Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Republica Moldova. Demagogia antioligarhică – pretext pentru justificarea unei coaliții între socialiști și ACUM martie 4, 2019


Programul electoral al blocului ACUM. Sursă: grupul „Maia Sandu” creat pe rețeaua de socializare rusească ok https://ok.ru/acummaiasandu

După alegerile din Republica Moldova (despre care am mai comentat – linc) s-a ajuns într-o situație în care nici una dintre cele 3 forțe politice principale nu poate forma guvernul singură ori cu ajutorul celui de-al 4-lea partid („Șor”) intrat în parlament. Astfel, e nevoie de o coaliție a 2 dintre partidele principale, sau de cooptarea de către unul dintre partide a unor dizidenți de la alt partid.

Variantele de coaliții care ar avea majoritatea parlamentară sînt PSRM + PDM, PSRM + ACUM și PDM + ACUM. Dar fiecare dintre aceste partide are elemente care îl fac incompatibil cu celelalte. PSRM susține o politică pro-rusească, PDM și ACUM se declară în favoarea apropierii de SUA și Uniunea Europeană. Ar fi logică o alianță între PDM și ACUM, dar întreaga campanie electorală a blocului ACUM a mers pe ideea că Plahotniuc (șeful PDM) e un mafiot și prioritatea numărul unu e să scape țara de oligarh. O alianță cu PDM ar însemna pierderea credibilității politicienilor din ACUM în fața propriului electorat.

În aceste condiții apar mișcări pentru realizarea unei alianțe de guvernare a blocului ACUM cu socialiștii. Iată de pildă ce spun unii „experți” pe saitul moldovenesc platzforma, în articolul O coaliție antioligarhică PSRM-ACUM: pro sau contra? (linc): (more…)

 

Discuții pe saitul „În linie dreaptă” despre relațiile româno-ruse, Mircea Druc vocea KGB-ului, Pacepa și revoluția din 1989 iunie 10, 2016


Saitul „În Linie Dreaptă” al autodeclaraților „conservatori români” pretinde să reprezinte poziția anticomunistă în societatea românească. Colaboratori ai acelui sait sînt diferite persoane caracterizate prin ignoranță și dilentantism în probleme de politică și relații internaționale, dar care, cu multă îngîmfare, se erijează în formatori de opinie. Gîndirea politică dominantă la saitul respectiv (mai ales în anul 2011, cînd au avut loc discuțiile de mai jos) se rezuma la proclamarea fesenistului Traian Băsescu ca reprezentant principal al anticomunismului românesc și acuzarea celor care au rezerve față de Traian Băsescu ori guvernarea PDL din acea vreme că ar fi vînduți rușilor. Acuzațiile vehemente la adresa celor cu alte păreri că ar fi vînduți rușilor se împletesc însă pe acest sait cu articole care susțin interesele imperialiste rusești, cum ar fi cazul propunerii de curățire etnică a Transnistriei în folosul Rusiei, dar pe cheltuiala României (linc).

În urmă cu cîțiva ani am avut niște dialoguri pe acel sait, pînă administratorii acestuia au considerat necesar să-mi interzică să mai comentez acolo. Aduc acum în atenția cititorilor acestui blog niște discuții pe care le-am avut pe saitul „În Linie Dreaptă” în 2011, cu prilejul comentării articolului lui Constantin Tănase „Intelectualii români și frica de ruși” (linc) apărut inițial în ziarul chișinăuan „Timpul”. Articolul inițial de la care au pornit discuțiile nu-l mai reproduc, putînd fi citit la lincul indicat.

În cadrul discuției, fiindcă la un moment dat am făcut referire la niște spuse ale lui Mircea Druc, fostul primministru al Republicii Moldova, mi s-a replicat că prin Mircea Druc vorbește KGB-ul. După ce am arătat că Mircea Druc fusese propus candidat la deputăție de PDL, am stîrnit derută între interlocutori, căci în mintea lor PDL era principala forță politică anticaghebistă din societatea românească. Pentru nulitățile agresive de pe saitul respectiv, afilierea de partid e argumentul principal de apreciere a unei persoane. La momentul respectiv, cînd PDL era la guvernare, ei echivalau poziția pro-PDL cu anticaghebismul și apărarea intereselor României în fața rușilor, iar poziția anti-PDL (anti-Băsescu) cu procaghebismul și prorusismul. Acum, că PDL și Băsescu nu mai guvernează, poate și-au mai nuanțat părerile. La aprecierea lui Mircea Druc, de pildă, nu conta atît activitatea politică de mai multe decenii a acestuia (pe care pretinșii specialiști în politică n-o cunosc) cît aderarea sa la un partid.

