Etichetă: Petre Roman

23 decembrie 1989, Ion Iliescu: „Datorită acțiunilor criminale ale unor bande de teroriști instruiți special pentru lupta împotriva maselor populare și apărarea dictatorului, activitatea noastră, a Consiliului, nu s-a putut desfășura normal” (video)

Intervenție la TVR a lui Ion Iliescu, în care vorbește despre teroriști. Preluat din filmul „Piepturi goale, buzunare pline” a lui Cornel Mihalache, unde intervenția e datată 23 decembrie 1989.
Lîngă Iliescu se află Petre Roman (primministru), Gelu Voican Voiculescu (viceprimministru) (numirile oficiale în funcție ale celor 2 poate au fost după 23 decembrie 1989).

Transcriere înregistrare: Citește în continuare „23 decembrie 1989, Ion Iliescu: „Datorită acțiunilor criminale ale unor bande de teroriști instruiți special pentru lupta împotriva maselor populare și apărarea dictatorului, activitatea noastră, a Consiliului, nu s-a putut desfășura normal” (video)”

Dumitru Dincă: Securiști arestați duși la generalul Gușă, erau eliberați, apoi i-am văzut înarmați (video)

Dumitru Dincă, unul din revoluționarii din decembrie 1989 de la București, prezent atît în 21 decembrie în Piața Universității cît și în 22 decembrie, cînd a fost printre cei intrați în clădirea Comitetului Central, povestește în 1990 despre revoluție dar și despre evenimentele anului 1990 (manifestațiile din 12 ianuarie, 28 ianuarie, contramanifestațiile feseniste).

Transcriere înregistrare: Citește în continuare „Dumitru Dincă: Securiști arestați duși la generalul Gușă, erau eliberați, apoi i-am văzut înarmați (video)”

Decizia ÎCCJ din „dosarul revoluției” prin care s-a respins reluarea urmăririi penale față de Petre Roman și Teodor Brateș

Am pomenit deja pe acest blog despre rechizitoriul în „dosarul revoluției”, prin care au fost trimiși în judecată pentru crime împotriva umanității Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus și s-a clasat cauza față de Petre Roman și Teodor Brateș. Deasemeni, s-a clasat cauza față de mai multe părți civile.

Cu privire la acest proces, am început un serial pe acest blog în care am prezentat rechizitoriul din procesul revoluției comentat. Vedeți fragmentele rechizitoriului comentate pînă acum pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful Aviaţiei Militare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae
– Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989
Solicitarea intervenției militare din partea URSS

În 27 noiembrie 2019 s-a judecat la ÎCCJ cererea de redeschidere a cauzei față de Petre Roman și Teodor Brateș cît și față de mai multe părți civile. Instanța a respins redeschiderea cauzei față de Petre Roman și Teodor Brateș dar a admis reincluderea în cauză a mai multor părți civile. Redau mai jos hotărîrea ÎCCJ

ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 443                                                              Dosar nr. 2705/1/2019

Şedinţa din Camera de consiliu din data de 27 noiembrie 2019

Completul compus din:

Valentin Horia Şelaru   – Judecător de Cameră Preliminară
Magistrat asistent – Mădălin Marian Puşcă
Grefier – Gabriela Elena Baciu

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procuror Georgina Bodoroncea

S-a luat în examinare cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare în dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.

Conform art. 369 alin. 1 din Codul de procedură penală, desfăşurarea şedinţei de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio.

La apelul făcut în cameră de consiliu au lipsit intimaţii Brateş Teodor, reprezentat de apărător ales, avocat Vilău Ioan Adrian şi Roman Petre, reprezentat de apărător ales, avocat Popa Liviu.

