10 decembrie 2011 – simpozion despre revoluţie organizat de Muzeul Banatului, Biblioteca Judeţeană Timiş şi asociaţia „Memorialul Revoluţiei”

Sîmbătă 10 decembrie 2011, cu începere de la ora 11, la bastionul Timişoarei (prima poartă cînd se vine dinspre hotel Continental, pe str. Popa Şapcă; spaţiul aparţine Muzeului Banatului) va avea loc un simpozion despre revoluţia din 1989, organizat de Muzeul Banatului, asociaţia „Memorialul Revoluţiei” şi Biblioteca Judeţeană Timiş. Simpozionul se intitulează „Revoluţia din decembrie 1989. Timişoara – primul oraş liber al României”. Am fost şi eu invitat la acest simpozion. Am intenţia să prezint o comunicare cu titlul „Timişoara – oraş liber în 20 decembrie 1989 – mit sau realitate?”.

Prima cărţulie despre revoluţia din 1989 de la Timişoara

medelet_zimanLa începutul lui 1990 doi istorici de la Muzeul Banatului, Florin Medeleţ şi Mihai Ziman, au publicat „O cronică a revoluţiei din Timişoara 16-22 decembrie 1989”. Este o broşură de 32 de pagini şi probabil prima încercare de a sintetiza informaţiile despre revoluţia timişoreană.

„Redactarea textului a fost încheiată în 25 ianuarie 1990, orele 15” se precizează la sfîrşitul lucrării. Broşura se bizuie pe analiza a „aproape 100 de mărturii”, care însă nu sînt individualizate în text. Mărturiile respective au fost strînse pînă în 20 ianuarie 1990. „Deşi înregistrarea mărturiilor mai continuă, se constată, o dată cu trecerea zilelor, o estompare a amintirilor (confuzii de zile, omisiuni de mare întindere), care este firească şi omenească. De aceea consemnările mărturiilor după data de 20 ianuarie 1990 le considerăm importante dar mai puţin relevante decît cele de dinainte de această dată pe care am stabilit-o arbitrar”, explică autorii (pag. 3). Pe lîngă mărturii, în unele locuri s-au folosit şi articole publicate în presa timişoreană imediat după revoluţie („Orizont”, „Luptătorul Bănăţean”, „Timişoara”).

Autorii dau o defăşurare cronologică, pe ore, a revoluţiei timişorene. Evenimentele sînt relatate ca un conflict militar. Ziua de 17 decembrie 1989, cînd s-au înregistrat cei mai mulţi morţi, este numită „ziua celor opt bătălii ale timişorenilor cu dictatura” (de la judeţeana de partid, din zona Pieţii Traian, din Piaţa Vasile Roaită, din Piaţa Libertăţii, din centrul oraşului, de la Băile Neptun, de pe Calea Girocului, din Calea Buziaşului; observ că lipseşte bătălia din Calea Lipovei). Pentru zilele de 18 şi 19 decembrie evenimentele sînt iarăşi împărţite în „bătălii”.

Cronica se încheie vineri la prînz, în 22 decembrie, cînd „s-a proclamat Republica România. Era şi republica noastră, a timişorenilor (…) La Timişoara, sub cerul albastru, oamenii plîngeau de bucurie şi durere. Poporul a învins”, explică autorii, adăugînd: „Considerăm că evenimentele ce au urmat în oraşul nostru după această dată aparţin procesului de făurire a noii Românii” (pag. 26-27).

E vorba, cum am amintit, de o broşură subţire, fără mari pretenţii. Valoarea broşurii constă în faptul că se bizuie pe mărturii culese „la cald”, imediat după desfăşurarea evenimentelor. La Muzeul Banatului broşura este încă disponibilă la vînzare, la un preţ simbolic. Cei care îmi vor comanda direct mie un colet poştal din cărţile mele vor primi această broşură gratuit.