Ședințele consiliului parohial al bisericii reformate din Timișoara (unde a fost preot Laszlo Tokes), perioada 29 decembrie 1988 – 27 ianuarie 1990, integral pe internet

Cartea mea despre cazul Laszlo Tokes, publicată în 2002, unde am prezentat fragmente din procesele verbale ale consiliului parohial reformat din Timișoara

Cartea mea despre cazul Laszlo Tokes, publicată în 2002, unde am prezentat fragmente din procesele verbale ale consiliului parohial reformat din Timișoara

În 2001, cînd mi-am făcut documentarea pentru cartea „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes”, m-am dus la biserica reformată din Timișoara, unde fusese preot Laszlo Tokes și, prin amabilitatea domnului Ferencz Banyai, care avea pe atunci postul de preot la acea biserică (era și protopop, deci șef peste toate bisericile reformate din zonă), am xeroxat procesele verbale ale ședințelor consiliului parohial al respectivei biserici. Procesele verbale respective erau scrise de mînă, în limba maghiară, într-un catastif mare (format minim A3) care cuprindea procese verbale începînd cu mulți ani înainte de 1989 și continuînd cîțiva ani după revoluție. Am xeroxat din catastiful ăla procesele verbale începînd cu cel din 29 decembrie 1988 pînă la 27 ianuarie 1990. Mă gîndesc acum că nu trebuia să mă zgîrcesc și ar fi trebuit să xeroxez tot din 1986 începînd, de cînd Tokes s-a mutat la Timișoara. Am apelat apoi la doamna Eva Labadi, timișoreancă de obîrșie maghiară, care a tălmăcit respectivele procese verbale. Fragmente din acele procese verbale, anume ce am considerat mai relevant pentru cazul Laszlo Tokes și revoluția din 1989, le-am publicat în carte. Recent, pe un alt sait al meu, documente1989.wordpress.com, am pus integral tot materialul pe care-l xeroxasem în 2001 referitor la ședințele consiliului parohial reformat din Timișoara. Deci nu e doar ceea ce am publicat în cartea mea din 2002, ci absolut tot ce era scris în catastiful cu procese verbale ale consiliului parohial reformat din Timișoara. Este textul original, scris de mînă în maghiară. Cu prilejul ăsta se poate verifica dacă traducerea publicată în cartea mea e corectă și rog cititorii care observă vreo inexactitate a traducerii să mi-o semnaleze la rubrica de comentarii a acestui articol. Doamna Labadi mi-a spus că a fost destul de greu să facă traducerea fiindcă e folosit un limbaj bisericesc cu care dînsa nu e obișnuită.

PV260189_0Puteți vedea procesele verbale despre care am vorbit în articolul „Procesele verbale ale consiliului parohial al bisericii reformate din Timișoara (unde era preot Laszlo Tokes), 29 decembrie 1988 – 27 ianuarie 1990” (linc) de pe saitul amintit. Mai jos prezint capitolul din cartea mea „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes” în care am publicat tălmăcirea unor fragmente din aceste procese verbale.

Documente din arhiva Parohiei Reformate din Timişoara
(tălmăcire: Eva Labadi)

            Proces Verbal
încheiat azi 29 decembrie 1988 cu ocazia adunării comunităţii bisericeşti reformate din Timişoara, a presbiteriului

Preşedinte: Tőkés László preot
Secretar: Bencsik Józsefne [adică soţia lui Bencsik József] – presbiter

Sînt prezenţi: Unterweger Tibor, primcurator, Szalay Gusztav, curator, Lehocz Karoly, Sutka Erszebet, Korneth József, Bencsik Józsefne, Szalay Mihaly, Muţiu Livia, Gasza Juliana, Sepsi Belane [adică soţia lui Sepsi Bela = Sepssy Ildiko], Bancsov Janos, Kabai József, Vintilă Janosne [soţia lui Vintilă Janos], Dosai Molnar Ilona prebiteri.

După rugăciune şi cîntec se face prezenţa, apoi preşedintele deschide şedinţa şi constată că a fost legal convocată şi are dreptul să ia hotărîri. Pentru autentificarea procesului verbal sînt rugaţi să semneze Korneth József şi Sutka Erszebet presbiteri. Continuă lectura

Laszlo Tokes: S-a pretins că au apărut elicoptere şi pe cerul Mineului (video)

Actualizare 22 decembrie 2010: Înlocuire înregistrare de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare de pe youtube.

