SSRMLÎRC respinge 626 de cereri de „luptători cu rol determinant” care fuseseră acceptate de CPRD. Lista acestora septembrie 2, 2018

Actualizare 17 septembrie 2018: Prin Decizia nr. 134 din 12 septembrie 2018, SSRMLÎRC a revenit în cazul a 4 persoane cărora le respinsese cererea pentru titlul de „determinant”, findcă aceste 4 persoane (Chirițoiu Safta, Ursache Neculai, Văsui Suciu Aurelian, Sandu Dumitru) primiseră deja titlul prin decret al președintelui României.

Actualizare 2 septembrie 2018: Adăugare explicații ale lui Niculae Mircovici.

Întrerup puțin pauza blogăristică pe care am anunțat-o pentru o noutate.

Pe saitul SSRMLÎRC a apărut un comunicat (linc) prin care se anunță respingerea a 626 de cereri pentru acordarea titlului de „luptător cu rol determinant în revoluție” care fuseseră acceptate de Comisia Parlamentară a Revoluționarilor (CPRD), condusă de deputatul Cristian Sefer.

Din explicațiile care apar tot pe saitul SSRMLÎRC (linc), respectivele cereri fuseseră respinse în perioada 2015-2016 de către Secretariatul de Stat, apoi persoanele respective făcuseră contestație la CPRD, contestația fusese admisă de către CPRD, iar acum în urma reanalizării dosarului de către SSRMLÎRC după admiterea constestației la CPRD, SSRMLÎRC și-a menținut soluția de respingere.

Conform art. 21^3 din HG 99/2015 (normele de aplicare ale legii 341/2004), în cazul admiterii contestației, CPRD avea obligația să înainteze către SSRMLÎRC documentele doveditoare pe baza cărora a admis contestația. Se pare că CPRD nu și-a îndeplinit această obligație, ori poate nici n-a avut documente în unele cazuri.

N-am stat să analizez toate cele 626 cazuri, dau numai un exemplu pe care l-am verificat prin sondaj. În ședința CPRD din 26 martie 2018 (linc) se spune:

La punctul 2 al ordinii de zi, domnul preşedinte deputat Sefer Cristian George a supus dezbaterii Hotărârea Civilă nr. 160/2018 a Tribunalului Argeş pronunţată în dosar nr. 7655/109/2017.
Prin această hotărâre CPRD 1989 este obligată să elibereze reclamanţilor: Duminica Vasile, Iordake Camelia (fostă Voiculescu), Paraschiv Marian şi intervenientului Cazan Gabriel, certificatul de Luptător cu Rol Determinant.
Domnul preşedinte deputat Sefer Cristian George a propus ca CPRD 1989 să ia act de Hotărârea Civilă şi să acorde avizul pentru punerea în aplicare de către Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945 – 1989, cu precizarea inexistenţei atributului CPRD 1989 de a elibera certificatul de Luptător cu Rol Determinant.

A murit deputatul Niculae Mircovici, membru al CPRD septembrie 25, 2016

Deputatul Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaților, a murit astăzi, am aflat de pe facebook. Pe pagina sa de facebook (linc) soția sa a scris: „Dumnezeu mă cheamă la El ! si Facă-se Voia Ta Doamne ! au fost ultimele cuvinte ale iubitului meu soț. Odihna cea veșnică dă-o lui, Doamne, și lumina cea fără de sfârșit să-i strălucească. Să se odihnească în pace”.

Paraşutiştii din Caracal: De partea revoluţiei ori a reprimării? martie 4, 2016

Pe saitul ziarului „Gîndul” din 2 martie 2016 e publicat un articol al Cristinei Andrei despre revoluţionarii cu rol determinant din parlament (linc). Printre aceştia este şi domnul Niculae Mircovici (linc), general în rezervă (în 2004 a fost comandantul garnizoanei Timişoara), reprezentant al Uniunii Bulgare din Banat, membru (de mai multe legislaturi) al Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor.

