Etichetă: Marius Mioc

Marius Mioc, Palatul Parlamentului, 10 feb 2023. Obîrșia covid și ieșirea din OMS. Antonio Andrușceac: Nu știu ce să vă răspund vizavi de oportunitatea de a ieși din OMS. Mitrea Dumitrina: Nu putem să ieșim din toate organizațiile, că asta ar însemna să facem un gard pînă sus în jurul României, și nu ar fi în regulă (video)

De la conferința medicilor la Palatul Parlamentului: „Medicină bazată pe dovezi sau dictatură cu față medicală?” (linc) am prezentat deja:
Dr. Oana Secară: Tehnologia ARN mesager – dezastru în prevenție și crimă perfectă (video)
Dr. Anca Nițulescu, Palatul Parlamentului, 10 feb 2023: „E vorba de o dezinformare medicală la nivel instituționalizat” (video)
Dr. Răzvan Constantinescu, Palatul Parlamentului, 10 februarie 2023: Abuzurile din UMF Iași (video)
Dr. Adrian Cacovean, Palatul Parlamentului, 10 februarie 2023. Frauda e mult mai mare și nu sînteți pregătiți să o acceptați. Nimeni n-a izolat vreodată vreun virus (video)
Dr. Carmen Oțelea, Palatul Parlamentului, 10 feb 2023. Abuzul medical în ultimii 3 ani (video)

Conferința respectivă a fost organizată în sala de ședințe a grupului parlamentar AUR și au fost prezenți acolo și cîțiva parlamentari AUR. George Simion a stat puțin și apoi a plecat.

Fiind adept al dialogului cu diferite forțe politice, am profitat de prilej pentru a pune o întrebare domnului Antonio Andrușceac, prezent în sală, șeful grupului parlamentar AUR din Camera Deputaților. Întrebarea respectivă i-o pusesem și altui conducător de la AUR, Claudiu Tîrziu, cînd acesta fusese în vizită la Timișoara, și am relatat deja despre asta: Susține AUR ieșirea României din OMS? Claudiu Târziu: „N-am luat în dezbatere. Ar trebui să cunoaștem argumentele… Să nu se arunce copilul odată cu apa murdară” (video – linc).

Ideea că România ar trebui să părăsească OMS am susținut-o încă din aprilie 2020, cînd plandemia era la început:
– Petiție on-line: Ieșirea României din Organizația Mondială a Sănătății
Trump anunță ruperea legăturilor dintre SUA și Organizația Mondială a Sănătății. Comentarii ale celor care au iscălit petiția pentru ieșirea României din OMS

Mai mulți medici prezenți la conferința de la Palatul Parlamentului au criticat Organizația Mondială a Sănătății și am considerat că e un prilej bun pentru a întreba și gazdele – din ce am înțeles conferința s-a desfășurat în sala din Palatul Parlamentului care este alocată partidului AUR, erau și însemne ale acestui partid pe pereți – părerea pe care o are despre această organizație.

Totodată, am amintit părerea mea despre felul cum a început plandemia, părere expusă în cartea mea „Covid, minciuna veacului” (linc) și pe acest blog:
– Protestele de stradă din 2019 din Hong Kong și Wuhan – motivul isteriei covid începută în China care a molipsit planeta
– Obîrșia isteriei covid – protestele din Wuhan, 2019 (video)
53 de arestări politice în Hong Kong. Covidul și-a făcut datoria (video)
Covidul și-a făcut din nou datoria: Gașca din Șanhai care contesta autoritatea lui Xi Jinping pusă cu botul pe labe (video)

Vedeți în înregistrare dialogul pe care l-am avut cu parlamentari ai AUR prezenți la conferință. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat comentarii ulterioare.

Transcriere înregistrare: Citește în continuare „Marius Mioc, Palatul Parlamentului, 10 feb 2023. Obîrșia covid și ieșirea din OMS. Antonio Andrușceac: Nu știu ce să vă răspund vizavi de oportunitatea de a ieși din OMS. Mitrea Dumitrina: Nu putem să ieșim din toate organizațiile, că asta ar însemna să facem un gard pînă sus în jurul României, și nu ar fi în regulă (video)”

Al Jazeera despre protestul de la București din 21 decembrie 2021

Despre mitingul din 21 decembrie 2021 de la București și amenda pe care am primit-o pentru participare la el am mai scris:
Cu prilejul Anului Nou, Jandarmeria îmi trimite o nouă amendă. Pentru mitingul din 21 decembrie 2021 de la București (video)
Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri

La acel miting am discutat în engleză cu un ziarist străin. Habar n-am avut de unde era. Cu întîrziere găsesc articolul ăsta (linc) de unde deduc că ziaristul era de la Al Jazeera. Îmi place că au pus și poza cu lozinca pe care tot eu o adusesem, dar o dădusem altui protestatar s-o țină că eu eram ocupat cu cărțile.

