Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul mineriadei din iunie 1990 (2). Date privind contextul general al cauzei mai 23, 2019


28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990, avînd ca inculpați protagoniștii mișcării din Piața Universității. Printre ei: Teodor Mărieș (cu barbă) și Dumitru Dincă (în spatele lui Mărieș). La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook

Actualizare 23 mai 2019, ora 10,47: Adăugare păreri legate de presupusul contact cu cancelarii europene ale unor dizidenți.

Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi prima parte a rechizitoriului: Inculpații și obiectul cauzei (linc).

În această parte rechizitoriul face o expunere istorică a evenimentelor pînă la începerea manifestației din Piața Universității, ajungînd cu expunerea și la manifestațiile din Valea Jiului din 1977. Se afirmă în rechizitoriu că după evenimentele din 1977 cadre ale securității au fost încadrate ca muncitori în minele din Valea Jiului, cu scopul de a-i supraveghea și intimida pe mineri (asta-mi amintește de o lozincă de la mitingurile din 1990: „securiștii-n mină, să ne dea lumină”), dar nu se indică documente în sprijinul acestei afirmații. Printre intelectualii din CFSN care sînt enumerați ca fiind „cunoscuţi pentru poziţia lor anticomunistă manifestată încă din timpul dictaturii comuniste şi care, în acea perioadă, reuşiseră să intre în contact cu cancelariile europene”, Parchetul îi numește pe Ion Caramitru și Domokos Geza. Rog cititorii acestui blog să-mi indice manifestări ale pozițiilor anticomuniste ale acestor persoane de dinainte de decembrie 1989. Deasemeni, și în cazul celorlalte persoane care se manifestaseră împotriva dictaturii amintite de Parchet, faptul că intraseră în contact cu cancelariile europene ar trebui dovedit, nu doar afirmat. Mărturisesc că nu știu ce dovezi există că Aurel Dragoș Munteanu, de pildă, a intrat în contact cu vreo cancelarie europeană. Niște scrisori ale lui fuseseră transmise la „Europa Liberă”, dar asta nu înseamnă automat „contact cu cancelarii europene”. Poate a existat un asemenea contact, dar Parchetul ar trebui să indice dovezi, fiindcă un rechizitoriu trebuie să se bizuie pe dovezi, nu pe presupuneri.

II. DATE PRIVIND CONTEXTUL GENERAL AL CAUZEI (more…)

 

Dezbatere la Digi 24: Cine a făcut revoluţia română – KGB-ul sau securitatea? mai 4, 2015


Postul Digi TV a primit ordin de zi pe unitate să-l fută grija de revoluţia din 1989. Ca urmare, face o serie de emisiuni despre revoluţia din 1989 şi perioada care a urmat după ea. Într-o emisiune recentă „Revoluția, anul 1990 și specificul lui – opera KGB sau a Securității?”(linc), redacţia încerca să lămurească cine a făcut totuşi revoluţia din 1989 – KGB-ul ori securitatea?

În emisiunea moderată de Elena Vijulie au fost prezenţi Mihai Gheorghiu, vicepreşedintele Ligii Studenţilor în anii 1990-1991, care susţinea că revoluţia a fost făcută de KGB şi Armand Goşu, care susţinea că revoluţia a fost făcută de securitatea română. Invitaţii se contrazic între ei, întreaga emisiune are aerul unei maxime obiectivităţi, în care sînt expuse şi argumentate puncte de vedere diferite. (more…)

 

Ziarul „Adevărul” rupe tăcerea din presă despre înfrîngerea lui Stănculescu şi Chiţac la CEDO aprilie 24, 2015


Actualizare (24 aprilie 2015): Am verificat, în ediția tipărită a ziarului știrea despre înfrîngerea la CEDO a domnilor Stănculescu și Chițac n-a apărut. A rămas doar pe saitul ziarului, la știri locale Timișoara. În schimb, am fost azi la asociația Memorialul Revoluției, care a aniversat 25 de ani de la înființare și a organizat cu prilejul acesta o conferință de presă. Am spus acolo ziariștilor despre rezultatul procesului Chițac-Stănculescu de la CEDO.

După apariţia pe acest blog a articolului „Tăcere asurzitoare a mass mediei românești cu privire la înfrîngerea lui Stănculescu la CEDO” (linc) am fost sunat de Ştefan Both, corespondent de Timişoara al ziarului „Adevărul”. (more…)

 

Răstălmăcirile lui Larry Watts şi răstălmăcirile altora despre Larry Watts ianuarie 21, 2013


LarryWatts_1Cartea lui Larry Watts „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni” (editura Rao 2012 – editură care pare specializată în falsificarea istoriei revoluţiei; a publicat şi cărţile lui Alex Mihai Stoenescu) se ocupă de întreaga perioadă comunistă din istoria României, cît şi de relaţiile României cu Rusia de dinainte de comunism. Capitole ale cărţii se referă la perioada războiului de independenţă din 1877-1878, situaţia de după primul război mondial şi războiul României împotriva guvernului de la Budapesta condus de Bela Kun (sprijinit de sovietici), al doilea război mondial, perioada stalinistă, perioada Hruşciov, primăvara de la Praga şi refuzul lui Ceauşescu de a participa la invadarea Cehoslovaciei (pe larg tratată, în 8 capitole), perioada Ceauşescu, probleme de politică externă ale României (Orientul Mijlociu, parteneriatul cu SUA). Nu există un capitol consacrat revoluţiei din 1989. Larry Watts analizează amănunţit evenimentele de pînă în 1978, iar despre revoluţia care a răsturnat regimul comunist face doar scurte referiri în introducerea cărţii. Cel mai important fragment din cartea lui Larry Watts care se referă la revoluţie îl găsim la pagina 55, şi este următorul:

Este sugestiv faptul că peste 25000 din cei 37000 de turişti sovietici care au considerat România locul preferat pentru vizite sau tranzit, în cele două săptămînă anterioare revoluţiei din decembrie 1989, au ales să nu mai plece timp de aproape un an, pînă în octombrie 1990, după ce guvernul român le-a cerut oficial şi insistent să părăsească ţara.

Aici se face trimitere la o notă de subsol în care se scrie:

Ceauşescu a protestat împotriva afluxului brusc de turişti de la Moscova, din care nici unul nu stătea la vreun hotel. Vezi Mircea Munteanu, New Evidence on the 1989 Crisis in Romania, e-Dossier nr. 5, Washington D.C., Woodrow Wilson International Center for Scholars, decembrie 2001, pp. 3-11, CWIHP. Ancheta Senatului României asupra evenimentelor din 1989 menţionează un salt de la 30000 turişti sovietici în 1988 la 67000 în 1989, precum şi o întîrziere inexplicabilă în plecarea acestora. Vezi Depoziţia lui Petre Roman, transcript nr. 90/8.03.1994, Arhiva Senatului României, pp. 44-45. Conform prim-ministrului Petre Roman, 30000 de turişti ruşi au rămas în România peste un an, pînă cînd li s-a cerut oficial să plece, în octombrie 1990. Conform lui Roman, şeful SIE, Caraman, l-a informat numai la acea dată despre aceştia. Totuşi încă din martie televiziunea română relata despre taberele sovietice.

Acest fragment din Larry Watts a inspirat articolul lui Sorin Golea din tabloidul „Libertatea” (linc) pe care l-am analizat deja (linc): (more…)