Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (1). Consideraţii generale mai 23, 2013


Vestitul dosar 97/P/1990, în care procurorul Dan Voinea conexase toate cauzele legate de revoluţia din 1989 rămase nesoluţionate, a primit în 2010 o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Voi reproduce în serial această ordonanţă, care sintetizează cercetările făcute de parchet în cauzele revoluţiei.

R O M Â N I A
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PARCHETELOR MILITARE
Nr. 97/P/1990
ORDONANŢĂ
18.10.2010
Procurori militari mr. magistrat Mihalache Codruţ, mr. magistrat Tudor Marian şi cpt. magistrat Culea Claudiu, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare
Examinând materialul de cercetare efectuat în dosarul nr. 97/P/1990, privind faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri
CONSTATĂM URMĂTOARELE:
I. CONSIDERAŢII GENERALE
Evenimentele ce aveau să se declanşeze în ţara noastră la finele anului 1989 s-au înscris în procesul general est-european marcat de căderea regimurilor comuniste, conducând la eliminarea elementelor specifice sistemelor totalitare: dictatura partidului unic, caracterul excesiv centralizat al economiei etc.
Fostul preşedinte, Nicolae Ceauşescu, prin poziţia adoptată, a determinat o izolare totală a ţării noastre pe plan extern, fără precedent în trecutul istoric al României. În plan intern, consecinţa a fost accentuarea stărilor de nemulţumire în toate păturile sociale şi radicalizarea sensibilă a opiniei publice până la crearea unei situaţii deosebite, aşa cum evenimentele ulterioare aveau să o confirme. (more…)

 

Habarnistul Traian Băsescu vorbeşte despre revoluţie: „Cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului?”. Nicolae Ceauşescu (17.12.1989): „Ce-au făcut ofiţerii tăi Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras?” mai 17, 2013


CPEx17dec_RL100190_1
Preşedintele Traian Băsescu a confirmat prin decret numirile procurorilor şefi propuşi de Ministerul Justiţiei (linc). Procuror general va fi Tiberiu Mihail Niţu, cel pe care cu nu multă vreme în urmă acelaşi Băsescu îl considera nepotrivit pentru funcţie (linc), punct de vedere împărtăşit şi de CSM (linc). Se spunea atunci că Tiberiu Niţu nu s-a remarcat prin nici un dosar serios pe care l-ar fi instrumentat, prin nici un fel de infractori deosebiţi a căror vinovăţie ar fi fost dovedită de domnia sa. Între timp însă, atît Consiliul Superior al Magistraturii cît şi preşedintele Băsescu şi-au schimbat părerea şi au ajuns la concluzia că Tiberiu Niţu este cel mai vrednic procuror român, care merită deci să fie şeful tuturor procurorilor. Probabil că în cele cîteva luni care au trecut de la respingerea candidaturii sale, domnul Niţu a avut nişte rezultate deosebite în muncă, care au contribuit la schimbarea atitudinii factorilor de decizie cu privire la domnia sa.

Cu prilejul numirii domnului Niţu, preşedintele Băsescu a arătat o preocupare surprinzătoare pentru domnia sa: revoluţia din 1989. Anume legat de acest subiect şi de nimic altceva a avut domnul Băsescu nişte pretenţii faţă de Tiberiu Niţu. „Pentru domnul Niţu am avut o solicitare specială care este o restanţă din vremea doamnei Kovesi. Clarificarea a măcar a două aspecte din Revoluţie: cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului, cu muniţie de război. Sînt de acord că e dificil să stabileşti care e militarul care a tras, dar istoria are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia ca armata să fie scoasă împotriva manifestanţilor. E un răspuns pe care dl. Niţu trebuia să mi-l dea până anul viitor. A doua: care este cadrul în care s-a luat decizia înarmării gărzilor patriotice cu muniţie de război. Sînt decizii esenţiale care au generat peste 1.000 de victime. Pentru ce s-a întîmplat la Bucureşti nu ştim mare lucru”, a declarat Băsescu. (more…)

