Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (65). București. Cadavre neidentificate septembrie 15, 2014


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet

În acest fragment prezint cadavrele neidentificate din București. De remarcat că în 13 martie 2013, „istoricul” Mircea Dogaru a spus, la oficina de dezinformare România TV, într-o emisiune prezentată deja pe acest blog (linc) că ar fi rămas 300 de cadavre ale agenților sovietici (spețnaz și OMON) în decembrie 1989 în România, care ar fi îngropați în cimitirele eroilor. Parchetul nu cunoaște asemenea cazuri, iar numărul cadavrelor neidentificate din acea perioadă la București este de 4.

III.1.9.X. Cadavre neidentificate (more…)

 

Reacția mișcării „România Curată” la articolul meu în care criticam colaborarea cu Mircea Dogaru. „Revoluționarii nu sînt în stare să producă un lider autentic” iulie 23, 2014


După publicarea, în 21 iulie 2014 a articolului meu Mişcarea “Revoluţia curată” se înhăitează cu apărătorul criminalilor din decembrie 1989, colonel Mircea Dogaru (linc), domnul Alex Oprea, președintele sus-numitei mișcări, a publicat (tot în 21 iulie 2014) pe pagina sa proprie de facebook (linc) un comunicat pe care îl reproduc mai jos (am adăugat diacritice; am păstrat cuvintele scrise cu majusculă precum în textul original):

MIȘCAREA CIVICĂ REVOLUȚIA CURATĂ
cabinet președinte

COMUNICAT
în legătură cu afirmațiile unor persoane legate de colaborarea noastră cu MIRCEA DOGARU (more…)

 

Mişcarea „Revoluţia curată” se înhăitează cu apărătorul criminalilor din decembrie 1989, colonel Mircea Dogaru iulie 21, 2014


Alex Oprea (în roşu) şi simpatizanţi ai săi, la una din acţiunile de protest organizate în faţa sediului PSD Sibiu în timpul campaniei electorale pentru europarlamentare.

Alex Oprea (cu cămaşă roşie) şi numeroşii săi simpatizanţi, la una din acţiunile de protest organizate în faţa sediului PSD Sibiu în timpul campaniei electorale pentru europarlamentare. Barca pneumatică îl ironizează pe Victor Ponta care a folosit o asemenea barcă în timpul inundaţiilor. Sursă foto: facebook

De cîtăva vreme domnul Alexandru Mircea Oprea, un revoluţionar sibian, relativ necunoscut înainte (eu, cel puţin, nu auzisem de domnia sa) a înfiinţat o organizaţie numită „Mişcarea civică Revoluţia Curată”. Nu se ştie cîţi membri are această „mişcare”, nu am găsit publicată vreo listă a membrilor. În 30 mai 2014 pe saitul organizaţiei apărea un comunicat (linc) conform căreia „mişcarea” se află „în plin proces de înregistrare şi pe teritoriul României” – adică, cel puţin la acea dată nu fusese înregistrată juridic (dar mediatic era activă, sait propriu are din ianuarie, pe facebook şi pe portalul revoluţiei a avut multe intervenţii). La acţiunile mişcării „Revoluţia curată”, dacă domnul Alex Oprea nu se prezenta singur, nu erau mai mult de o mînă de oameni alături de dînsul. Asta nu a împiedicat respectiva mişcare să emită pretenţii că ar fi reprezentativă pentru revoluţionarii din România.

Acțiunile mișcării „Revoluția Curată” sînt concentrate pe ideea repunerii în plată a indemnizațiilor de revoluționar (linc) suspendate încă de pe vremea guvernului Boc.

