Etichetă: New York Times

New York Times despre moartea lui Marin Ceaușescu

Ziarul „New York Times” din 29 decembrie 1989 relatează despre sinuciderea lui Marin Ceaușescu, fratele dictatorului. Redau acest articol.

Rubedeniile lui Ceaușescu
Fratele conducătorului înlăturat moare la Viena, se spune că prin sinucidere
de Alan Cowell
special pentru New York Times

Viena, 28 decembrie. Fratele mai mare al fostului președinte al României Nicolae Ceaușescu a fost găsit spînzurat în beciul biroului său de la Viena. Se pare că s-a sinucis, au spus funcționari ai poliției.

Trupul fratelui, Marin Ceaușescu, a fost scos din Misiunea Comercială Română pe o brancardă, acoperit cu o pătură. Funcționari austrieci au spus că s-a dispus o autopsie.

Moartea lui Marin Ceaușescu, care avea 73 de ani și conducea misiunea comercială de 16 ani, coincide cu relatări din România despre arestarea a mai multor membri ai familiei Ceaușescu.

Agenția de presă românească Agerpres a spus că Elena Bărbulescu, sora lui Nicolae, a fost arestată împreună cu fiul ei Emil și o cumnată a fostului președinte care a fost executat luni împreună cu soția sa Elena. Agenția de presă a spus că sora, inspector școlar și fostă profesoară de istorie, avea la ea cecuri și bani peșin valorînd aproximativ 65000 de dolari. Nu sînt disponibile alte amănunte.

Fiul și fiica reținuți

În timp ce noii conducători ai țării acționează împotriva familiei, doi dintre copii, un fiu, Nicu, și o fiică, Zoia, au fost reținuți și arătați la televiziune sub arest. Nu a fost făcut cunoscut locul unde se află al doilea fiu, Valentin, despre care se crede că a fost adoptat în timpul secetei din 1946 de la niște țărani moldoveni care nu puteau să-l crească.

Ziarele austriece și diplomații apuseni spun că se crede că noua conducere ar fi dorit să-l convoace pe Marin Ceaușescu înapoi la București pentru a răspunde la acuzațiile că și-a folosit poziția de aici pentru a transfera clandestin bani pentru Ceaușești în băncile elvețiene.

Într-o judecată tainică de 2 ore înaintea execuției sale, Nicolae Ceaușescu a fost acuzat că a delapidat milioane de dolari din fondurile statului.

„Să-l lăsăm pe Ceaușescu să ne spună ceva despre conturile sale din băncile elvețiene”, a spus un procuror neidentificat la proces. „Nu există nici un cont. Ești un provocator”, este citat fostul președinte că ar fi zis. Citește în continuare „New York Times despre moartea lui Marin Ceaușescu”

Timișoara după revoluție, descrisă de New York Times. A da cifre exacte ori chiar estimări rezonabile despre numărul victimelor este greu

Ziarul „New York Times” din 24 decembrie 1989 publică o coresponență din Timișoara a lui Clyde Haberman, pe care o reproduc aici.

Focurile de armă și confuzia potolesc bucuria unui oraș
de Clyde Haberman
special pentru New York Times

Timișoara, România, 23 decembrie. Încăierări armate între trupele guvernamentale și forțele polițienești de securitate au avut loc astăzi în acest oraș care a condus revoluția împotriva fostului conducător român, Nicolae Ceaușescu.

Unele dintre cele mai grele lupte au avut loc lîngă principalul spital al orașului, unde echipe medicale se luptă să se adăpostească și ambulanțe improvizate conduc sălbatic pentru a aduce civili și ostași răniți.

Lupte puternice au fost auzite în mijlocul orașului, dar accesul la zona centrală era blocat de patrule civile care opreau mașinile în căutarea armelor.

Conform locuitorilor, peste noapte și de-a lungul zilei au fost zeci [cuvîntul „score” înseamnă 20 și e folosit la plural] de morți și sute de răniți. Ei spuneau că forțele de poliție de securitate, etichetate „teroriști” de oamenii de aici, au deschis focul la întîmplare de pe acoperișuri și au năvălit în apartamente. Unii afirmă că „teroriștii” nu sînt români ci mai degrabă libieni sau palestinieni.