 

Paul Niculescu-Mizil: „Nu vreau să invoc motivele procesului marginalizării mele … Sînt la dispoziţia Frontului Salvării Naţionale, la dispoziţia Revoluţiei” aprilie 18, 2012


După apariţia, în „România Liberă” din 12 ianuarie 1990 a articolului lui Petre Mihai Băcanu „Cine eşti dumneata, domnule Paul Niculescu-Mizil?” (linc), ziarul „România Liberă” din 16 ianuarie 1990 publică răspunsul domnului Mizil la acel articol. Îl reproduc şi eu. De remarcat cum domnul Mizil, după modelul Ion Iliescu, vorbeşte de „marginalizarea” sa de către regimul ceauşist, deşi fusese membru al C.P.Ex. pînă în ultimile momente ale acelui regim, iar fiica sa fusese la un moment dat ibovnica lui Nicu Ceauşescu (linc). „Nu vreau să invoc motivele procesului marginalizării mele”, scrie cu modestie domnul Niculescu-Mizil. Probabil fiindcă nu are ce să invoce, procesul respectiv neexistînd niciodată. În aceeaşi scrisoare este prezentată şi interpretarea „corectă politic” a şedinţei C.P.Ex. din 17 decembrie 1989. Prin publicarea în ziar, toţi participanţii la şedinţa respectivă a C.P.Ex. au luat cunoştiinţă de linia pe care trebuie s-o adopte la anchetă, iar în procesul C.P.Ex. regăsim cam la toţi inculpaţii interpretarea lui Paul Niculescu-Mizil. Cu toate acestea, instanţa i-a considerat pe membrii C.P.Ex. coresponsabili de ordinul de deschidere a focului şi i-a condamnat la închisoare, de unde vor scăpa ca urmare a graţierii făcute de Ion Iliescu.

Scrisoarea domnului Paul Niculescu-Mizil (more…)

 

Petre Mihai Băcanu: Nu se poate admite ca un apropiat cu cei care au timorat, umilit, sfidat şi chiar batjocorit poporul nostru să vină acum în postura de persecutaţi şi vajnici luptători din “opoziţie” aprilie 17, 2012


Petre Mihai Băcanu, în „România Liberă” din 12 ianuarie 1990, dă glas unei nemulţumiri care se simţea în unele cercuri ale opiniei publice în acea perioadă: faptul că persoane sus-puse în epoca Ceauşescu se aflau în funcţii înalte şi după revoluţia din decembrie 1989, în guvernul „revoluţionar” al FSN. „Cine eşti dumneata, domnule Paul Niculescu-Mizil?” este titlul unui articol care se referă la bunicul actualei deputate Oana Niculescu Mizil. Reproduc articolul pentru cititorii acestui blog. Voi reproduce ulterior şi răspunsul dat „României Libere” de Paul Niculescu Mizil.

Cine eşti dumneata, domnule Paul Niculescu-Mizil?

Precizăm, dacă nu s-a înţeles pînă acum, că această rubrică se adresează în primul rînd caracterului oamenilor, aşteptîndu-ne ca măcar în acest ceas al adevărului, cei ce au fost în prim-planul vechiului regim şi caută să se ţină acum cu amîndouă mîinile de aceleaşi (sau alte) scaune, să-şi impună o doză de decenţă în această etapă de mare şi dorită istorie. „Cînd aţi fost sinceri?” nu este în nici un caz o vînătoare de capete (ministeriale sau nu), nu este o vendetă. Este doar datoria noastră de conştiinţă de a-i prezenta în această rubrică pe cei care au avut legături apropiate cu clanul Ceauşescu. Pentru că nu se poate admite ca un apropiat cu cei care au timorat, umilit, sfidat şi chiar batjocorit poporul nostru să vină acum în postura de persecutaţi şi vajnici luptători din „opoziţie”.