Tălmăcesc acum articolul de pe Al Jazeera:

Scepticismul pune stăpînire pe România, a doua cea mai puțin vaccinată dintre țările Uniunii Europene
Dezinformarea foarte răspîndită și neîncrederea în autorități a făcut ca procentajul de imunizare să rămînă în urma altor țări europene

de Liz Cookman, 6 ianuarie 2022 Citește în continuare „Al Jazeera despre protestul de la București din 21 decembrie 2021”

După ce mi-a respins toate cererile de dovezi în proces, Tribunalul Timiș concluzionează: „apelantul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decît cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, deşi sarcina probei îi incumbă”

Am pierdut și apelul în procesul legat de amenda primită de mine în 6 decembrie 2020, cînd eram locțiitor de președinte de secție de votare. Pronunțarea s-a făcut în 21 februarie, dar abia recent am primit motivarea deciziei, pe care o înfățișez și aici. Articole anterioare în care am mai scris despre acest proces:
Noua amendă primită de mine, ca locțiitor de președinte de secție de votare
Azi la Judecătoria Timișoara începe procesul legat de amenda luată de mine ca locțiitor de președinte de secție de votare
Judecătoria Timișoara respinge plîngerea mea împotriva amenzii luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Textul sentinței
Judecarea apelului la procesul meu pentru amenda luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Cererile mele de dovezi au fost respinse (cu textul apelului formulat de mine)

Remarc în motivarea deciziei afirmația că „procesul-verbal de constatare a contravenţiei face dovada deplină a situaţiei de fapt constatate personal (ex propriis sensibus) de agentul constatator şi consemnate în cuprinsul acestuia, pînă la proba contrarie. Potrivit practicii CEDO în materie contravenţională, în situaţia în care agentul constatator a constatat direct şi nemijlocit săvîrşirea faptei sancţionate prin procesul-verbal, prezumţia de veridicitate a celor cuprinse în procesul-verbal nu este una nerezonabilă (cauza Blum c. Austriei, 5, 27, 28) (…) apelantul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decît cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, deşi sarcina probei îi incumbă”.

Deci, după ce a respins administrarea dovezilor cerute de mine în proces, instanța îmi spune că sarcina probei care să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului verbal îmi revenea mie. Mi s-au respins nu doar dovezile legate de eficacitatea purtării măștilor (expertiză judiciară, înregistrări video, martorii Nelu Tătaru și Răzvan Constantinescu), dar și dovada cu martora Oana Cozar, care fusese președinta secției de votare și semnase ca martoră în procesul verbal, și care putea vorbi anume despre situația de fapt.

„Apelantul petent nu a contestat fapta imputată, constînd în nepurtarea măştii de protecţie în mod corespunzător, ci s-a mărginit să susţină că temeiurile de drept în baza cărora a fost sancţionat contravin Legii fundamentale a ţării”, mai scrie instanța. Aici este un neadevăr. În tot cursul procesului am arătat că „am purtat o mască de protecție la care, pentru a îngădui o respirație mai ușoară și a limita efectele negative asupra sănătății pe care purtarea îndelungată a măștii le are (…), păstrasem doar unul dintre cele 3 straturi originale ale măștii”. Totodată, am arătat că masca mi-a acoperit nasul și gura, fiind pusă peste vîrful nasului (lucru care reiese și din înregistrarea video de la dosar, din care eu n-am primit copie dar am văzut-o în ședința de judecată de la primă instanță). Am acceptat că putea fi o zonă de la baza nasului care a rămas neacoperită și am susținut că aceasta e nerelevant. Fiindcă în sentința primei instanțe se ține teoria că cuvîntul „acoperire” din texul legal nu poate însemna decît acoperire „în totalitate” (însuși procesul verbal scrie că masca nu mi-a acoperit „în totalitate” nasul și gura, ceea ce e o recunoaștere a faptului că am avut mască peste nas și gură), am arătat în motivele de apel că există acte normative în care se folosesc expresii precum „acoperire parțială” ori „grad de acoperire”. În tot cursul procesului am susținut însă că acest fel cum am purtat masca este corespunzător. Instanța, în loc să justifice de ce modul cum am purtat eu masca ar fi necorespunzător, pretinde că eu n-am contestat caracterul necorespunzător al purtării măștii.

Redau mai jos încheierea de ședință din 31 ianuarie 2022, cînd au avut loc dezbaterile în acest proces, și Decizia tribunalului.

