Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Pactul Molotov-Ribentrop și Chișinăul anului 1989. „Poporul s-a trezit! Și la 28 iunie nu a dansat, nu a cîntat și nici altora nu a permis un asemenea sacrilegiu” august 29, 2016


LA060789_1Pactul Molotov-Ribentrop era o temă des întîlnită în presa sovietică după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Nici presa din Chișinău nu făcea excepție. Azi vă prezint articolul „Consecințele sărutului Molotov-Ribentrop” publicat de Andrei Strîmbeanu în „Literatura și Arta” din 6 iulie 1989. Articolul relatează întîmplările din 28 iunie 1989 de la Chișinău. 28 iunie e ziua în care autoritățile sovietice sărbătoreau „eliberarea Basarabiei de sub jugul fascist”, adică eliberarea de sub stăpînirea românească. În 28 iunie 1940 URSS a preluat controlul asupra Basarabiei, după ce guvernul român acceptase ultimatumul sovietic din 26 iunie și retrăsese armata și administrația din regiune. Exista în Chișinău și o stradă numită „28 iunie” în cinstea acestei date. În 1989 acțiunile oficialităților sovietice moldovenești de a sărbători integrarea Basarabiei în URSS au fost întîmpinate cu o manifestație de doliu. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat comentarii ale mele.

Consecințele sărutului Molotov-Ribentrop

La data de 28 iunie a.c. populația Chișinăului a ieșit cu miile în Piața Victoriei. Tocmai urcam cu mașina pe Gogol în sus. Cînd să ies la Piața Victoriei – lume de pe lume. Și miliție – aproape de loc.

M-am oprit. Am coborît să văd ce se întîmplă. Și mi-a fost dat să asist, poate, la cel mai înălțător spectacol din viața mea. (more…)

 

Septembrie 1988: „Moldova Socialistă” se luptă cu emoţiile noiembrie 5, 2012



Continui să prezint pe acest blog, în paralel cu evenimentele din România anului 1989, şi atmosfera din Basarabia din aceeaşi perioadă. În 8 septembrie 1988 ziarul guvernamental de la Chişinău „Moldova Socialistă” publică articolul nesemnat (semn că era comandă politică de sus) „În prizonieratul emoţiilor”. Transcriu acest articol pentru a oferi şi cititorilor acestui blog posibilitatea de a se delecta cu el, inserînd scurte comentarii proprii cu litere cursive între paranteze drepte. În principal acestui articol i-a fost dată replică în rezoluţia Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească din 14 septembrie 1988, publicată de „Literatura şi Arta” în 27 octombrie 1988 şi pe „blogul lui Marius Mioc” în 25 noiembrie 2010 (linc).

În prizonieratul emoţiilor

La 23 august 1988 „Moldova Socialistă” a publicat la rubrica „revista presei” articolul „Peste un an”, în care a analizat activitatea săptămînalului „Literatura şi Arta” şi, parţial, materialul „Restructurarea nu are alternativă” inserat în această gazetă cu rubrica „Masa rotundă”.

Colegiul de redacţie al săptămînalului însă, nu numai că nu a căzut de acord cu aprecierile şi concluziile expuse în revistă, ci şi a dat publicităţii la 1 septembrie articolul său redacţional. Tonul acestui „răspuns colegial” e atît de certăreţ, discutabil, încît nu lasă dubii privind renunţarea la abeceul despre atitudinea respectuoasă faţă de oponenţi, despre necesitatea de a-şi însuşi cultura discuţiilor. Însă principiul pluralizmului socialist presupune întîi de toate bunăvoinţă, sinceritate, discuţii sănătoase, în contradictoriu. (more…)

 

A murit Leonida Lari. „Nimeni şi noi” – un articol din 1988 decembrie 11, 2011


Actualizat 12 decembrie 2011, ora 2:40: Am isprăvit transcrierea articolului Leonidei Lari.

Leonida Lari, poeta basarabeană care a luptat pentru România Mare, a murit astăzi la Chişinău, la vîrsta de 62 de ani (linc).

Leonida Lari s-a născut la Bursuceni, lîngă Bălţi. A fost deputată în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) şi membră în Biroul Permanent al Frontului Popular din Moldova (1990-1992). A fost deputată şi în parlamentul României, iniţial pe lsitele PNŢCD, apoi a trecut la Partidul România Mare.

Dumnezeu s-o odihnească! Vă voi prezenta unul din articolele publicistice ale Leonidei Lari – „Nimeni şi noi”, din „Literatura şi Arta” din 13 octombrie 1988. Articolul se referă la atacurile anonime la adresa mişcării naţionale care apăreau în presa de partid din Basarabia. E scris cu chirilice, transcrierea sa cu litere latine va dura ceva timp – voi actualiza aici transcrierea articolului pe măsură ce o voi face. Comentariile mele au fost inserate cu litere cursive între paranteze drepte. De remarcat că problema la care se referă autoarea – faptul că moldovenii nu-şi găsesc de lucru în republica lor şi sînt siliţi să emigreze în alte părţi, nu e rezolvată nici acum.

Nimeni şi noi (more…)

 

A. N. Iacovlev răspunde ziarului „Pravda” despre pactul Ribentrop-Molotov. „Este evidentă devierea de la normele leniniste ale politicii ecsterne sovietice” august 22, 2011


În 1989 Congresul Deputaţilor Poporului (parlamentul) URSS a alcătuit o comisie pentru „aprecierea politică şi juridică a tratatului sovieto-german de neagresiune din 1939”, tratat mai cunoscut sub numele de „pactul Ribentrop-Molotov”. Respectivul pact de neagresiune a ajutat URSS să anexeze Basarabia, Ţările Baltice şi estul Poloniei. În perioada gorbaciovistă, sub presiunea unor deputaţi din Ţările Baltice şi din RSS Moldovenească, Congresul deputaţilor sovietici alcătuise această comisie, care era condusă de A. N. Iacovlev, secretar al CC al PCUS şi membru al Biroului Politic. În august 1989 Iacovlev a dat un interviu ziarului moscovit „Pravda”, care a fost tălmăcit în trisăptămînalul de la Chişinău „Tinerimea Moldovei” din 23 august 1989. (more…)

 

23 August – ziua „Marii insurecţii naţionale armate antifascistă şi antiimperialistă” şi a pactului Ribentrop-Molotov (3 video) august 22, 2009


23 August era ziua naţională a Republicii Socialiste România. Se aniversa atunci „Marea insurecţie naţională armată antifascistă şi antiimperialistă” din 1944, cînd România a încetat războiul antisovietic şi a întors armele împotriva Germaniei. În fapt, 23 august 1944 a fost ziua cînd regele Mihai a dat o lovitură de stat, arestîndu-l pe generalul Ion Antonescu şi declarînd încetarea războiului împotriva URSS. Această zi a fost începutul instaurării regimului comunist în România şi a devenit cu timpul, în propaganda oficială, „marea insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”. Chiar dacă iniţial au fost tolerate şi partidele istorice care sprijiniseră lovitura de stat dată de regele Mihai, în cîţiva ani ele vor fi eliminate, scoase în afara legii, partidul comunist ajungînd în cîţiva ani partid unic.

Tot în 23 august, dar în 1939, Germania hitleristă şi Uniunea Sovietică au semnat tratatul de neagresiune cunoscut sub numele de „pactul Ribbentrop-Molotov”, prin care şi-au împărţit sferele de influenţă în Estul Europei. (more…)