„Revoluţia curată” are cel puţin 5 membri – Alex Oprea, Mihai Orbulescu, Dorin Aleonte, Ovidiu Stoenescu şi Viorel Ringhilescu, aceştia fiind pomeniţi într-un comunicat din 17 iulie 2014 publicat pe saitul mişcării (linc), în care se afirmă: (more…)

 

Lorin Fortuna despre Mircea Dogaru (răspuns la o interpelare a mea) iunie 21, 2013


De mai multă vreme sînt pe lista de distribuţie a domnului Lorin Fortuna, fostul lider al Frontului Democratic Român din decembrie 1989, care îmi trimite diferite propuneri de reorganizare a vieţii politice şi sociale a României. În general, este vorba de propunerile pe care dumnealui le prezintă şi pe saitul propriu (linc).

Printre destinatarii acestei liste de distribuţie a domnului Fortuna era şi Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate condus de Mircea Dogaru. I-am atras atenţia domnului Fortuna, prin e-mail, cu privire la luările de poziţie ale domnului Dogaru cu privire la revoluţia din 1989, şi mi-am exprimat indignarea faţă de colaborarea domnului Fortuna cu dînsul. Pe saitul propriu, la rubrica răspunsuri (linc), domnul Fortuna a ales să dea publicităţii e-mailul meu şi să-mi dea un răspuns. Reproduc şi eu mesajul meu către domnul Fortuna şi răspunsul acestuia.

Mesaj din 27 mai 2013:

Domnule Lorin Fortuna,

Îmi exprim indignarea, în calitate de revoluţionar din 1989, faţă de încercările dv. de a colabora cu Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, la conducerea căruia se afla Mircea Dogaru, cunoscut falsificator al istoriei revoluţiei din 1989 şi apărător al criminalilor din 1989. Recent Mircea Dogaru a afirmat, într-o emisiune televizată, că „regret că la ordinul partidului armata n-a tras în decembrie 1989!”. https://mariusmioc.wordpress.com/2013/03/15/mircea-dogaru-regret-ca-la-ordinul-partidului-armata-n-a-tras-in-decembrie-1989-video/ (more…)

 

Mircea Dogaru: „Regret că la ordinul partidului armata n-a tras în decembrie 1989!” (video) martie 15, 2013


Emisiune la România TV din 11 martie 2013 despre revoluţie, cu Mircea Dogaru, preşedintele sindicatului cadrelor militare în rezervă şi retragere, Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei „21 Decembrie” Bucureşti şi Mircea Chivu, sociolog. O mare parte din emisiune e consacrată prezentării unui interviu mai vechi cu fostul general Victor Atanasie Stănculescu, care a fost deja comentat pe acest blog (linc). În spiritul mass-mediei bucureştene, Stănculescu e înfăţişat ca dezvăluitor al adevărului despre revoluţie. Pe burtiera ecranului se perindă permanent lozinci precum: „Generalul Stănculescu, dezvăluiri din puşcărie”, „Stănculescu şi enigmele revoluţiei”, „Stănculescu spulberă enigmele revoluţiei din puşcărie”, „Ce secrete ascunde generalul Stănculescu”.

Într-un alt articol îl numeam pe Mircea Dogaru apărător al criminalilor din decembrie 1989 (linc). Spusele sale din această emisiune confirmă că omul e dispus la orice minciuni în slujba criminalilor din 1989 (printre care şi Stănculescu, a cărui trimitere în închisoare domnul Dogaru „nu o înţelege”).

Din afirmaţiile lui Mircea Dogaru: (more…)

 

Mircea Dogariu, apărător al criminalilor din decembrie 1989 ianuarie 27, 2011


Domnul locotenent-colonel Mircea Dogariu este unul din cei mai vocali sindicalişti militari în ultimile zile, de cînd cu problema recalculării pensiilor militarilor. Eu am remarcat persoana dînsului din 1994, cînd domnia sa era unul din cei mai vehemenţi apărători ai criminalilor din decembrie 1989. Cînd 3 ofiţeri au fost arestaţi la Timişoara pentru implicare în deschiderea focului asupra populaţiei în 17 decembrie 1989, în zona Calea Lipovei din Timişoara, Mircea Dogariu scria în săptămînalul „Armata României”:

„Vae victis” (more…)