O atmosferă de confuzie

Aceste relatări au contribuit la o atmosferă generală de confuzie, în care bucuria cu privire la căderea lui Ceaușescu se amestecă cu frica față de ceea ce va urma atît pentru acest oraș industrial din nord-vest cît și pentru țară.

Un exemplu al acestei zăpăceli este o încăierare cu îmbrînceli între doi bărbați, unul cu cască militară și haine civile care-l acuza zgomotos pe celălalt că ar fi susținător a lui Ceaușescu. În final alții i-au separat. Dar asta arată, spunea un tînăr care a văzut scena, că „nimeni nu știe cine ce este”.

Mulți locuitori evită astăzi străzile. Mașinile sînt puține, prăvăliile închise, cum au fost toată săptămîna, cu excepția magazinelor alimentare care vînd mai mult lucruri de bază, precum pîine și lapte.

Pe măsură ce se lasă întunericul, luptele par să se fi oprit, inclusiv în zona centrală care fusese foarte afectată. Nu s-au mai auzit sunete de împușcături. Citește în continuare „Timișoara după revoluție, descrisă de New York Times. A da cifre exacte ori chiar estimări rezonabile despre numărul victimelor este greu”

Washington, 23 decembrie 1989: Emigranții români din SUA vor să spînzure de limbă pe diplomații fostului regim

Ziarul „New York Times” din 24 decembrie 1989 relatează despre o manifestație de protest organizată la Washington de emigranții români, care cereau îndepărtarea diplomaților care slujiseră dictatura Ceaușescu, deși aceștia se lepădaseră de „odios” și-și declaraseră susținerea față de noul regim. Spînzurarea de limbă a diplomaților lui Ceaușescu era una dintre soluțiile propuse. Între timp lucrurile s-au potolit, diplomația românească este condusă azi de un fost diplomat al regimului comunist (domnul Teodor Meleșcanu), iar, de la guvernul Ponta încoace, persoanele care au servit patria lucrînd în diplomație beneficiază la pensionare, suplimentar față de pensie, de o indemnizație lunară (linc) care în 2014 era de 3571 lei (nu știu acum cît o fi ajuns).

Redau articolul din New York Times.

Diplomații români din SUA schimbă tabăra, dar emigranții nu sînt mulțumiți

de Neil A. Lewis
special pentru New York Times

Washington, 23 decembrie. Ambasadorul român din SUA și angajații ambasadei au denunțat astăzi pe dictatorul răsturnat Nicolae Ceaușescu, alăturîndu-se altor aproximativ o duzină de reprezentanțe diplomatice românești care și-au declarat loialitatea față de rebelii care au răsturnat guvernul săptămîna aceasta.

Dar în afara ambasadei, situată într-un cartier elegant al Washigtonului, aproximativ trei duzini de manifestanți spun că diplomații vor doar să-și salveze pieile și unii dintre ei sînt membri ai dușmănitei poliții politice.

„Ieșiți afară și vă spînzurăm de limbile voastre”, strigă în românește o tînără printr-o portavoce. Poarta ambasadei și una din mașinile cu număr de corp diplomatic au fost împroșcate cu ouă aruncate de manifestanți.

Vasile Leca, consilier al ambasadei, a citit la telefon o declarație în numele Ministerului de Externe și a ambasadorului Ion Stoichici care denunță regimul Ceaușescu și anunță trecerea de partea opoziției.

Este exprimată „întreaga solidaritate” Citește în continuare „Washington, 23 decembrie 1989: Emigranții români din SUA vor să spînzure de limbă pe diplomații fostului regim”

New York Times: Execuția Ceaușeștilor, criticată de administrația Bush, apărată de doi cetățeni români

New York Times din 29 decembrie 1989 continuă seria de articole despre revoluția română, care era pe atunci un subiect de prim interes pentru întreaga lume, cu un articol despre execuția soților Ceaușescu. Se arată în articol că, pe de o parte, administrația Bush a criticat respectiva execuție, dar pe de altă parte se dă și părerea a doi cetățeni români emigrați în America de Nord, Pavel Câmpeanu, fost coleg de închisoare cu Nicolae Ceaușescu, și Ștefan (Istvan) Tokes, fratele lui Laszlo Tokes, care consideră execuția ca fiind justificată. Redau mai jos tălmăcirea acestui articol.

