Etichetă: Partidul Naţional Român

Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit „ultraist”

„Tribuna” din 13 mai 1894 (1 mai stil vechi) continuă prezentarea procesului memorandiştilor. Se continuă discuţiile pe probleme procedurale. Calitatea traducerii în şi din limba română este contestată. Cererea ca actul de acuzare să fie citit în limba română este respinsă, pe motiv că învinuiţii au avut timp să cunoască conţinutul acestuia. Avocatul Ştefanovici declară: „Considerînd mai departe că colegul meu Brediceanu a fost pedepsit cu 50 fl., iar după ce a insinuat recurs de nulitate a mai căpătat o amendă de 100 fl. şi astfel prin necontenite pedepse libertatea cuvîntului şi a apărării este peste măsură restrînsă”, abzice de apărare. Ceilalţi apărători îi urmează exemplul. Procurorul consideră că lipsa apărătorilor nu e motiv de amînare, căci „legea nu pretinde în casul de faţă presenţa apărătorilor, fiind delictul de atare natură”. Totuşi procesul se amînă cu o zi (termenele de judecată se dădeau de pe o zi pe alta, nu cum e obiceiul acum la cîteva săptămîni sau chiar luni). Citește în continuare „Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit „ultraist””

File de istorie: Procesul Memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane

Se apropie aniversarea Marii Uniri. Profit de faptul că am primit o colecţie de ziare din 1894, care relatează despre procesul memorandiştilor, pentru a înfăţişa cititorilor acest eveniment care a pregătit unirea din 1918.

Procesul memorandiştilor a fost subiectul de primă pagină a ziarului „Tribuna” din Sibiu, care a relatat amănunţit întreaga sa desfăşurare. Acuzaţii din proces au fost membrii comitetului de conducere al Partidului Naţional Român din Ardeal, care alcătuiseră un „memorandum” în care deplîngeau încălcarea drepturilor românilor, pe care îl trimiseseră împăratului austriac. Printre aceşti acuzaţi: Ioan Raţiu (strămoşul candidatului PNŢCD la preşedinţie din 1990), Vasile Lucaciu, Iuliu Coroian, Septimiu Albini. Autorităţile de la Budapesta (care, în cadrul constituţional austro-ungar, aveau autonomie faţă de guvernul de la Viena) au considerat memorandul un document subversiv şi au deschis proces împotriva iniţiatorilor acestuia. Capetele de acuzare au vizat atît alcătuirea „memorandului” care chema la răsturnarea ordinii constituţionale existente atunci în Austro-Ungaria, cît şi multiplicarea şi răspîndirea acestuia. Am scanat ziarul „Tribuna” din 10 mai 1894 (28 aprilie stil vechi) din două bucăţi, care nu se îmbină perfect, dar nădăjduiesc ca asta să nu deranjeze cititorii. Citește în continuare „File de istorie: Procesul Memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane”