Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Altă scrisoare a mea către Alex Mihai Stoenescu, din 16 octombrie 2004 octombrie 25, 2018


Redau o altă scrisoare a mea către Alex Mihai Stoenescu, din 16 octombrie 2004. Și această scrisoare, alături de scrisoarea din 13 septembrie 2004 deja prezentată pe acest blog (linc), a fost reprodusă de Alex Stoenescu în cartea sa „Interviuri după revoluție”, alături de scrisorile sale către mine (pe care nu le pot reproduce din motive legate de drepturi de autor) și de niște comentarii ale sale.

Cu litere cursive între paranteze drepte adaug niște comentarii ale mele.

Tot schimbul de scrisori a fost înainte ca Alex Mihai Stoenescu să lanseze volumul IV, consacrat revoluției, din „Istoria loviturilor de stat”.

Stimate domnule Stoenescu, (more…)

 

Scrisoarea mea din 13 septembrie 2004 către Alex Mihai Stoenescu octombrie 24, 2018


Am pomenit deja despre cartea „Interviuri după Revoluție” de Alex Mihai Stoenescu (editura Orizonturi, București 2016), în care îmi este dedicat un capitol (linc). În acel capitol sînt publicate 2 scrisori pe care le trimisesem lui Alex Mihai Stoenescu (pag. 87-99, 106-115), scrisorile pe care Stoenescu mi le trimisese mie, cît și unele comentarii făcute de Stoenescu pe marginea acestei corespondențe. Redau și pentru cititorii acestui blog prima dintre scrisorile mele. Între paranteze drepte cu litere cursive sînt comentarii ale mele de acum. Corespondența mea cu domnul Stoenescu a avut loc înainte de publicarea, de către dînsul, a cărții sale „Revoluția din decembrie 1989 – o tragedie românească” care reprezintă volumul IV din ciclul „Istoria loviturilor de stat în România” al acestui autor.

Stimate domnule Stoenescu,

Mulțumesc pentru scrisoare. Consider interesant să continuăm discuția referitoare la revoluția din 1989.

Ziarul „Revoluția din Timișoara și minciunile lui Marius Tucă” a fost publicat în 10 martie 2004, dar de reacționat la cele scrise de Jurnalul Național am făcut-o chiar mai repede, în forumul de discuții de la pagina de internet a acestui ziar. Intrați pe http://www.jurnalul.ro, de acolo pe forum și căutați la forumul „Agora” tema de discuție „decembrie 1989 și „manipulările lui Tucă” (deja tema s-a învechit și poate nu mai apare pe prima pagină) [acum nu mai găsesc pe internet forumul „Jurnalului Național”, care a dat faliment între timp, a renăscut sub denumire ușor schimbată iar arhiva electronică a fost preluată parțial de saitul antena3.ro]. Veți vedea că de multe ori reacția mea a fost la doar 24 de ore de la publicarea articolelor în Jurnalul Național. În 10 martie am publicat articolele publicate pe internet în ziar, dar și după 10 martie 2004 Jurnalul Național a continuat să scrie despre revoluție iar eu am continuat să dau replici. Deci, pe forumul de internet al Jurnalului Național veți găsi unele articole care nu apar în ziarul ce vi l-am trimis (au apărut însă în bilunarul timișorean „VIP în Banat”). Mai apoi mi s-a blocat accesul pe forumul Jurnalul Național, dar ziarul respectiv nici nu mai publică despre revoluție. (more…)

 

Timișoara, decembrie 1989. Documentar de Lucia Hossu Longin martie 3, 2017


Prezint un documentar despre evenimentele din decembrie 1989 (mai ales despre ziua de 17 decembrie) de la Timișoara, realizat de Lucia Hossu Longin în 1999 și difuzat la TVR.

Apar în documentar: (more…)

 

Revista „Caţavencu”, 1991. Interviu cu Nicolae Durac şi replică a lui Nicolae Militaru octombrie 2, 2015


Catavencu17an2_Durac1În săptămînalul „Caţavencu” nr. 17/1991 a apărut un interviu cu maiorul (rezervă) Nicolae Durac, unul din fondatorii Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (C.A.D.A.) care fusese trecut în rezervă de ministrul Stănculescu. După mulţi ani întîrziere maiorul Durac a izbutit să cîştige un proces cu M.Ap.N., să fie reprimit în armată, şi să primească nişte despăgubiri. Din cîte ştiu acum e pensionar şi are grad de colonel. Redau acest interviu, cît şi replica trimisă de generalul Nicolae Militaru şi publicată în numărul următorul al revistei.

