Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Primele alegeri parţial libere în RSS Moldovenească aprilie 9, 2018


Venirea la putere a lui Mihai Gorbaciov în RSS Moldovenească a dus la o oarecare democratizare a vieţii politice, îngăduindu-se criticarea conducerii de partid şi de stat. Fenomenul nu a fost brusc, ci s-a dezvoltat în timp. Întregul aparat de stat era format de persoane promovate în funcţii în epoca brejnevistă, doar treptat a început Gorbaciov să mai înlocuiască din reprezentanţii vechii gărzi. În 1989 au avut loc primele alegeri pentru Sovietul Suprem al URSS de după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Au fost nişte alegeri parţial libere, anume în unele circumscripţii (dar nu peste tot!) au putut fi înregistraţi candidaţi care se opuneau candidaţilor oficiali ai Partidului Comunist. Nu existau însă partide politice de opoziţie înregistrate oficial, dar existau mişcări politice neoficiale care aveau proprii candidaţi, chiar dacă în buletinele de vot nu figurau numele acestor mişcări politice. La vremea aceea în RSS Moldovenească era încă la putere garda veche brejnevistă, abia în noiembrie 1989 (după mişcările de stradă în care s-a dat foc la clădirea ministerului de interne – linc) avînd loc izbînda gorbaciovismului (linc). (more…)

 

1989, Chişinău: „Timpul cere insistent decizii care ar întoarce irevocabil pagina cu semnăturile funeste ale lui Molotov şi Ribentrop” august 26, 2012


August 1989 este luna în care în RSS Moldovenească s-au adoptat legile legate de conferirea statutului oficial al limbii „moldoveneşti” şi revenirea la alfabetul latin. Pentru a convinge Sovietul Suprem (parlamentul) de la Chişinău de nevoia adoptării acestor legi, în condiţiile în care minorităţile naţionale opuneau o dîrză rezistenţă, declanşînd chiar greve în mai multe oraşe ale republicii, în 27 august a fost convocată la Chişinău o adunare populară, care a fost numită în presă „Marea Adunare Naţională”. Sute de mii de oameni au participat la acest moment istoric. Despre acest subiect am mai scris pe acest blog.

Citeşte:
27 August 1989 – Marea Adunare Naţională de la Chişinău sau “ziua ce va lumina un veac”
Marea Adunare Naţională de la Chişinău (video)
Reportaj de la Marea Adunare Naţională de la Chişinău din 27 august 1989
31 august 1989: Adoptarea legilor despre limba de stat şi grafia latină în RSS Moldovenească

În pregătirea acestei mari adunări populare, în săptămînalul „Literatura şi Arta” din 24 august 1989, un grup de scriitori lansează o „convocare” pentru populaţia republicii. Convocare la care au răspuns sute de mii de oameni. Reproduc mai jos textul respectiv: (more…)

 

Reportaj de la Marea Adunare Naţională de la Chişinău din 27 august 1989 august 26, 2011


M-am mai referit pe acest blog, în anii trecuţi, la „Marea Adunare Naţională”, cum a fost denumit mitingul care s-a desfăşurat în 27 august 1989 în centrul Chişinăului, cînd sute de mii de moldoveni au cerut Sovietului Suprem al republicii să adopte legile cu privire la limba de stat şi revenirea la grafie latină.

Citeşte:
27 August 1989 – Marea Adunare Naţională de la Chişinău sau „ziua ce va lumina un veac”
Marea Adunare Naţională de la Chişinău (video)

Azi vă prezint un reportaj de Gheorghe Lupuşor, Nicolae Misail şi I. Sandu de la această „Mare Adunare Naţională”, apărut în „Tinerimea Moldovei” din 30 august 1989.

(more…)

 

Securitatea lui Ceauşescu şi Basarabia. Activitatea lui Ion Stănescu, fondatorul „Unităţii anti-KGB” a securităţii ianuarie 11, 2011


Nicolae Dabija, redactor şef al săptămînalului chişinăuan „Literatura şi Arta”, ne aminteşte într-un articol publicat pe saitul Vocea Basarabiei (linc), cum au ajuns la puşcărie nişte patrioţi basarabeni datorită scrisorii pe care securitatea lui Ceauşescu a trimis-o KGB-ului sovietic (personal tovarăşului Iuri Andropov, viitorul conducător al URSS). Reproduc din articolul domnului Dabija:

În vara anului 1970 basarabeanul Alexandru Usatiuc-Bulgăre se afla la Bucureşti la invitaţia unor rude.

A solicitat o audienţă la Nicolae Ceauşescu, pentru a-i transmite un memoriu din partea Frontului Naţional Patriotic, organizaţie ilegală care activa pe teritoriul RSS Moldoveneşti. Documentul conţinea mai multe date şi argumente despre politica oficială de deznaţionalizare a românilor basarabeni, cărora li se interzicea să-şi vorbească limba, să-şi cunoască istoria, despre faptul că acestora le erau închise şcolile, bisericile, că nu li se permitea să-şi viziteze rudele din România, că nu aveau permisiune să se stabilească în oraşe, invadate de „specialişti” invitaţi din toate regiunile fostei URSS ş.a.m.d., ş.a.m.d. (more…)

 

Octombrie 1988, RSS Moldovenească: Declararea limbii de stat va traduce în viaţă „principiile politicii naţionale leniniste” noiembrie 24, 2010


De la venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov şi pînă cînd, în Basarabia, oamenii de cultură au îndrăznit să pună problema identităţii dintre limba română şi cea „moldovenească” şi să ceară revenirea la alfabetul latin şi decretarea limbii materne ca limbă de stat a republicii a trebuit să treacă cîţiva ani. Un prim apel colectiv în acest sens a fost publicat în gazeta „Învăţămîntul Public”, gazetă a învăţătorilor moldoveni, în 17 septembrie 1988. După „Învăţămîntul Public”, „Literatura şi Arta”, săptămînal al Uniunii Scriitorilor din RSSM (Republica Socialistă Sovietică Moldovenească) este revista care va prelua aceste idei şi va milita pentru ele. (more…)

 

Pe scurt, cîteva afirmaţii de la conferinţa despre revoluţie desfăşurată la casa Adam Muller Gutenbrun din Timişoara (10-11 decembrie 2009) decembrie 12, 2009


Au fost mulţi vorbitori, nu i-am ascultat chiar pe toţi, dar cîteva chestii interesante pe care le-am auzit le consemnez aici: (more…)

 

10-11 decembrie 2009: Sesiune de comunicări despre revoluţie la Timişoara decembrie 4, 2009


O sesiune de comunicări cu titlul „1989 – Sfîrşit şi început. Comunism, Neocomunism, Postcomunism” va avea loc la Timişoara în zilele de 10 şi 11 decembrie 2009, în organizarea Fundaţiei Academia Civică, Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Asociaţiei Memorialul Revoluţiei, Societăţii „Timişoara”, Centrului Cultural Francez şi Institutului Polonez, anunţă ziarul „Opinia Timişoarei”. (more…)