Această rubrică poate să sucombe repede, dacă cei care s-au împopoţonat cu titluri ştiinţifice, cu doctorate, cu funcţii importante în vechiul regim, acceptînd compromisurile pe care le presupune apartenenţa la nomenclatură, vor ieşi de bună voie din organismele noastre revoluţionare, dacă vor găsi tăria de a face asta acum, ca să-i putem stima şi preţui mai tîrziu pentru munca lor cinstită, de acum încolo. (more…)

 

„Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” – film de Andrei Ujică octombrie 29, 2010


Astăzi de la ora 19, la cinema Studio din Timişoara va avea loc proiecţia unui nou film a lui Andrei Ujică – „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” (linc). Filmul a fost deja prezentat la mai multe festivale cinematografice internaţionale. A primit Marele Premiu al secţiunii documentar la festivalul internaţional de film de la Bergen (Norvegia).

Andrei Ujică, regizor născut la Timişoara în 1951 şi emigrat în Germania în perioada Ceauşescu este un nume deja cunoscut de cei preocupaţi de evenimentele din decembrie 1989 datorită filmului „Videogramele unei revoluţii” realizat împreună cu Harun Farocki în 1992.

La Festivalul de film de la Cannes „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” a fost prezentată în afara concursului. Iată părerea pe care a lăsat-o asupra criticului Scott Foundas:

În film apar imagini de arhivă cu personaje precum Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Niculescu Mizil, Emil Bodnăraş, Ilie Verdeţ, Dumitru Popescu „Dumnezeu”, Nicolae Pleşiţă, Suzana Gâdea, Jimmy Carter, Gerald Ford, Prinţul Charles, Richard Nixon şi Mao Zedong. (more…)

 

După Adrian Năstase şi Lia Olguţa Vasilescu, un nou fan al cenzurii: Silviu Prigoană septembrie 13, 2010


„Libertatea nu este niciodată mai departe de dispariţie decît cu o generaţie”, spunea Ronald Reagan, iar politicienii românii au grijă să ne amintească asta.

Am mai scris pe acest blog despre dorinţa exprimată de fostul primministru Adrian Năstase de a se „reglementa democratic” internetul (linc). Ideile lui Adrian Năstase au prozeliţi, chiar şi din tabăra politică vremelnic adversară.

Recent, deputatul Silviu Prigoană (PDL) a depus la parlament un proiect de lege (linc) prin care Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) ar prelua sarcina de a elibera licenţe pentru presa tipărită şi on-line, iar „la cererea persoanei vătămate şi dacă publicaţia nu produce proba verităţii în termen de zece zile de la sesizare, Consiliul poate suspenda licenţa publicaţiei pentru o perioadă de 1, 3 sau şase luni”. Dacă este concludentă sau nu proba verităţii adusă tot CNA-ul va hotărî. Probabil va exista drept de contestare în justiţie a deciziilor CNA, dar procesele durează ani în şir, mai mult decît suspendarea respectivă. O perioadă de cîteva luni în care un ziar e suspendat înseamnă pierderea abonaţilor şi pieţii cucerite, care va fi greu de recîştigat apoi. (more…)

 

Cele 3 bucăţi turişti străini ale colonelului Bejan şi sovieticii împuşcaţi lîngă Craiova octombrie 28, 2009


Continui prezentarea, în paralel cu articolul „Revoluţia română ca joc geopolitic de cafenea” a domnului Richard Hall, a reacţiilor avute de mine în 2004 pe seama aceleiaşi problematici, reacţii strînse mai apoi în volumul „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional”. Acum, un articol despre „dezvăluirile” miliţianului Bejan, la care se referise şi Hall în lucrarea sa („Amintirile fostei securităţi şi miliţii despre „turiştii sovietici”, „Ciudaţi turişti, dar încă mai ciudate, reacţiile autorităţilor”). Suplimentar faţă de ce am scris în 2004, nişte observaţii legate de raportul SRI despre revoluţie.

Cele 3 bucăţi turişti străini ale colonelului Bejan şi sovieticii împuşcaţi lîngă Craiova (more…)