R O M Â N I A
TRIBUNALUL TIMIŞ
SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
ÎNCHEIERE – amânare inițială a pronunțării
Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2022
Completul compus din:
PREŞEDINTE :GABRIELA MARIA ŢIFREA
Judecător: LAURA DEBELKA
Grefier: ANCUTA BELCEA Citește în continuare „După ce mi-a respins toate cererile de dovezi în proces, Tribunalul Timiș concluzionează: „apelantul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decît cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, deşi sarcina probei îi incumbă””

Diploma Activenews pentru programul de rezolvare al problemei covid

Saitul Activenews, împreună cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști și saitul Carte Ortodoxă au organizat în luna ianuarie 2022 concursul „Era Covid și Marea Resetare”. La acest concurs am participat și eu cu articolul „Rezolvarea problemei Covid – program de acțiune”. Articolul a fost publicat în 13 ianuarie pe saitul activenews (linc) și în 17 ianuarie pe acest blog (linc). Citește în continuare „Diploma Activenews pentru programul de rezolvare al problemei covid”

Procesul pentru amenda din 21 decembrie 2021, amînat după sesizarea Curții Constituționale. Raportul Jandarmeriei: „Stabilirea identității contravenientului s-a făcut prin metode specifice”

Am mai scris despre mitingul din 21 decembrie 2021 de la București, pentru participare la care am fost amendat cu 1000 lei:
Cu prilejul Anului Nou, Jandarmeria îmi trimite o nouă amendă. Pentru mitingul din 21 decembrie 2021 de la București (video)
Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri

Erau de fapt 2 amenzi cuprinse în același proces verbal: 500 lei pentru participare la miting și 500 lei pentru că n-am purtat mască. Amenda am primit-o prin poștă fiindcă la miting n-am fost legitimat de nici un jandarm sau polițist.

În procesul legat de această amendă, desfășurat la Judecătoria sectorului 5 București (linc), judecata a fost repusă pe rol pentru 9 iunie 2022, cînd se va pune în discuție suspendarea facultativă, conform art. 413 alin. (1) pct. 1 din cod procedură civilă. Bănuiesc că această posibilă suspendare e legată de nevoia pronunțării Curții Constituționale cu privire la o excepție invocată de mine. S-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu privire la (ne)constituționalitatea art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020, în raport de prevederile art. 1 alin. (3), art. 39 și art. 53 din Constituție. S-a respins ca inadmisibilă sesizarea Curții Constituționale cu privire la art. 13 lit. a) din Legea 55/2020. La articolul ăla eu asta și cerusem, invocasem excepția cu scopul de a determina instanța să spună că e inadmisibilă, fiindcă articolul 13 lit. a) din Legea 55/2020 nu apare în procesul verbal de amendă. Acela e singurul articol din lege care vorbește despre posibila obligativitate a purtării măștii și prin excluderea acestui articol din judecată doresc să pun instanța în fața concluziei că procesul verbal nu e întemeiat în drept. Citește în continuare „Procesul pentru amenda din 21 decembrie 2021, amînat după sesizarea Curții Constituționale. Raportul Jandarmeriei: „Stabilirea identității contravenientului s-a făcut prin metode specifice””

Judecarea apelului la procesul meu pentru amenda luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Cererile mele de dovezi au fost respinse

În 31 ianuarie 2022 la Tribunalul Timiș s-a judecat apelul la procesul legat de amenda primită în 6 decembrie 2020, cînd eram locțiitor de președinte de secție de votare. Acest proces l-am pierdut la primă instanță (linc).

Înainte de proces, o primă impresie proastă a fost cînd grefiera a transmis celor din sală rugămintea președintei ca să rămînă în sală numai cei de la primele 5 procese de pe listă și apoi să intre pe rînd cei cu celelalte procese, ca să nu fie prea mare multă lume în sală, că atunci ar trebui să deschidă geamurile și e frig. Adică se pare că președinta e din tagma celor speriați de covid. Citește în continuare „Judecarea apelului la procesul meu pentru amenda luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Cererile mele de dovezi au fost respinse”

Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri

Am mai povestit aici (linc) că după mitingul din 21 decembrie 2021 de la București am primit un proces-verbal din partea jandarmeriei din acest al doilea oraș al țării (care este al doilea oraș al României? La această întrebare clujenii răspund Clujul, constănțenii răspund Constanța, ieșenii răspund Iașiul iar timișorenii răspund Bucureștiul) prin care mi se stabileau 2 amenzi: una pentru participare la miting, că există o hotărîre de guvern conform căreia datorită „pandemiei” sînt interzise adunările publice cu mai mult de 100 de persoane, iar pe 21 decembrie 2021 numărul participanților la protest a depășit acest număr) și alta pentru nepurtarea măștii. Cîte 500 lei amendă pentru fiecare din aceste contravenții, deci total 1000 lei.