Cu privire la activitatea din timpul revoluţiei a domnului Mircovici, aflăm din „Gîndul”:

Un alt politician care s-a aflat ieri pe lista celor care au primit titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant”, este deputatul Niculae Mircovici (…). Acesta a spus pentru Gîndul că rolul important pe care l-a jucat la Revoluţie a început cu o mutare disciplinară la Centrul Militar din Timişoara, acolo unde a fost transferat disciplinar pentru că cineva „trăia cu sentimentul că ceva nu e în regulă” fiindcă ţinea pe birou Glasnost şi Petrestroika. „Momentul Revoluţiei m-a prins exact în centrul Timişoarei, fiind vecini cu balconul Operei. Structura noastră, fiind centru militar, nu a participat sub nicio formă la represiune”, explică Mircovici.

„Eu îl cunoscusem din data de 18 pe Ion Marcu, unul dintre liderii Revoluţiei în sensul de lider real, nu ca lider formal, un om extrem de vocal, şi i-am spus în ziua de 19 că măcar atît ar fi trebuit să înţeleagă ei, muncitorii, că sînt o forţă şi nu trebuie să iasă noaptea, ca hiena sau ca şacalul, trebuie să iasă ziua, ca leul, pentru că ziua toată lumea va fi cu ei”, a declarat deputatul.

Niculae Mircovici arată şi întîmplarea a făcut ca şeful unităţii de paraşutişti de la Caracal care fusese trimisă la Timişoara pentru represiune să fie colegul său de promoţie şi prieten foarte bun şi îşi aminteşte cum în noaptea în care aceştia au sosit, au discutat şi l-a convins că nu trebuie să intervină pentru reprimarea mişcării.

„În dimineaţa de 20, în loc să intervină în forţă, paraşutiştii au mers alături de coloanele de manifestanţi, cu garoafe în arme şi, pentru prima dată, s-a strigat ‘Armata e cu noi!’”, spune politicianul, acesta fiind un moment în care manifestaţii se simţeau „ca leii în savană”.

De la acest punct, deputatul spune că a avut o apropiere evidentă faţă de revoluţionari în mod direct şi îşi dovedeşte contribuţia prin faptul că din data de 20 în care „a fost ocupată clădirea Operei, am sprijinit pe partea de pază a Operei cu cunoştinţele necesare pentru a se putea identifica, pentru a stabili parole şi aşa mai departe, cunoscînd un alt subinginer, eu care fusesem în garda Operei. Iar după 22 decembrie am preluat miliţia şi securitatea din Timiş”. Cam acestea ar fi elementele prin care Niculae Mircovici a „prevenit un măcel”, asigurînd „convingerea multora dintre cei care erau la momentul respectiv în primele rînduri că nu vor ‘beneficia’ de represiunea ca atare ci, dimpotrivă, că armata va fi cu ei”.

Crește numărul orașelor declarate de SSRMLÎRC ca „localități în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, pînă la fuga dictatorului”. Au fost declarate astfel Brașov, Tîrgoviște, Arad, Craiova, Hunedoara, Reșița, Alba Iulia, Iași, Brăila, Turnu Severin, Constanța, Buzău. În schimb, includerea Hunedoarei în această tagmă a fost contestată la CPRD noiembrie 2, 2015

Aminteam într-un articol precedent că, după ce OUG 95/2014 stabilise că noul titlu de „luptător în revoluție cu rol determinant” (care conferă drept la indemnizații conform art. 4 alin. 4 din legea 341/2004) se poate acorda doar revoluționarilor care au acționat în localități în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute pînă la fuga dictatorului, SSRMLÎRC a stabilit, prin decizii proprii pe baza unor acte care n-au fost făcute publice, statutul de asemenea localități pentru orașe în care istoriografia de pînă acum a revoluției nu reținuse că s-ar fi înregistrat victime înainte de fuga lui Ceaușescu.