„Victor Stănculescu şi-a plimbat conştiinţa între closet şi spital”

D. maior (rezervă) Durac Nicolae este unul din principalii fondatori ai Comitetului pentru Democratizarea Armatei. Are 37 de ani, 22 petrecuţi în armată, căsătorit (soţia ofiţer, căpitan de infanterie), 2 copii, studii: Liceul militar, Şcoala militară de ofiţeri activi, Academia Militară de Comandă şi Stat Major – Facultatea arme, secţia – geniu. În prezent: ŞOMER.

C.A.D.A. sau neliniştea generalilor

CAŢAVENCU: D-le maior, vocaţia dumneavoastră (dovedită cu certitudine pînă acum) a fost cea militară. Cum se împacă ea cu aceea de „activist” pe tărîmul democraţiei? Sînt compatibile?

D.N.: Vocaţia profesională nu înseamnă ochelari de cal. Vocaţia profesională nu se poate, nu se mai poate manifesta decît într-un cadrul democratic în care să existăm. Fiecare profesionist, din orice domeniu, ar trebui să fi în acelaşi timp şi un promotor al democraţiei.

„C”: Înseamnă că şi dumneavoastră aţi văzut… ielele.

D.N.: Se poate, dar fără această implicare a fiecăruia, fără această nouă (pentru noi) dimensiune, personalităţile devin nule. Atîta vreme cît nu realizăm acest lucru, vom fi serviţi ca şi în trecut cu gogoşi ideologice despre afirmarea personalităţii, omul de tip nou… etc., etc.

„C”: Foarte bine! Dar tot ce mi-aţi spus pînă acum sînt citate din principiile FSN. peste tot, la radio, la t.v., în presă şi în străinătate, şi domnul Petre Roman şi domnul Iliescu afirmă exact acelaşi lucru.

D.N.: Aici e diversiunea: afirmă şi atît. Şi P.C.R.-ul servea tuturor aceeaşi teorie. Naivii au şi crezut la început, iar la umbra teoriei, structurile comuniste s-au întărit într-o asemenea măsură încît au dus de rîpă o întreagă naţiune. Priviţi acum puţin în jurul dumneavoastră. F.S.N.-ul face cam acelaşi lucru.

„C”: Faptul că noi acum exprimăm nişte puncte de vedere pe care ulterior le vom publica neîngrădit într-un ziar, nu vi se pare un indiciu că ceva s-a schimbat, totuşi? Mai ales că dumneavoastră sînteţi militar de profesie.

D.N.: Ba da. Dar cu ce riscuri? pentru asemenea puncte de vedere eu am fost trecut forţat în rezervă, iar propaganda fesenisto-comunistă va tăbărî şi ea pe mine şi pe dumneavoastră cu un val de calomnii: că vrem să destabilizăm armata, că sîntem agenţi ai spionajului străin, securişti, trădători de ţară sau naiba mai ştie ce.

„C”: Nici o problemă! Noi ne-am obişnuit. Revista noastră este în topul lor. Apropo, pe dumneavoastră cine vă plăteşte?

D.N.: „Agenturili străine”, bineînţeles… Lăsînd gluma la o parte, trăiesc din salariul soţiei şi lucrez la o carte.

„C”: Cum se va numi?

D.N.: „C.A.D.A. -Neliniştea generalilor”

„C”: De ce?

D.N.: Pentru că demoinstrez în ea că nu armata a tras în popor, cigeneralii ei. Problema e mai complexă. Toţi generalii au fost avansaţi în acest grad de N. Ceauşescu. Lui i se datorează ascensiunea lor, dar criteriile n-au fost competenţa şi măiestria militară, ci slugărnicia ajunsă la apogeu prin laşitatea demostrată de ordinele de a trage în manifestanţii din Timişoara în 17-20 decembrie 1989. Nici unul măcar nu a avut intenţia de a refuza acest ordin. Mai mult, în slugărnicia lor, pe care o numeau devotament faţă de comandantul suprem, au fost de-a dreptul fanatici în a-i executa ordinele.