Au fost prezenţi intimații Alecu Niculae, Bene Vasile, Căpraru Petre, Cruşoveanu Tudorel, David Anton, Dumitru Ion, Firimiţă Marian, Grigore Gheorghe, Ianăş Mihai, Ioniţă Oliver, Oancea Ion, Pantazi Nicolae, Savin Eugeniu, Vlad Gheorghe şi Zeana Corneliu, precum și persoanele interesate de această cauză, respectiv Boşnigeanu Ştefan, Bănuţă Tudor, Giurcanu Nicoleta, Stancu George, Dincă Mihai, Puşcaşu Ştefan Victor Egmont, Zoană Marin.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită, realizându-se prin publicitate în publicaţia de circulaţie naţională „România Liberă”.

S-a făcut referatul cauzei de către magistratul asistent, care a învederat că dosarul a fost amânat pentru citarea intimaţilor prin publicitate şi pentru a da ocazia intimatului Brateş Teodor de a-şi angaja apărător ales. Citește în continuare „Decizia ÎCCJ din „dosarul revoluției” prin care s-a respins reluarea urmăririi penale față de Petre Roman și Teodor Brateș”

Petre Roman la TVR, 22 decembrie 1989: „Astăzi, 22 decembrie 1989, prin unitatea poporului, și cu sprijinul direct al armatei noastre naționale, dictatorul Ceaușescu a fost înlăturat!” (video)

Fragment din emisiunea TVR din 22 decembrie 1989 în care apare Petre Roman, cel care peste cîteva zile avea să fie numit primministru în guvernul FSN.

Transcriere înregistrare: Citește în continuare „Petre Roman la TVR, 22 decembrie 1989: „Astăzi, 22 decembrie 1989, prin unitatea poporului, și cu sprijinul direct al armatei noastre naționale, dictatorul Ceaușescu a fost înlăturat!” (video)”

Discuții legate de scrisoarea asociației „17 Decembrie” către USR referitoare la Moise Guran. Cristian Tudor Popescu: „Prostie alfabetizată, ceaușism congenital, hîzenie pură… Regret orice vorbă schimbată vreodată cu acest ins… asta nu se va mai întîmpla în această viață”. Forumist: „Dar e ok, nu e nevoie ca o chestie atît de mică şi insignifiantă precum apologia genocidului să oprească circulaba barnistă de pe aici”

Apelul asociației „17 Decembrie” din Timișoara referitoare la cooptarea în conducerea USR a domnului Moise Guran (linc) a stîrnit oarecari discuții în societatea românească. A fost preluat de diferite surse de informare precum:

Adevărul: Asociaţia „17 Decembrie” din Timişoara îl acuză pe Moise Guran că a răspândit minciuni despre revoluţia din decembrie 1989 (linc)

B1: Asociația „17 decembrie” din Timișoara cere sancționarea lui Moise Guran pentru răspândirea de minciuni despre Revoluție: „Arată din partea dânsului capacitate intelectuală scăzută şi lipsă de discernământ” (linc)

Ziare.com: Asociatia „17 Decembrie” din Timisoara il acuza pe Moise Guran ca a raspandit minciuni despre revolutia din decembrie 1989 (linc)

Ziarul Profit: Revoluţionarii îl atacă pe Moise Guran şi cer să fie dat afară din USR: ‘Capacitate intelectuală scăzută și lipsă de discernământ’ (linc)

Bzi.ro: Atac la adresa lui Moise Guran! Asociația „17 Decembrie” Timișoara: Capacitate intelectuală scăzută și lipsă de discernământ (linc)

Mytex.ro: Moise Guran, atacat de revoluționari (linc)

Capital: Lovitură devastatoare pentru Moise Guran: A răspândit minciuni! Se cere excluderea (linc)

Cristian Tudor Popescu a scris pe acest subiect pe republica.ro, articolul Moise Guran – nu numai prostie alfabetizată (linc), din care citez: „a spune că armata a făcut bine că a tras în cetățenii revoltați ieșiți în stradă în decembrie 1989, la Timișoara, la București, la Sibiu, la Cluj și în alte orașe ale țării, deoarece altfel România ar fi sucombat ca stat, nu înseamnă numai prostie alfabetizată. Nu înseamnă numai ceaușism congenital. Înseamnă o hîzenie pură, clocind în miezul sufletului. Asociația din Timișoara cere USR să nu promoveze în rîndurile ei o persoană ca dl Guran. Eu nu cer nimic. Regret doar orice vorbă schimbată vreodată cu acest ins. Vă rog să mă iertați, stimați Republicani, și vă asigur că asta nu se va mai întîmpla în această viață”. Citește în continuare „Discuții legate de scrisoarea asociației „17 Decembrie” către USR referitoare la Moise Guran. Cristian Tudor Popescu: „Prostie alfabetizată, ceaușism congenital, hîzenie pură… Regret orice vorbă schimbată vreodată cu acest ins… asta nu se va mai întîmpla în această viață”. Forumist: „Dar e ok, nu e nevoie ca o chestie atît de mică şi insignifiantă precum apologia genocidului să oprească circulaba barnistă de pe aici””

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (17). Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum partea legată de clasarea cauzei față de unii făptuitori (răposați), bănuiți și părți civile și disjungerea cauzei legată de doborîrea unui avion Tarom în 28 decembrie 1989.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful Aviaţiei Militare
Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae

În acest fragment al rechizitoriului se explică clasarea cauzei față de anumite persoane. Se trage concluzia că generalii Victor Atanase Stănculescu, Nicolae Militaru, Ion Hortopan și Nicolae Eftimescu sînt vinovați de crime împotriva umanității, dar ca urmare a faptului că aceștia au murit, se dispune clasarea. Tot vinovat de crime împotriva umanității este considerat și Silviu Brucan, deși el n-a avut funcții de conducere militare, pentru că acesta a redactat comunicate publice ale CFSN, „a avut un rol determinant în crearea conjuncturii mincinoase ce a avut drept consecinţă uciderea la Tîrgovişte a fostului şef de stat şi a soţiei acestuia” și „a instigat în permanenţă la lupta armată fratricidă dintre forţele MApN şi cele aparţinînd MI-DSS”. Și față de Brucan se dispune clasarea pe motiv de moarte a făptuitorului. Mi se pare că imaginea aceasta de luptă fratricidă între M.Ap.N. și MI-DSS pe care o prezintă parchetul nu corespunde întrutotul adevărului. În perioada de după 22 decembrie 1989 (la care se referă rechizitoriul) a existat și luptă fratricidă armată cu armată, nu doar armată cu securitate. Unele cazuri de luptă armată cu armată sînt prezentate și în rechizitoriu. Cei care au creat diversiunea nu aveau neapărat ceva împotriva securității, ci aveau nevoie de haos ca să ascundă faptele lor de reprimare a revoluției și să se pretindă salvatori ai revoluției. Pentru ca pretenția de salvare a revoluției să aibă credibilitate era nevoie de niște victime, dar autorilor diversiunii nu le-a păsat prea mult dacă victimele sînt de la securitate, armată sau civili. Au acționat nediscriminatoriu. Din punct de vedere propagandistic era mai lesne să fie prezentată securitatea ca dorind să-l readucă la putere pe Ceaușescu, iar Brucan, în temeiul și a experienței personale cu securitatea (a fost anchetat după „scrisoarea celor 6”), și-a manifestat mai fățiș neîncrederea în securitate. Nu era nimic anormal în acea conjunctură să se manifeste neîncredere în securitate. Citește în continuare „Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (17). Clasarea cauzei față de anumiți făptuitori, bănuiți și părți civile. Disjungerea cauzei legată de avionul prăbușit în 28 decembrie 1989”

Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (16). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției”. Din capitolul „Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea)”, prezint acum subcapitolul „Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae”.