Prin normele de aplicare ale legii 341/2004 (linc), apărute după schimbarea legii prin OUG 95/2014 și OG 1/2015 și publicate în Monitorul Oficial din 24 februarie 2015, erau specificate 8 localități în care, în revoluție, au existat persoane ucise, rănite sau reținute pînă la fuga dictatorului: Timișoara, Caransebeș, Sibiu, Cugir, Lugoj, Tîrgu Mureș, Cluj și București. Apoi comisia din cadrul SSRMLÎRC a atribuit acest statut altor 12 localități:

CPRD aprobă ideea de a fi incluşi participanţii la revolta din Valea Jiului în rîndul beneficiarilor legii 341/2004 octombrie 30, 2015

Cristian George Sefer, deputat UNPR de Mureș, șef al CPRD, susține inițiativa șefului său de partid Gabriel Oprea, de a se include greviștii din 1977 din Valea Jiului în legea 341/2004

În şedinţa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor (CPRD) din 16 septembrie 2015 s-a discutat propunerea legislativă L 478 / 07.09.2015 de a se include în rîndul beneficiarilor legii revoluţionarilor 341/2004 şi participanţii la revolta muncitorească din Valea Jiului din 1977. Citez din procesul verbal al şedinţei (linc):

CPRD vrea să ofere certificat de revoluționar lui Costel Socol, învinuit de omor în decembrie 1989, după ce în 2010 îi retrăsese avizul iulie 27, 2015

Cristian George Sefer, deputat UNPR de Mureș, șeful CPRD care a respins contestația împotriva lui Costel Socol, cel osîndit pentru omor săvîrșit în decembrie 1989

În ședința Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor (CPRD) din 9 iunie 2015, desfășurată sub președinția deputatului UNPR (fost PPDD) Cristian George Sefer, găsim și discutarea unor contestații legate de certificatele de revoluționar. E vorba de acele contestații care ar fi trebuit rezolvate încă de pe vremea fostei legislaturi, dar văd că CPRD încă lucrează la ele. Citez un fragment din procesul verbal al ședinței (linc):

La punctul unu al ordinii de zi, a fost supus spre dezbatere şi aprobare raportul subcomisiei din data de 26.05.2015 respectiv 02.06.2015.
Domnul preşedinte deputat Sefer Cristian-George a precizat că subcomisia a lucrat în data de 26.05.2015 în următoarea componenţă: deputat Sefer Cristian George, deputat Firczak Gheorghe şi deputat Mircovici Nicolae. Au fost analizate un număr de 11 contestaţii, iar în baza studierii dosarelor de preschimbare şi a raportului comisiei tehnice, membrii subcomisiei cu majoritate de voturi au propus următoarele: (…)
2. SOCOL COSTEL (dosar 17729), este contestat de domnul Ciulin Constantin pentru preschimbarea titlului– subcomisia propune respingerea contestaţiei. S-a supus la vot propunerea subcomisiei.
Propunerea subcomisiei a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Acest Costel Socol este un caz relativ celebru legat de revoluția din 1989 din Buzău, iar CPRD în vechea legislatură îi retrăsese avizul încă din 2010. Citez din procesul verbal al ședinței CPRD din 9 februarie 2010 (linc):

Şedinţă CPRD: Fostul secretar de stat Costin a făcut o delaţiune privind acordarea a 1200 certificate de revoluţionar unor persoane ce nu meritau acest titlu decembrie 22, 2013

În şedinţa CPRD din 28 noiembrie 2013, postată pe saitul Camerei Deputaţilor (linc) s-au discutat unele lucruri legate de falsurile care s-au făcut cu certificate de revoluţionar. Şedinţa a avut loc cu puţin înainte de osîndirea la 7 ani închisoare (în primă instanţă) a fostului secretar de stat la SSPR George Costin (linc) (numit în funcţie de Emil Boc – linc). În şedinţă s-a discutat şi despre dosarul penal a lui George Costin. Citez din procesul verbal al şedinţei:

Domnul secretar de stat Victor Socaciu arată că s-a început prin a convoca o şedinţă cu principalii decidenţi ai SSPR de-a lungul timpului, pentru a determina unde s-au făcut greşeli şi de ce sînt atît de multe dosare pe rolul instanţelor judecătoreşti în general şi în special la tribunalul din Piteşti, condus de Parchetul DNA Piteşti unde erau suspicionate un unăr de 4289 certificate eliberate.