Tot în cadrul discuției mi s-a servit argumentul „Pacepa”, răstălmăcindu-se niște afirmații despre revoluția din 1989 ale fostului șef al securității ceaușiste Ion Mihai Pacepa. Între timp Pacepa a făcut declarații cît se poate de clare, prin care a numit poveștile despre invazia de agenți sovietici în decembrie 1989 în România „cîntece de adormit Mițura” (linc). După cum mă așteptam, aceste declarații ale lui Pacepa au fost ignorate de pretinșii săi fani (linc).

Iată mai jos dialogul de pe saitul „În Linie Dreaptă”, relevant pentru niște mentalități care stăruie în societatea românească. Am intervenit doar prin adăugarea diacriticelor și mici corecții ortografice. Totodată, pentru că saitul altermedia despre care se discuta nu mai există acum, am înlocuit trimiterile la el cu copia acestui sait de pe web.archive.rog (un sait foarte folositor care arhivează alte saituri, păstrînd astfel articole de pe internet care au dispărut de pe saiturile în care au apărut inițial) (more…)

 

Marian Munteanu, conducător al mişcării din Piaţa Universităţii din 1990, propus de PNL candidat la primăria Bucureşti aprilie 15, 2016


Legitimaţia de membru al asociaţiei "21 Decembrie" a lui Marian Munteanu. Sursă: Saitul acestuia munteanu.ro

Legitimaţia de membru al asociaţiei „21 Decembrie” a lui Marian Munteanu. Sursă: Saitul acestuia munteanu.ro

Partidul Naţional Liberal l-a propus pe Marian Munteanu, fost conducător al manifestaţiei din Piaţa Universităţii din 1990, candidat la funcţia de primar al Bucureştiului la următoarele alegeri locale.

După cum explică pe saitul propriu (linc), Marian Munteanu a participat la revoluţia din 1989 fiind şi printre primii membri ai asociaţiei „21 Decembrie” din Bucureşti. Nu a cerut însă certificat de revoluţionar şi nu este implicat în nici un fel în actuala activitate a asociaţiei, despre care afirmă că „a cărei componenţă (şi, mai ales, reprezentare publică) diferă radical de asociaţia constituită în Decembrie 1989”. (more…)

 

Din nou despre Ion Stănescu, fondatorul „unităţii anti-KGB” a securităţii august 8, 2011


Copia scrisorii trimisă de Ion Stănescu şefului KGB Iuri Andropov, în care relatează încercarea basarabeanului Usatiuc de a primi audienţă la Ceauşescu

Generalul Ion Stănescu. Sursă foto: roncea.ro

În articolul „Securitatea lui Ceauşescu şi Basarabia” (linc) m-am referit la activitatea lui Ion Stănescu, fondatorul „unităţii anti-KGB” a Securităţii, răposat în 2010 (linc) (e vorba de unitatea aia din cadrul securităţii în care spun că au activat, dacă sînt întrebaţi, majoritatea pensionarilor securişti).

Ziarul „Adevărul” – ediţia de Chişinău publică recent un articol de Mihai Taşcă – „Cum colabora Securitatea din România cu KGB-ul” (linc) în care se repetă faptele pe care le-am prezentat deja pe blogul meu, dar se aduc şi unele informaţii suplimentare. Pe lîngă cazul Usatiuc – Şoltoianu – Graur – Ghimpu, securistul Ion Stănescu a mai trimis şefului KGB Iuri Andropov, în 5 februarie 1969, o altă scrisoare în care erau pîrîţi cetăţenii basarabeni care luaseră legătura cu ambasada României din Moscova şi s-au exprimat „tendenţios şi duşmănos” cu privire la politica internă şi externă a URSS. Printre cei turnaţi de Ion Stănescu s-a aflat şi Mircea Druc, cel care în 1990 avea să devină primministru al RSS Moldoveneşti.

În cazul Usatiuc, informarea trimisă de Stănescu lui Iuri Andropov (vezi în stînga) a dus la ani de închisoare pentru 4 basarabeni  formaseră Frontul Naţional Patriotic şi încercau să organizeze rezistenţă împotriva ocupaţiei sovietice (Alexandru Usatiuc-Bulgăr, Alexandru Şoltoianu, Gheorghe Ghimpu şi Valeriu Graur). În cazul celei de-a doua pîre, legată de cei care frecventau ambasada României de la Moscova, urmările exacte nu se cunosc, dar Mircea Druc, cel puţin, a fost luat în vizorul KGB-ului.

