe alte mijloace de informare în masă din Bucureşti. Domnul Babiuc a mai explicat că dînsul nu avea la îndemînă mijloace administrative pentru a pune în mişcare ancheta despre revoluţie.

Nu ţin minte ce declaraţie a făcut Babiuc în decembrie 1990, dar ştiu că în acea lună la Timişoara se declanşase grevă în întreprinderi, cerîndu-se adevărul despre revoluţie (linc). Probabil e o declaraţie legată de acel eveniment, care a generat un pic de „lip service” printre politicieni, pe tema „vrem adevărul despre revoluţie”. (more…)

 

Hotărîrea judecătorească referitoare la fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu martie 10, 2014


SentintaGargaleAVNicolaescu_1După cum am mai arătat pe acest blog, în urma publicării în Monitorul Oficial 467 bis din 7 iulie 2010 a listei revoluţionarilor cărora li s-a aprobat preschimbarea certificatelor, am depus o plîngere penală împotriva celui care a publicat lista din Monitorul Oficial, anume fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu. Vezi articolele anterioare:

Cauza privind lista revoluţionarilor din Monitorul Oficial 467 bis a fost declinată către Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
NUP al Parchetului pentru şeful SSPR Adrian Viorel Nicolaescu. Lista finală a revoluţionarilor din Monitorul Oficial “nu a produs consecinţe juridice”
Parchetul respinge plîngerea mea împotriva rezoluţiei de NUP din cazul listei revoluţionarilor din Monitorul Oficial
Procesul fostului şef SSPR Adrian Viorel Nicolaescu – amînat pe 10 aprilie
Fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu scapă de plîngerea penală legată de lista revoluţionarilor din Monitorul oficial

Am izbutit să fac rost pînă la urmă de hotărîrea pronunţată de judecătoarea Anastasia Gargale de la judecătoria sectorului 1 Bucureşti în această cauză. Prezint hotărîrea mai jos. Am introdus prescurtările SSPR şi CPRD pentru Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari respectiv Comisia parlamentară a revoluţionarilor. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt inserate comentarii ale mele.

Dosar nr. 6318/P/2013

ROMÂNIA
Judecătoria sectorului 1 Bucureşti
Sentinţa penală nr. 383/2013

Şedinţa publică din 18 aprilie 2013

Completul compus din:
Preşedinte: Anastasia Gargale
Grefier: Mariana Roşu
Ministerul Public – Parchetul de pe lîngă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a fost reprezentat de procuror Zgripcea Mihai.

Pe rol judecarea cauzei Penal privind pe petentul Mioc Marius în contraductoriu cu intimatul Nicolaescu Adrian Viorel, avînd ca obiect plîngere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimiterer în judecată (art. 278 ind. 1 c.p.p.).
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 10.04.2013 şi au fost consemnate în încheierea din acea dată, cînd instanţa, avînd nevoie de timp pentru deliberare, a amînat pronunţarea succesiv pentru datele din 17.04.2013 respectiv 18.04.2013.
Asupra cauzei penale de faţă

INSTANŢA

Deliberînd asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele: (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (50). Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyiştilor Durbac şi Murariu februarie 3, 2014


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)

În acest fragment prezint moartea lui Răducu Durbac şi a lui Florică Murariu. Amîndoi au fost membri ai echipei naţionale de rugby a României şi ai clubului Steaua Bucureşti. Murariu a fost şi căpitan al echipei naţionale. În rezoluţia parchetului cazurile nu sînt prezentate unul lîngă altul. Am ales eu să le prezint împreună, păstrînd numărul de ordine din rezoluţia parchetului.

132. Durbac Răducu (M.Ap.N.-Vol. 15) – decedat (more…)