Vezi fragmentele anterioare ale rechizitoriului, comentate pe acest blog:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
– Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989
– Revoluția în orașele României
– Preluarea puterii de către CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media
– Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Diversiunea radio-electronică – componentă a inducerii în eroare
Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Cazul Otopeni. Conduita inculpatului Rus Iosif – șeful Aviaţiei Militare

În acest subcapitol se discută despre executarea soților Ceaușescu, operațiune care este deasemeni considerată parte a inducerii în eroare și diversiunii. „Uciderea la 25 decembrie 1989 a cuplului Ceauşescu Nicolae şi Elena, după supunerea acestora la un proces penal fără respectarea drepturilor procesuale elementare, a făcut parte integrantă din inducerea în eroare exercitată de grupul politico-militar (vîrfurile decizionale ale CFSN şi ale MApN) ajuns la putere în stat şi a avut drept scop legitimarea în faţa poporului român, ascunderea filosovietismului şi preconstituirii acestei puteri”, spune Parchetul. Aici sînt într-un oarecare dezacord cu Parchetul. Am îndoieli cu privire la „preconstituirea” puterii, pe care le-am exprimat deja în comentariile la capitolele precedente ale rechizitoriului. Ascunderea filosovietismului nici nu s-a prea făcut. CFSN a spus deschis că dorește să mențină România în Tratatul de la Varșovia iar în 1990 la mitingurile opoziției și în presa de opoziție s-a vorbit mult despre filosovietismul FSN. Asta nu l-a împiedicat pe Ion Iliescu să cîștige alegerile cu 85% din voturi în mai 1990. Însă legitimarea în fața poporului român ar putea fi unul dintre motivele uciderii Ceaușeștilor. În fragmentele anterioare ale rechizitoriului s-a arătat deja că la C.C. se făcuse cîte un guvern la fiecare etaj. Deși televiziunea a intrat rapid sub controlul grupului Iliescu și s-a introdus acolo cenzura armatei (cum tot în rechizitoriu s-a explicat anterior), existau încă grupuri de revoluționari care nu recunoșteau CFSN ca autoritate legitimă. În momentul cînd grupul Iliescu organizează procesul și execuția Ceaușeștilor, acesta este un semn că anume acest grup exercită puterea în stat. Inculpatul Gelu Voican Voiculescu, unul dintre cei care au susținut execuția Ceaușeștilor, spusese la Comisia Senatorială Decembrie 1989 (declarație folosită acum împotriva sa): „Am avut o insistenţă în a vrea moartea lor, dar nu dintr-o ură personală, ci ca un raţionament abstract şi impersonal. (…) Orice nouă echipă, orice nou regim nu se impune decît prin acte dure, prin moarte chiar. Impresia mea, că faptul de a-l fi ucis pe Nicolae Ceauşescu a conferit echipei asteia credibilitate şi a impus-o ca respectabilă. Pentru că pînă atunci erau vorbe. Noi, însă am făcut ceva. În trei zile l-am omorît pe Ceauşescu. Am îndrăznit şi ne-am asumat riscul. Atunci, toţi au zis „Ăştia sînt nişte oameni serioşi dacă au cutezat asta, pot să facă încă următorii paşi”. Şi din momentul ăla nimeni nu a mai avut curajul să… ne-a conferit o consistenţă”. Citește în continuare „Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (16). Execuția fostului președinte Ceaușescu Nicolae”

1997. Emil Constantinescu: „Nimic nu mai poate opri aflarea adevărului despre revoluție”

Decembrie 1997, emisiune de știri a TVR la aniversarea a 8 ani de la revoluție. E prezentată declarația noului președinte Emil Constantinescu că „nimic nu mai poate opri aflarea adevărului despre revoluție”. Apoi, de la Cluj, Liviu Man explică redeschiderea dosarului revoluției de acolo.
Dosarul revoluției din Cluj s-a finalizat cu:
10 ani închisoare la generalului Iulian Topliceanu (linc) (executați efectiv 2 ani și 3 luni)
– osîndiri la închisoare și pentru colonel Valeriu Burtea, locotenent-colonel Ioan Laurențiu Cocan, prim-secretar PCR Cluj Ioachim Moga.
– 15 ani închisoare pentru ofițerul Ioan Dicu care deschisese focul asupra manifestanților
achitare pentru generalul Florian Caba (linc), fiindcă deși îi spusese subordonatului Ioan Dicu „dacă tece cineva de tine te fac trădător de țară”, iar după ce acesta împușcase manifestanții îl premiase cu 10000 de lei, nu folosise cuvintele „îți ordon”, deci ceea ce a spus nu se poate considera ordin militar
– achitare și pentru Carp Dando, care îl împușcase pe Călin Nemeș