„C”: Vă asumaţi o afirmaţie foarte gravă.

(more…)

 

SSPR vrea să anuleze 2773 certificate de revoluţionar. Vizaţi: militarii nerăniţi, cei care aveau sub 14 ani la revoluţie, colaboratorii securităţii şi alţii martie 11, 2013


Florin Vieru, supranumit Gavroche al României, apărut pe coperta Paris Match la revoluţie, cînd avea 14 ani.

Florin Vieru, supranumit Gavroche al României, apărut pe coperta Paris Match la revoluţie, cînd avea 14 ani şi 8 luni.

Conform unui comunicat de pe saitul SSPR (linc), instituţia va înainta spre anulare 2773 certificate de revoluţionar. Reproduc comunicatul SSPR. Prevăd un val de procese împotriva SSPR în caz că se va trece la fapte conform acestui comunicat.

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia constituită în temeiul art. 49 din H.G. nr. 1412/2004, cu completările şi modificările ulterioare, au analizat situaţia certificatelor persoanelor aparţinînd unor categorii care nu se regăsesc în prevederile legale privind preschimbarea titlurilor atribuite în temeiul Legii nr.42/1990 şi ale Legii nr.341/2004

A.     Categoria certificatelor preschimbate fără temei legal pe Legea nr. 42/1990.

Prin art.16 din Legea nr.42/1990 se prevede că ”dispoziţiile Legii nr.42/1990 se aplică în mod corespunzător şi militarilor de orice grad, precum şi personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, care şi-au jertfit viaţa sau au fost răniţi în luptele pentru victoria revoluţiei ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din Decembrie 1989, cît şi urmaşilor acestora.”

Aşadar, atribuirea titlului de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite pentru militari de orice grad, precum şi personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne, s-a făcut fără temei legal. În consecinţă, această categorie de persoane nu a avut ce preschimba în temeiul Legii nr.341/2004.

În această situaţie se află un număr de 422 de persoane din cadrul M.Ap.N, 258 de persoane din cadrul M.A.I. şi 15 persoane din cadrul S.R.I.

Numărul total al acestor persoane este de 695, ale căror certificate vor fi propuse spre anulare.

B.     Categoria certificatelor preschimbate persoanelor care la data limită stabilită de lege (25.12.1989)  erau minori în vîrstă de pînă la 14 ani şi care, conform legii, nu au discernămînt. (more…)

 

31 martie 1994, audierea mea la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”. „Prejudecata dumneavoastră este că trebuie să se afle adevărul despre revoluţie” decembrie 19, 2012


"Renaşterea Bănăţeană" din 5 aprilie 1994 despre conferinţa de presă a Comisiei Senatoriale Decembrie 1989

„Renaşterea Bănăţeană” din 5 aprilie 1994 despre conferinţa de presă a Comisiei Senatoriale Decembrie 1989

Am mai pomenit pe acest sait despre activitatea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, condusă iniţial (legislatura 1990-1992) de Sergiu Nicolaescu, iar în legislatura 1992-1996 de Valentin Gabrielescu (o scurtă perioadă şi Constantin Ticu Dumitrescu a fost în fruntea comisiei). Vezi:
Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989″ pe care o condusese
Adresările Asociaţiei “17 Decembrie” către Comisia Senatorială “Decembrie 1989″ condusă de Valentin Gabrielescu
Boicotarea Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989″ de către Asociaţia “17 Decembrie”
Vizita la Timişoara a unor membri ai comisiei senatoriale “Decembrie 1989″ (1994)
Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara (video)