Niculae Mircovici devine iar membru al CPRD februarie 14, 2013

Niculae Mircovici, deputat din partea minorităţii bulgare, a devenit de ieri din nou membru al Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor, se poate vedea pe saitul Camerei Deputaţilor (linc).

CPRD propune reluarea plăţii indemnizaţiilor pentru revoluţionari şi reeşalonarea reeşalonării plăţilor OUG 53/2010 octombrie 6, 2012

Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor a făcut o propunere de amendament la legea de aprobare a OUG 53/2010 prin care cere anularea art. 18 din legea 283/2011 (şi astfel reluarea în plată a indemnizaţiilor luptătorilor în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite). Sursa financiară pentru aceste plăţi ar fi reeşalonarea plăţilor restante datorate de stat revoluţionarilor.

Dacă începînd cu anul 2012, prin legea 283/2011 plata celor mai multe indemnizaţii de revoluţionar a fost suspendată, pînă în 2011 inclusiv statul a datorat aceste indemnizaţii. Conform legii 341/2004 dreptul la indemnizaţie a început în luna următoare depunerii la SSPR a dosarului pentru preschimbarea certificatului de revoluţionar, dacă această preschimbare s-a realizat. Fiindcă preschimbarea s-a prelungit mai mulţi ani, au fost destule cazuri în care cineva care a depus dosarul în 2005 a primit certificatul preschimbat abia în 2010. Automat persoana respectivă a avut dreptul să primească şi indemnizaţiile din perioada 2005 – 2010, nefiind vina cetăţeanului încetineala cu care instituţiile statului (în speţă, SSPR) au analizat actele depuse. Fiind vorba de o sumă mare care nu era disponibilă în bugetul de stat, prin OUG 53/2010 s-a stabilit ca plata acestor sume restante să se eşaloneze pe 3 ani, în perioada 2012-2014. Propunerea CPRD cere ca eşalonarea să se facă pentru 5 ani în loc de 3, deci pînă în 2016, banii astfel economisiţi în bugetul anului 2012 putînd fi folosiţi pentru repunerea în plată a indemnizaţiilor curente. De precizat că pînă acum statul nu a plătit nimic din indemnizaţiile restante care trebuiau plătite pe 2012. Reproduc documentul CPRD (linc), cu comentarii ale mele inserate între paranteze drepte, cu litere cursive:

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989
Cabinet Preşedinte

Nr. 42/248/01.10.2012

AMENDAMENT
propus la Ordonanţa de Urgenţă nr. 53/2010

CPRD respinge contestaţia mea legată de Ion Iliescu şi amînă soluţionarea contestaţiilor legate de Gelu Voican Voiculescu şi Constantin Aldescu iunie 27, 2012

Cu multă întîrziere, Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a analizat în şedinţa din 19 iunie 2012 (linc) trei din contestaţiile depuse de mine cu privire la certificatele de revoluţionar. E vorba de cele legate de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Constantin Aldescu.

Contestaţiile au fost depuse de mine în răstimpul legal prevăzut de legea 341/2004, fiind primite de CPRD înainte de 7 ianuarie 2011. Motivarea contestării am prezentat-o în 7 ianuarie 2011 în articolul Contestarea certificatului de revoluţionar a lui Ion Iliescu: „Ion Iliescu a subminat puterea de stat a Consiliului Frontului Salvării Naţionale” (linc).