Căderea lui Ceaușescu
Doi români justifică judecarea în taină și executarea conducătorului

de Eric Pace Citește în continuare „New York Times: Execuția Ceaușeștilor, criticată de administrația Bush, apărată de doi cetățeni români”

New York Times, 20 decembrie 1989: Era ca-n iad. Oamenii erau furioși. Spărgeau vitrine și strigau „Jos cu Ceaușescu!”

În ziarul „New York Times” din 20 decembrie 1989 Celestine Bohlen publică un alt articol despre revoluția română. Îl puteți citi alăturat. Aceeași Celestine Bohlen a mai publicat și articolul „Dispreţuitele forţe ale securităţii continuă să săvîrşească atrocităţi în România” în New York Times din 24 decembrie 1989, articol deja publicat pe acest blog (linc).

Musafiri îngroziți la locul protestelor
de Celestine Bohlen
special pentru New York Times

„Era ca un iad” spune un student despre confruntările cu poliția română

Budapesta, 19 decembrie. Doi frați, care veniseră în vizită din Ungaria, au fost duminică noaptea în apartamentul unui prieten cînd cineva s-a năpustit înăuntru să spună că a început revoluția.

La momentul cînd a aflat asta, poliția română era deja mobilizată. Dar, spun cei doi frați astăzi într-un interviu, mulțimi de oameni veneau mereu din toate părțile orașului, atît studenți cît și muncitori, de naționalitate maghiară sau română.

Nefiind în stare să treacă prin cordonul de miliție la casa preotului de unde a început protestul, ei au condus prin oraș și au întîlnit o mulțime de mai mult de 5000 de persoane venind pe o altă cale, îndîrjită de furia față de guvernul represiv al conducătorului român Nicolae Ceaușescu.

„Era ca-n iad”, a spus Paul, student la pedagogie de 22 de ani care a cerut ca numele său întreg să nu fie dezvăluit. Oamenii erau atît de furioși. Spărgeau vitrine și strigau „Jos cu Ceaușescu!”, „Jos cu dictatorul!” și „Ceaușescu, vino și prinde-ne!”.

Norocoși că au putut să plece

Cei doi frați au plecat în acea noapte în Ungaria cu trenul, oprindu-se pentru 4 ore în Arad, un oraș din apropiere, unde forțe de poliție erau prezente pe peroane, așteptînd în mod vădit tulburări. Ei se consideră norocoși că au putut să plece. În ziua următoare, România și-a închis granițele, încercînd să înăbușească toate știrile despre ceea ce s-a întîmplat la Timișoara.

Deși frații n-au văzut nici un fel de vărsare de sînge, au spus că nu sînt surprinși de relatările despre oameni omorîți ori răniți în acea noapte și în ziua următoare. „Puteai simți în aer că dacă bătăile nu vor avea efect, vor urma omoruri”, a spus Paul. Citește în continuare „New York Times, 20 decembrie 1989: Era ca-n iad. Oamenii erau furioși. Spărgeau vitrine și strigau „Jos cu Ceaușescu!””

New York Times, 20 decembrie 1989: „Statele Unite au puține mijloace să influențeze guvernul român”

Ziarul „New York Times” din 20 decembrie 1989 publică articolul lui Thomas L. Friedman „Reprimarea de către România a protestelor condamnată de către SUA ca brutală”. Îl reproduc aici, cu tălmăcire. Amintesc că același Thomas Friedman iscălise și în 19 decembrie 1989 un articol în New York Times despre revoluția română, care a fost deja prezentat pe acest blog (linc). Articolul relatează poziția oficială a autorităților americane despre situația din România, cum a fost comunicată presei. Am prezentat pe acest blog poziția guvernului american și din relatarea făcută de Chicago Tribune din 20 decembrie 1989 (linc). Comentariile mele sînt inserate cu litere cursive între paranteze drepte.