Cînd unii membri ai Comisiei Senatoriale s-au deplasat la Timişoara, m-am prezentat la un dialog cu aceştia, fără însă să accept depunerea de mărturii. După respectivul dialog, în 1 aprilie 1994 am organizat o conferinţă de presă (pomenită în articolul de mai sus din „Renaşterea Bănăţeană” din 5 aprilie 1994) în care am reiterat poziţia asociaţiei „17 Decembrie” Timişoara, a cărei „Comisie pentru adevăr şi dreptate” o reprezentam. Adică: refuzul depunerii de mărturii în faţa comisiei senatoriale pînă nu se vor dezminţi informaţiile false din raportul lui Sergiu Nicolaescu şi pînă cînd Comisia Senatorială nu-şi va propune ca scop tragerea la răspundere a criminalilor din decembrie 1989. În aceeaşi zi a ţinut o conferinţă de presă şi senatorul Valentin Gabrielescu, secretar general al PNŢCD şi preşedintele Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. A fost întrebat de ziarişti şi despre boicotul revoluţionarilor timişoreni anunţat de mine. „Renaşterea Bănăţeană” a consemnat: „dl. Valentin Gabrielescu a motivat imposibilitatea formulării unui răspuns clar prin faptul că, din punctul de vedere al comisiei pe care o conduce, raportul este ‘pur personal şi nu are nici o legătură cu comisia care nu şi-l însuşeşte’. În rest argumentaţia s-a bazat şi pe ineleganţa unei polemici în presă cu un coleg de senat. Cu o notă de umor, însă, dl. Gabrielescu a precizat: ‘Reprezentantul celor de la 17 Decembrie, Marius Mioc, deşi n-a vrut să declare nimic, a vorbit totuşi vreo trei ore; şi a spus destule lucruri care ne interesau’.”.

ComSenDec89MiocÎntr-un fel, domnul Gabrielescu a sugerat că boicotul anunţat de mine nu era o chestie serioasă. Cei care au citit relatarea din presă au putut rămîne cu convingerea că eu însumi am încălcat boicotul la care am îndemnat pe alţii.

Recent am cerut Senatului, în temeiul legii 544/2001, să îmi trimită transcrierea convorbirii avută de mine în 31 martie 1994 cu respectiva Comisie Senatorială. Am primit transcrierea pe care o prezint mai jos. Convorbirea se păstrează la Senat, înregistrată pe bandă audio. Am cerut să mi se dea şi o copie a înregistrării audio, într-un format ascultabil pe computer, dar mi s-a răspuns că nu au mijloace tehnice să convertească înregistrarea de pe bandă de casetofon în format electronic.

În transcrierea făcută de funcţionarii Senatului nu sînt precizate numele interlocutorilor mei. Principalul meu partener de discuţie a fost Valentin Gabrielescu, care era preşedintele Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Dacă-mi amintesc bine, iniţial era un alt senator care voia să mă audieze dar după ce am făcut scandal am fost audiat de şeful Gabrielescu personal. Nu ştiu însă dacă acea parte pînă a obţine să fiu audiat de Gabrielescu personal a fost înregistrată audio şi apare în această transcriere. Alături de Gabrielescu a asistat la discuţii şi senatorul Hoszu Zoltan de la UDMR, care însă a intervenit foarte rar. Cel de-al treilea senator membru al comisiei care se deplasase la Timişoara şi care fusese primul care voise să mă audieze se ocupa de audierea altor doritori, într-o altă încăpere din sediul prefecturii. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat scurte comentarii ale mele actuale.

COMISIA DE ANCHETĂ A EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989

Transcrierea după casete audio a audierii din 31 martie 1994, la Timişoara

Domnul:
Vă rog să vă spuneţi numele dumneavoastră.

Domnul Marius Mioc:
Sunt Marius Mioc. Reprezint Comisia pentru adevăr şi dreptate a Asociaţiei „17 Decembrie”. (more…)

 

Candelă împotriva timpului (8). Comunismul s-a născut pe Neva şi s-a înecat în Bega decembrie 18, 2012


Al 8-lea episod şi ultimul, din filmul “Candelă împotriva timpului” produs de TVR Timişoara în 2009. Realizatori: Vasile Bogdan şi Titus Suciu.

Vezi primele şapte episoade, care au fost prezentate pe acest blog:
Prin negura roşie
16 decembrie de dimineaţa pînă noaptea
17 decembrie din noapte pînă după amiază
17 decembrie de după amiază pînă în noapte
Singuri împotriva dictaturii
Ziua în care Dumnezeu a pogorît la Timişoara
Atunci ne-am mîntuit de frică

(more…)