Reproduc, după traducerea ziarului „Adevărul” – ediţie de Chişinău, scrisoarea lui Ion Stănescu (linc), în care îl informează pe şeful KGB (şi viitorul conducător al URSS) Iuri Andropov despre basarabenii care vizitau ambasada română de la Moscova. De remarcat că în această scrisoare se face referire la faptul că ambasada RSR din Moscova informase deja Ministerul de Interne sovietic despre comportamentul „tendenţios şi duşmănos” al respectivilor basarabeni, deci nu e vorba de prima turnătorie tovărăşească. (more…)

 

Pentru distrugerea arhivei KGB din Republica Moldova „am apelat la omologul meu din România, Virgil Măgureanu”, declară Anatol Plugaru septembrie 22, 2010


Jurnal de Chişinău din 22 septembrie 2010 (linc) publică o declaraţie a lui Anatol Plugaru, fost ministru al securităţii naţionale a Republicii Moldova în perioada 29 august 1991 – 1 iulie 1992. Ministerul Securităţii Naţionale al Republicii Moldova este continuatorul KGB-ului sovietic din zonă după ce republica şi-a declarat independenţa (27 august 1991), iar Plugaru a fost primul şef al spionilor moldoveni numit după proclamarea independenţei republicii. (more…)

 

Mihai Ghimpu, primul preşedinte unionist al Republicii Moldova (video) septembrie 12, 2009


După demisia lui Vladimir Voronin din funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, în funcţia de preşedinte interimar a fost ales Mihai Ghimpu (linc). Născut în 1951 în comuna Coloniţa (fostul judeţ Lăpuşna), Mihai Ghimpu este unul din fondatorii Frontului Popular din Moldova (mişcarea naţională) în anul 1988. Răposatul său frate, Gheorghe Ghimpu, este unul din puţinii basarabeni care în perioada sovietică (1972) a fost condamnat la puşcărie pentru că a cerut eliberarea Basarabiei de sub dominaţia sovietică şi unirea cu România. Din acest motiv a petrecut 6 ani în Gulagul sovietic. Într-un comentariu mai vechi de pe acest blog despre activitatea lui Mircea Druc (linc) am pomenit împrejurările în care Gheorghe Ghimpu a ajuns în puşcărie, cu ajutorul consistent al regimului Ceauşescu:

Alexandru Usatiuc-Bulgăr a fost un basarabean naiv care i-a scris lui Ceauşescu, cerîndu-i sprijin pentru activitatea antisovietică din Basarabia. A cerut şi audienţă la Ceauşescu, dar a fost primit doar de nişte consilieri ai acestuia (pag. 106-107). Apoi, Securitatea română a informat KGB-ul sovietic despre preocupările lui Usatiuc. KGB-ul i-a arestat pe Usatiuc şi colaboratorii acestuia (Ghimpu, Graur şi Şoltoianu). Toţi au primit ani grei de puşcărie.

Un film documentar despre fratele actualului preşedinte moldovean (Mihai Ghimpu este menţionat ca deţinător al copyrightului) se poate găsi pe youtube, pus acolo de „PartidulLiberal”. Motoul filmului este: „Ne vom salva doar revenind la românism şi realizînd reîntregirea neamului românesc”. Vedeţi mai jos: (more…)

 

Mircea Druc: „Cînd am venit la Bucureşti m-a şocat teama patologică faţă de ruşi” august 4, 2009

Filed under: Republica Moldova,revoluţia română din 1989 — mariusmioc @ 8:00 am
Tags: ,

Actualizare 2 aprilie 2017: Schimbat lincul către articolul din „Adevărul”, căci lincul vechi nu mai funcționa.

Ziarului „Adevărul” din 24 iulie 2009 publică un interviu cu fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Mircea Druc, singurul dintre prim-miniştrii acestei ţări care s-a declarat unionist. „Cînd am venit la Bucureşti m-a şocat teama patologică faţă de ruşi”, povesteşte domnul Druc.

O observaţie interesantă din partea cuiva care şi-a petrecut o mare parte din viaţă la Moscova şi Leningrad. Ar mai fi de adăugat că în societatea românească există forţe care se străduie din răsputeri să menţină în sufletul poporului român această teamă patologică faţă de ruşi. (more…)