Reprimarea de către România a protestelor condamnată de către SUA ca „brutală”
de Thomas L. Friedman
special pentru New York Times

Washington, 19 decembrie. Casa Albă [clădirea unde locuiește președintele SUA; prin extensie, Președinția SUA] a condamnat azi reprimarea continuă a manifestanțiilor politici ca „brutală” și a spus că Statele Unite se gîndește să acționeze împreună cu aliații ei apuseni și cu Moscova pentru un anume fel de răspuns coordonat.

Agențiile de presă din estul Europei au difuzat azi relatări despre faptul că noi deschideri ale focului asupra demonstranților au avut loc în orașul Timișoara din vestul României. Într-una din cele mai senzaționale dintre acestea, agenția Taniug a Iugoslaviei a spus că există relatări neconfirmate că ar fi existat pînă la 2000 de morți. Alte relatări din Ungaria și Iugoslavia au vorbit de sute de morți.

Departamentul de Stat [Ministerul de externe american] a declarat că încă nu poate confirma nici un fel de număr de victime cu privire la ciocnirile care au fost relatate între poliție și manifestanți la Timișoara, dar a spus că doi funcționari ai ambasadei americane au fost trimiși luni în oraș din București, pentru a încerca să obțină informații din sursă directă. [deplasarea către Timişoara a unor angajaţi ai ambasadei SUA de la Bucureşti, declarată oficial de guvernul american şi relatată de presă, a fost ulterior declarată dovadă a plănuirii din străinătate a revoluţiei] Citește în continuare „New York Times, 20 decembrie 1989: „Statele Unite au puține mijloace să influențeze guvernul român””

Noi minciuni ale lui Larry Watts în ziarul Adevărul

Articol apărut şi pe contributors (linc).

Pe saitul ziarului Adevărul a apărut în 20 februarie 2016 articolul lui Larry Watts „Zorii Revoluţiei Române. Ultimul episod. Gorbaciov, în decembrie 1989: Sunteţi mulţumit, tovarăşe Ceauşescu?“ (linc). În articol Larry Watts susţine că Ceauşescu l-ar fi înfruntat pe Gorbaciov în decembrie 1989, în problema invaziei sovietice din 1968 din Cehoslovacia. Citește în continuare „Noi minciuni ale lui Larry Watts în ziarul Adevărul”

Dispreţuitele forţe ale securităţii continuă să săvîrşească atrocităţi

NYT24121989_02Din ziarul „New York Times” din 24 decembrie 1989 prezint un alt articol despre revoluţia română. Autoarea relatează din Arad zvonurile despre care a luat cunoştiinţă.

Dispreţuitele forţe ale securităţii continuă să săvîrşească atrocităţi în România

de Celestine Bohlen

Arad, România, 23 decembrie. „E Securitatea”, a urlat un bărbat voinic prin portiera deschisă a unui mic autoturism alb, claxonînd şi clipind din faruri pe un bulevard întunecos şi gol. „Ticăloşii trag din nou”.

Era după miezul nopţii şi în România luptele începuseră între securitate şi armată, în afara Bucureştiului, oraşul capitală. După o zi de euforie şi sărbătorire a căderii dictatorului mult urît, oamenii stăteau tăcuţi în grupuri, ascultînd rafalele de arme şi sirenele de alarmă. O femeie plîngea. Un tînăr şi-a încleştat pumnii. „Iarăşi Securitatea luptă şi omoară oameni”, a spus el furios.

În ultimele zile, de cînd fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu se ascunde, frica, mînia şi ura oamenilor se concentrează asupra forţelor sale de securitate, principala forţă armată care luptă împotriva guvernului provizoriu. Cel mai dispreţuit grup este trupa de elită a Securităţii, cu cămăşi negre, despre care se spune că numără între 10000 şi 15000 de persoane.

În timp ce aceştia se luptă din ascunzişuri, mitraliind populaţia din elicoptere, acoperişuri ori maşini în mişcare în stil „Al Capone”, cum a povestit un martor, faima brutalităţii Securităţii e în creştere. Partea ciudată este că acest grup atît de duşmănit încă nădăjduieşte să recîştige controlul ţării, deşi dovezile atrocităţilor sale sînt aduse la lumină.