Am trimis la judecătoria sectorului 5 București o contestație față de aceste amenzi. Redau această contestație și aici, cu gîndul că poate fi de folos și altora care au fost amendați la acea adunare de protest, care pot avea un model despre cum se pot contesta amenzile. În această contestație invoc și „idealurile revoluției din 1989” cuprinse în art. 1 alin. (3) din Constituție pentru o excepție de neconstituționalitate legată de dreptul guvernului de a restrînge adunările de protest care este prevăzut în legea 55/2020. Aș fi curios să știu, și poate cititorii mă vor ajuta, dacă în practica Curții Constituționale există vreun precedent de interpretare a expresiei „idealurile revoluției din decembrie 1989”.

Către Judecătoria sectorului 5 București
Splaiul Independenței nr. 5, sector 4, București

Domnule președinte,

Subsemnatul, Mioc Marius Remus, domiciliat în Timișoara (…), în contradictoriu cu Unitatea Militară 0575 București, avînd sediul în București, str. Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, depun

PLÎNGERE CONTRAVENȚIONALĂ
împotriva Procesului Verbal seria JO nr. 0613016 din 21 decembrie 2021 emis de pîrîtă
și primit de mine prin poștă în 3 ianuarie 2022

Vă cer ca prin hotărîrea pe care o veți pronunța să anulați respectivul proces verbal și cele 2 amenzi de cîte 500 lei, în total 1000 lei, care mi-au fost stabilite ca obligații de plată. În subsidiar cer înlocuirea amenzilor cu avertisment. Cu cheltuieli de judecată. Citește în continuare „Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri”

Adevăruri despre trecut: 1990 – iarna vrajbei noastre. Documentar TVR despre revoluția din 1989 și anul 1990 (video)

Pe canalul youtube al TVR a fost pus recent (30 decembrie 2021) un documentar despre revoluția din 1989. S-ar fi difuzat pe post în 29 decembrie 2021 (eu n-am văzut). Observ în acel documentar și un fragment în care apar eu, într-o filmare din 1990 sau 1991, în care povesteam despre revoluție lui Mihai Tatulici și Virgil Tatomir.

Mai urmărește alte emisiuni televizate despre revoluție la pagina Filme documentare despre revoluție (linc).

Argumentele pentru neconstituționalitatea carantinării Timișoarei aduse de mine în procesul cu jandarmeria

Așa cum am relatat (linc), în 20 decembrie 2021 Tribunalul Timiș a admis cererea mea de sesizare a Curții Constituționale (linc) cu privire la (ne)constituționalitatea art. 5 alin. 3 și art. 65 lit. o) din Legea 55/2020. Redau argumentele mele legate de acest aspect depuse de mine în scris în acest proces.

La prima instanță, în cadrul „răspunsului la întîmpinare”, depus înaintea sorocului de judecată din 29 iunie 2021, fără a spune explicit că invoc excepția de neconstituționalitate, am scris:

Un alt aspect care ar trebui să fie în atenția instanței este dacă carantina face parte dintre măsurile de prevenire și combatere a pandemiei de covid-19 care sînt scopul legii 55/2020. Se cunoaște că pe toată perioada carantinării Timișoarei rata de infectare cu virusul covid (SARS-CoV-2) a fost în creștere și anume după ridicarea carantinei această rată de infectare a scăzut. Ca dovadă prezint articolul Timișoara nu a mai prelungit carantina, deși rata de infectare a crescut. Președintele CJ: „A fost eliminată măsura nedreaptă” de pe saitul digi24.ro din 20 martie 2021, în care scrie: „Acum două săptămâni când s-a decis carantina în Timișoara, rata de infectare era de 7,49 la mia de locuitori, iar astăzi la ora 13:00 era de 8,19. Așadar, în tot acest timp rata de infectare a crescut”.

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/timisoara-nu-a-mai-prelungit-carantina-desi-rata-de-infectare-a-crescut-presedintele-cj-a-fost-eliminata-masura-nedreapta-1471468

De îndată ce carantina a fost ridicată, rata de infectare a început să scadă. Așadar, ordinele D.S.U. de instituire a carantinei în Timișoara nu fac parte dintre măsurile de prevenire și combatere a pandemiei de covid-19 ci dimpotrivă, sînt măsuri de agravare a efectelor pandemiei.

Am depus totodată copie după articolul de pe saitul digi24 pe care l-am invocat și pe care-l puteți citi la lincul indicat.
După ce am cîștigat procesul în primă instanță, fără ca motivarea instanței să facă referire la legalitatea măsurii de instituire a carantinei, jandarmeria a făcut apel. În cadrul „întîmpinării la apel” am invocat în mod explicit excepția de neconstituționalitate. Iată cum am motivat-o acolo: Citește în continuare „Argumentele pentru neconstituționalitatea carantinării Timișoarei aduse de mine în procesul cu jandarmeria”