Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Scrisoarea mea din 13 septembrie 2004 către Alex Mihai Stoenescu octombrie 24, 2018


Am pomenit deja despre cartea „Interviuri după Revoluție” de Alex Mihai Stoenescu (editura Orizonturi, București 2016), în care îmi este dedicat un capitol (linc). În acel capitol sînt publicate 2 scrisori pe care le trimisesem lui Alex Mihai Stoenescu (pag. 87-99, 106-115), scrisorile pe care Stoenescu mi le trimisese mie, cît și unele comentarii făcute de Stoenescu pe marginea acestei corespondențe. Redau și pentru cititorii acestui blog prima dintre scrisorile mele. Între paranteze drepte cu litere cursive sînt comentarii ale mele de acum. Corespondența mea cu domnul Stoenescu a avut loc înainte de publicarea, de către dînsul, a cărții sale „Revoluția din decembrie 1989 – o tragedie românească” care reprezintă volumul IV din ciclul „Istoria loviturilor de stat în România” al acestui autor.

Stimate domnule Stoenescu,

Mulțumesc pentru scrisoare. Consider interesant să continuăm discuția referitoare la revoluția din 1989.

Ziarul „Revoluția din Timișoara și minciunile lui Marius Tucă” a fost publicat în 10 martie 2004, dar de reacționat la cele scrise de Jurnalul Național am făcut-o chiar mai repede, în forumul de discuții de la pagina de internet a acestui ziar. Intrați pe http://www.jurnalul.ro, de acolo pe forum și căutați la forumul „Agora” tema de discuție „decembrie 1989 și „manipulările lui Tucă” (deja tema s-a învechit și poate nu mai apare pe prima pagină) [acum nu mai găsesc pe internet forumul „Jurnalului Național”, care a dat faliment între timp, a renăscut sub denumire ușor schimbată iar arhiva electronică a fost preluată parțial de saitul antena3.ro]. Veți vedea că de multe ori reacția mea a fost la doar 24 de ore de la publicarea articolelor în Jurnalul Național. În 10 martie am publicat articolele publicate pe internet în ziar, dar și după 10 martie 2004 Jurnalul Național a continuat să scrie despre revoluție iar eu am continuat să dau replici. Deci, pe forumul de internet al Jurnalului Național veți găsi unele articole care nu apar în ziarul ce vi l-am trimis (au apărut însă în bilunarul timișorean „VIP în Banat”). Mai apoi mi s-a blocat accesul pe forumul Jurnalul Național, dar ziarul respectiv nici nu mai publică despre revoluție. (more…)

 

Deputatul Cătălin Marian Rădulescu și întrebările legate de faptele sale din revoluție martie 24, 2017


Cătălin Marian Rădulescu, deputat de Argeș, a fost pînă în 14 martie 2017 vicepreședinte al Comisiei parlamentare a Revoluționarilor, iar acum a rămas simplu membru al acesteia. A stîrnit oarecare scandal cu niște declarații date ziarului „Adevărul” în care spunea că a păstrat arma de la revoluție cu care a tras nu știe în cine și e gata să mai tragă cu ea la nevoie (linc), dar declarația s-a dovedit mincinoasă, pistolul-mitralieră deținut de Rădulescu, ca armă de panoplie, fiind de fapt fabricat la 10 ani după revoluție (linc). Rădulescu, care spune că după revoluție a devenit vicepreședinte CFSN Argeș (CV-ul său de pe saitul Camerei Deputaților spune că a fost secretar al acestui organism), a mai declarat că a participat la revoluție în Timișoara, din prima zi, fiind prezent la casa pastorului Tokes și unul din prietenii săi fiind împușcat lîngă el. Iată declarația lui Rădulescu despre faptele sale din 1989 (al doilea fișier video – linc): (more…)

 

Lorin Fortuna, decembrie 2014: S-a declanșat „atacul teroriștilor”, care s-a dovedit a fi însă o acțiune criminală, antirevoluționară, declanșată de o grupare din M. Ap. N. condusă de Victor Atanasie Stănculescu (video) martie 6, 2017


Răposatul Lorin Fortuna, conducător al Frontului Democratic Român de la Timișoara din 1989, a dat un interviu pentru TVR. Am impresia că interviul a fost difuzat în 20 decembrie 2014 dar nu sînt complet sigur (aștept confirmare de la cititorii blogului). Prezint acest interviu și cititorilor acestui blog.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Rolul Frontului în zilele revoluţiei, explicat de Silviu Brucan. „Este important ca cetăţenii patriei noastre să cunoască cu exactitate şi precizie filmul evenimentelor care au dus la înfrîngerea bandelor ceauşiste” februarie 16, 2015