Ultima parte a interviului dat în 2001 de Laszlo Tokes. Cel care pune întrebările în această parte este Traian Orban, preşedintele Asociaţiei Memorialul Revoluţiei. Laszlo Tokes povesteşte despre ziua din 16 decembrie 1989, precizînd că atunci cînd, fiind alături de primarul Moţ la fereastra locuinţei sale, a spus mulţimii să plece, nu era ameninţat în nici un fel (00:45), şi repetînd observaţia că nu se gîndea la răsturnarea regimului Ceauşescu. „Nu am avut ideea să agitez lumea, deoarece încă nici în momentul acela, în orele acelea, nu [mi-]am putut închipui că se poate îndepărta dictatura din fruntea ţării” (01:02). „Eram într-o stare ambivalentă, deoarece, pe de o parte m-a presăltat [?] simţul bun al solidarităţii oamenilor, mai ales a românilor, deoarece chiar din cauza situaţiei noastre minoritare nu mi-am putut închipui că aş putea avea vreun rol în orice schimbare. Dar pe de altă parte m-a înspăimîntat eventualitatea că din cauza acestei proteste eu aş putea fi cauza unei violenţe împotriva mulţimii din faţa bisericii reformate” (02:33). Apoi, Tokes povesteşte şi evacuarea sa. Spune că se pregătea să ţină duminica predica obişnuită şi s-a dus la culcare în jurul orei 2, trezindu-se doar cînd a intrat miliţia. A urcat pe o scară în biserică, dar au fost arestaţi toţi cei care erau cu dînsul (10:51). Deasemeni, se mai vorbeşte despre includerea lui Tokes în CFSN, în 22 decembrie 1989, dumnealui fiind la acea dată în surghiun în satul Mineu. „La Mineu, prin televizor am luat ştirea că am fost inclus împreună cu Domocoş Gheza, cu doamna Doina Cornea, Ana Blandiana, Pleşu, Dinescu, Caramitru, încă cu cîţiva dizidenţi, şi am fost foarte onorat şi ataşat pentru cauza comună” (13:37). „Am fost cu o noapte înspăimîntătoare cînd armata, un grup al armatei a venit de a mă convinge şi a mă conduce la Bucureşti, ore întregi nu m-am lăsat convins deoarece nu am ştiut ce se va alege din aceste împrejurări, peste tot s-a spus că peste tot sînt terorişti, şi pe cerul Mineului a apărut, cel puţin aşa s-a pretins că a apărut un elicopter, au luat lumina, a venit tancuri în apărarea noastră din Zalău, un comandant al armatei a venit să mă convingă că sînt aşteptat, s-a prezentat la Mineu şi a încercat să mă convingă să mă duc la Bucureşti, la şedinţa Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Peste ore întregi de dispută şi de argumentare şi de convingere m-am lăsat convins şi am pornit cu maşina pînă la Cluj, de acolo cu avionul, cu trenul. În ziua următoare, poate în 28, 29, nu-mi aduc aminte precis, m-am găsit în Piaţa Victoriei la o şedinţă a Frontului Salvării Naţionale în frunte cu Iliescu şi cu cei care au avut rol în prima fază în conducerea ţării. M-au primit tresărindu-se [?] şi elogiindu-mă ca fiind un erou al României, chiar Iliescu m-a îmbrăţişat şi el s-a pronunţat în acest sens” (14:12). „După retragerea doamnei Doina Cornea, cred că şi eu atuncea ar fi trebuit să mă retrag (…) eu încă eram naiv, cred că eram indus în eroare în atîta măsură încît nu mi-am dat seama ce se întîmplă după cortine. Ba chiar, în vizita mea în Statele Unite în februarie-martie, peste tot am făcut o propagandă pozitivă pentru Iliescu, pînă în martie, în neagra martie, în perioada negrii martii a Tîrgu Mureşului cînd deodată mi-am dat seama ce se petrece de fapt în ţară şi atuncea m-am întors împotriva lui Iliescu” (17:06) [se referă la conflictele interetnice româno-maghiare din martie 1990 de la Tîrgu Mureş]. „Vă pot spune că de data aceasta şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este grav afectată de restauraţia comunistă” (23:32), „În prezent UDMR-ul este nu mai mult şi nu mai puţin decît unul din partidele politice mai bun sau mai răi din România. Nimic deosebit faţă de acestea” (24:43) mai spune Laszlo Tokes.