Înfiorătorul rînd de cadavre Citește în continuare „Dispreţuitele forţe ale securităţii continuă să săvîrşească atrocităţi”

New York Times, 24 decembrie 1989. Viziunea experţilor despre viitorul României. “Nu mă aştept la prea multe. România n-a avut niciodată o tradiţie democratică”. “Este clasic în asemenea situaţii că moderaţii din partid vor fi probabil în prima linie a autorităţilor guvernamentale”

NYT24121989_23NYT24121989_22

NYT24121989_09Ziarul New York Times din 24 decembrie 1989 (pentru care evenimentele din România sînt subiectul primului titlu pe prima pagină) publică un articol a lui Eric Pace despre situaţia din România, pe care îl tălmăcesc pentru cititorii acestui blog. Articolul a apărut sub genericul „Revoluţie în Est: Puncte de vedere”.

Viziunea specialiştilor

Viitor neclar pentru democraţia şi situaţia economică a României
de Eric Pace

Specialiştii în probleme româneşti şi în relaţii internaţionale cad de acord asupra faptului că armata va continua să joace un rol de căpetenie pe măsură ce revolta populară îndreaptă ţara către schimbare, dar apreciază diferit perspectivele democraţiei şi ale îmbunătăţirii economiei.

Reacţionînd la răscoala împotriva preşedintelui Nicolae Ceauşescu, Ken Jowitt, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Californiei din Berkeley, a spus vineri [22 decembrie 1989]: „În mod vădit, armata va juca un rol de căpetenie în eliminarea a orice fel de opoziţie din partea forţelor lui Ceauşescu care ar putea exista şi neîndoielnic va asigura o parte din noua conducere”.

Profesorul Jowitt a spus că un guvern post-ceauşist va oferi naţiunii un început complet nou.

„Curăţenie generală” pentru România

„Presupunînd că nu va izbucni un război civil, cred că va exista o curăţenie generală, atît politică cît şi economică, pentru cel puţin două motive”, a adăugat dînsul. „Primul este furia generalizată împotriva Partidului Comunist, care s-a răspîndit în întreaga populaţie. Al doilea este exemplul a ceea ce se întîmplă” în celelalte ţări est-europene.

El a mai spus că în viitorul apropiat românii vor urma mai degrabă „calea radicală a Ungariei decît cea limitată a Bulgariei în procesul de reforme”.

Profesorul Jowitt, a cărui preocupări ştiinţifice includ toate guvernările comuniste, este autorul cărţii „Schimbări revoluţionare şi dezvoltare naţională în România”, apărută în 1971, şi editorul cărţii „Schimbări sociale în România 1860-1940”, apărută în 1978. El vorbeşte româneşte şi a vizitat România în mod repetat de-a lungul anilor.

„Trebuie să observăm capacitatea României de a folosi avantajos faptul că nu are datorii externe, spre deosebire de alte guverne reformiste est-europene”, a spus profesorul Jowitt. „Deasemenea ea deţine o agricultură cu potenţial foarte bogat”.

„Un adevărat dezastru” Citește în continuare „New York Times, 24 decembrie 1989. Viziunea experţilor despre viitorul României. “Nu mă aştept la prea multe. România n-a avut niciodată o tradiţie democratică”. “Este clasic în asemenea situaţii că moderaţii din partid vor fi probabil în prima linie a autorităţilor guvernamentale””

New York Times, 31 decembrie 1989: Revoluţia română îi inspiră pe moldovenii sovietici

În 31 decembrie 1989 ziarul american „New York Times” publică un articol cu privire la efectele pe care revoluţia română le are în Uniunea Sovietică, mai precis în Republica Sovietică Moldovenească: „Răsturnările din răsărit: Moldova; Revoluţia română inspiră mîndrele rude sovietice de la graniţă” (linc).

Tălmăcesc pentru dumneavoastră acest articol. Comentariile proprii adăugate de mine sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Răsturnările din răsărit: Moldova; Revoluţia română inspiră mîndrele rude sovietice de la graniţă Citește în continuare „New York Times, 31 decembrie 1989: Revoluţia română îi inspiră pe moldovenii sovietici”