Brucan_Adev160190_1În ziarul „Adevărul” din 16 ianuarie 1990 e publicat un interviu acordat de Silviu Brucan ziaristului Romulus Căplescu. Îl redau mai jos. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele. Interviul era publicat după a 2-a încercare de înlăturare a regimului Iliescu de la conducerea României, anume mitingul din 12 ianuarie 1990 (linc). În acest context în care legitimitatea FSN de a conduce România era contestată, Silviu Brucan a ţinut să arate opiniei publice rolul pe care FSN l-ar fi jucat pentru răsturnarea dictaturii. Alte extrase din presa românească din perioada revoluţiei ori imediat următoare pot fi găsite la pagina Presa românească 1989-1990 (linc).

„Poporul român are dreptul să cunoască rolul Frontului în zilele Revoluţiei”
declară Silviu Brucan într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului „Adevărul”

Sediul Frontului Salvării Naţionale şi al Guvernului este departe de a fi un edificiu obişnuit. În afara unei activităţi de o intensitate căreia cu greu i s-ar putea găsi un termen de comparaţie, pentru că uriaşe sînt dificultăţile pe care le au de rezolvat noile autorităţi, ca urmare a dezastrului lăsat în urmă de fosta dictatură, se poate spune că există aici o adevărată universitate, unde se învaţă „pe viu” lecţia democraţiei, tot aici fiind şi locul de interferenţă a unor trasee diplomatice din toate zările lumii. În holul şi pe coridoarele Palatului din Piaţa Victoriei este o forfotă neîntreruptă, se perindă şi se încrucişează delegaţii din toate regiunile ţării, cetăţeni de vîrste şi profesiuni din cele mai diferite, ziarişti de la marile cotidiane şi de la posturile de radio şi televiziune de pe întreg globul, oameni politici şi diplomaţi de frunte din ţări ale Europei şi din afara ei. În asemenea condiţii excepţionale, se adoptă hotărîri de capitală însemnătate pentru viitorul ţării, se discută şi sînt în curs de perfectare proiectul de Constituţie şi proiectul legii electorale, locul legiuirilor scelerate sau aberante de pînă acum este luat de altele cu totul noi, democratice, se stabilesc programe de activitate ale tuturor resoartelor şi departamentelor, se caută să se îndrepte din mers unele greşeli mai mult sau mai puţin inerente tensiunii la care se lucrează… (more…)

 

Recursul extraordinar în cazul Postelnicu-Bobu-Dincă-Mănescu. Ion Dincă: „Pentru viaţa a 2000 – 3000 de demonstranţi nu trebuie pusă în pericol societatea socialistă” aprilie 11, 2014


PostelnicuRecExtr01Foştii demnitari comunişti Tudor Postelnicu (fost ministru de interne), Emil Bobu, Ion Dincă şi Manea Mănescu (membri ai biroului permanent al C.P.Ex.) au fost judecaţi după revoluţie pentru participare la încercarea de reprimare a acesteia.

Sînt de remarcat constatările din cadrul acestui proces cu privire la afirmaţia făcută de Ion Dincă – „pentru viaţa a 2000 – 3000 de demonstranţi nu trebuie pusă în pericol societatea socialistă” – cît şi implicarea lui Tudor Postelnicu în trimiterea unor trupe speciale la Sibiu pentru reprimarea manifestanţilor, la cererea lui Nicu Ceauşescu. Procurorul Valer Marian făcea la ani de zile întîrziere supoziţii aberante despre cei care urcaseră în avionul Rombac Bucureşti-Sibiu (linc), deşi Postelnicu dăduse declaraţii despre aceştia la scurt timp de la revoluţie.

Pe celălalt sait al meu, documente1989, am prezentat sentinţa de primă instanţă (linc) din acest proces. Procesul s-a finalizat însă abia în 1993, după un recurs extraordinar. Prezint acum hotărîrea Curţii Supreme de justiţie luată în urma acestui recurs extraordinar.

ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
În compunerea prevăzută de art. 39 alin. 2 şi 3 din Legea pentru organizarea judecătorească

Decizia nr. 64           Dosar nr. 169/1992

Şedinţa publică de la 26 aprilie 1993

Preşedinte: Emil Gherguţ – judecător
Mircea Aron – judecător
Gheorghe Bucur – judecător
Gabriel Ionescu – judecător
Nicolae Ionescu – judecător
Ştefan Mateescu – judecător
Gheorghe Toader – judecător
Alexandru Grigorie – procuror
Vasile Gheorghiescu – consultant juridic şef

S-a luat în examinare recursul extraordinar declarat de procurorul general împotriva sentinţei nr. 2 din 2 februarie 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti şi deciziei nr. 14 din 21 mai 1990 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia militară.

Dezbaterile au avut loc la data de 29 martie 1993, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, iar pronunţarea deciziei s-a amînat pentru astăzi 26 aprilie 1993.

CURTEA

Asupra recursului extraordinar de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 2 din 2 februarie 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, au fost condamnaţi inculpaţii:

Postelnicu Tudor (născut la 13 noiembrie 1931, în comuna Praviţa de Sus, judeţul Prahova, fiul lui Constantin şi Elena, absolvent al Academiei de Ştiinţe Economice, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în Bucureşti (…) în prezent arestat în cauza de faţă);

(more…)

 

Habarnistul Traian Băsescu vorbeşte despre revoluţie: „Cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului?”. Nicolae Ceauşescu (17.12.1989): „Ce-au făcut ofiţerii tăi Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras?” mai 17, 2013


CPEx17dec_RL100190_1
Preşedintele Traian Băsescu a confirmat prin decret numirile procurorilor şefi propuşi de Ministerul Justiţiei (linc). Procuror general va fi Tiberiu Mihail Niţu, cel pe care cu nu multă vreme în urmă acelaşi Băsescu îl considera nepotrivit pentru funcţie (linc), punct de vedere împărtăşit şi de CSM (linc). Se spunea atunci că Tiberiu Niţu nu s-a remarcat prin nici un dosar serios pe care l-ar fi instrumentat, prin nici un fel de infractori deosebiţi a căror vinovăţie ar fi fost dovedită de domnia sa. Între timp însă, atît Consiliul Superior al Magistraturii cît şi preşedintele Băsescu şi-au schimbat părerea şi au ajuns la concluzia că Tiberiu Niţu este cel mai vrednic procuror român, care merită deci să fie şeful tuturor procurorilor. Probabil că în cele cîteva luni care au trecut de la respingerea candidaturii sale, domnul Niţu a avut nişte rezultate deosebite în muncă, care au contribuit la schimbarea atitudinii factorilor de decizie cu privire la domnia sa.

Cu prilejul numirii domnului Niţu, preşedintele Băsescu a arătat o preocupare surprinzătoare pentru domnia sa: revoluţia din 1989. Anume legat de acest subiect şi de nimic altceva a avut domnul Băsescu nişte pretenţii faţă de Tiberiu Niţu. „Pentru domnul Niţu am avut o solicitare specială care este o restanţă din vremea doamnei Kovesi. Clarificarea a măcar a două aspecte din Revoluţie: cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului, cu muniţie de război. Sînt de acord că e dificil să stabileşti care e militarul care a tras, dar istoria are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia ca armata să fie scoasă împotriva manifestanţilor. E un răspuns pe care dl. Niţu trebuia să mi-l dea până anul viitor. A doua: care este cadrul în care s-a luat decizia înarmării gărzilor patriotice cu muniţie de război. Sînt decizii esenţiale care au generat peste 1.000 de victime. Pentru ce s-a întîmplat la Bucureşti nu ştim mare lucru”, a declarat Băsescu. (more…)

 

Dizolvarea PNŢ în 1947 noiembrie 20, 2012



Ziarul „Scînteia” din 31 iulie 1947, ziar al Partidului Comunist Român, anunţă cu satisfacţie scoaterea în afara legii a Partidului Naţional Ţărănesc, condus pe atunci de Iuliu Maniu. Reproduc mai jos o parte din cele scrise în ziar:

„Dizolvarea PNŢ dă un nou avînt de luptă clasei muncitoare şi tuturor forţelor democratice”
a spus tov. Sălăjeanu în numele Partidului Comunist Român

Într-un mare discurs, puternic aclamat de deputaţi, tov. Teohari Georgescu a înfăţişat şirul de crime şi trădări ale PNŢ, cărora li s-a pus capăt (more…)