Părţile interviului din 2001 cu Laszlo Tokes prezentate în acest blog:
1. Discuţii preliminare (14 minute 27 secunde)
2. Biografia lui Laszlo Tokes şi problemele de dinaintea venirii la Timişoara (58 minute 44 secunde)
3. Nu mi-am putut închipui ca preot simplu reformat să lupt pentru eliberarea ţării de dictatură (44 minute 18 secunde)
4. Cum a ajuns în 1989 interviul cu Laszlo Tokes la televiziunea maghiară (12 minute 17 secunde)
5. Moartea lui Erno Ujvarossy – crimă sau sinucidere? Agresiunea din noiembrie 1989 (12 minute 39 secunde)
6. Încercarea securităţii de a-l racola ca informator pe Laszlo Tokes (8 minute 42 secunde)
7. Cum au reacţionat alţii faţă de cazul Tokes (24 minute 34 secunde)
8. Chitanţa de 20000 de lei (6 minute 34 secunde)
9. Arestarea lui Laszlo Tokes şi semidetenţia la Mineu (18 minute 34 secunde)
10. S-a pretins că au apărut elicoptere şi pe cerul Mineului (33 minute 46 secunde – acest episod)

În cartea mea „Revoluţia fără mistere. Începutul revoluţiei române: cazul Laszlo Tokes” este publicat interviul cu Laszlo Tokes într-o formă uşor prelucrată. Pentru coerenţă, în varianta din carte s-au eliminat repetiţiile, s-a inversat locul unor replici, s-au eliminat unele întrebări lăsîndu-se doar răspunsurile şi s-au corectat unele greşeli de exprimare în limba română ale interviatului.

Arestarea lui Laszlo Tokes şi semidetenţia de la Mineu (video)

Actualizare 22 decembrie 2010: Înlocuire înregistrare de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare de pe youtube.

Pentru celelalte fragmente ale interviului cu Laszlo Tokes vedeţi „Documente despre revoluţia din Timişoara”

În această parte a interviului Laszlo Tokes povesteşte evenimentele de după rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti de evacuare. L-am întrebat: „După acea sentinţă judecătorească, cînd a devenit definitivă, au mai făcut enoriaşii strîngeri de semnături ca să nu se aplice sentinţa?”. Răspunsul lui Laszlo Tokes a fost: „S-ar putea. Dar după aceea am pierdut controlul”. În cartea „Asediul Timişoarei” (editată de Eparhia Reformată de pe lîngă Piatra Craiului, pag. 67-69), dl. Tokes scrie că în 3 decembrie 1989 a cerut de la amvon enoriaşilor să iscălească pentru renunţarea la evacuarea sa, şi s-au strîns 700 de semnături pe o asemenea petiţie. M-a mirat că în interviu n-a mai vorbit de această petiţie. N-am izbutit să găsesc niciunde această petiţie, care ar fi un document istoric interesant. „Aţi bănuit că o să ducă această mişcare din jurul dv. la răsturnarea regimului Ceauşescu?”, l-am mai întrebat pe Tokes (01:58), iar el răspunde: „Nicidecum. Mi-e ruşine că n-am avut această idee înflăcărată, dar în acele împrejurări care te îndemnau la un minimalism social (…) bisericile minoritare nu aveau astfel de idei în perspectivă. Eu cred că unicul scop de al nostru a fost de a supravieţui” (02:05). Deasemenea, Tokes povesteşte cum autorităţile erau dispuse la compromisuri: „Dintr-o dată au încercat să refacă ce-au stricat. A venit primarul Moţ, au adus un medic, săptămîni nu a fost voie să vină medicii la soţia mea care era gravidă, a venit un grup de medici, au venit muncitorii să repare fereştile sparte” (03:25). Mai povesteşte cum a fost arestat în decembrie 1989 şi evacuat din Timişoara, în satul Mineu, unde episcopia reformată îl numise preot. Securitatea a pus la dispoziţie şi un camion, cu care s-a transportat mobila. „În fiecare graniţă de judeţ am fost predaţi unei alte escorte”, zice Tokes (08:50). La Mineu (comuna Sălăţig, judeţul Sălaj) Tokes a fost într-o stare de semi-detenţie. Fără să existe vreun mandat de arestare împotriva sa, era sub supravegherea securităţii, care l-a anchetat punîndu-l să dea declaraţii amănunţite despre activitatea sa. Ar fi interesant de văzut aceste declaraţii dacă s-au păstrat. „În prima zi au instalat nişte reflectoare în tot jurul curţii şi parohiei, să nu fugim” (10:05), „poliţistul în casă era cît se poate de bun cu noi, au dat odată, miercurea seara cred că au dat şi mîncare, carne pentru noi, doamna poliţist, soţia miliţianului” (11:18), „Gazda Arpi spune că, am dedus din cele spuse că tot timpul au fost în relaţie continuă cei care au făcut interogatoriile la Timişoara, cu Arpi şi cu alţii şi cei care au făcut la noi” (11:43), mai zice Tokes. Se pare că regimul Ceauşescu voia ca dînsul să apară la televizor unde să se recunoască vinovat de colaborare cu servicii secrete străine.

(va urma)