Transcriere înregistrare: Citește în continuare „1997. Emil Constantinescu: „Nimic nu mai poate opri aflarea adevărului despre revoluție””

Victor Ionescu explicînd cum se primeau informațiile la TVR în decembrie 1989: Principala sursă de informare era un telefon din seria celor cu numere scurte care fusese instalat de armată (video)

Crainicul Victor Ionescu explică într-o emisiune a TVR cum se primeau informațiile care se difuzau la TVR în decembrie 1989. În majoritate sursa informațiilor era „un telefon din cele cu numere scurte care fusese instalat de armată”. La telefon nu aveau acces decît generalul Tudor și redactorul șef Teodor Brateș. Cu litere cursive între paranteze drepte am introdus niște explicații.

Transcriere înregistrare: Citește în continuare „Victor Ionescu explicînd cum se primeau informațiile la TVR în decembrie 1989: Principala sursă de informare era un telefon din seria celor cu numere scurte care fusese instalat de armată (video)”

Înalta Curte de Casație și Justiție respinge cererea de reîncepere a urmăririi penale față de Petre Roman și Teodor Brateș în „dosarul revoluției”

Am anunțat pe acest sait că în „dosarul revoluției”, după ce inițial fostul primministru Petre Roman și fostul crainic al TVR Teodor Brateș au fost scoși de sub urmărire penală, în luna octombrie Ministerul Public și-a infirmat propria soluție și a hotărît să reînceapă urmărirea penală (și) față de aceștia (linc).

Legat de acest dosar al revoluției, în care sînt inculpați fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprimministru Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, vedeți pe acest sait prezentarea și analizarea rechizitoriului:
– Rechizitoriul din „dosarul revoluției” (1). Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Rechizitoriul în „dosarul revoluției” (2). Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (3). Constituirea grupului dizident Iliescu
– Rechizitoriul în dosarul revoluției (4). Timișoara – autoritate de lucru judecat
Rechizitoriul în dosarul revoluției (5). Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
Rechizitoriul în procesul revoluției (6). Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
Rechizitoriul în procesul revoluției (7). Principalele evenimente desfăşurate în intervalul orar 12:06 -16:00 din data de 22 decembrie 1989
Rechizitoriul în procesul revoluției (8). Revoluția în orașele României
Rechizitoriul în procesul revoluției (9). Preluarea puterii de către CFSN
– Rechizitoriul în procesul revoluției (10). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Introducere. Inducerea în eroare executată în mod direct de către conducerea CFSN
– Rechizitoriul în procesul revoluției (11). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Efectele psihozei şi divizării (tehnici ale dezinformării) – resimţite la nivelul întregii populaţii a României
Rechizitoriul în procesul revoluției (12). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare coordonată și exercitată de vîrfurile de comandă militară ale M.Ap.N. Acceptarea de către factorii politici de decizie ai CFSN. Gelu Voican Voiculescu (1994): „Lui Iliescu i s-au pus condiţii, să şteargă cu buretele ce a fost la Timişoara şi ce a fost în 21 şi 22 decembrie”… „Probatoriul administrat nu a evidenţiat existenţa unei implicări armate străine pe teritoriul României în timpul Revoluţiei”
Rechizitoriul în procesul revoluției (13). Inducerea în eroare (dezinformarea și diversiunea). Inducerea în eroare prin intermediul mass-media

În 27 noiembrie 2019 Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat cererea de redeschidere a urmăririi penale și a hotărît respingerea ei în ceea ce privește repunerea sub acuzare a lui Petre Roman și Teodor Brateș, dar admiterea ei în ceea ce privește plîngerile formulate de o serie de părți vătămate din dosar. Nu cunosc ce conțin exact aceste plîngeri, bănuiesc că e vorba de cereri de despăgubiri.

Redau, de pe saitul ÎCCJ (linc) soluția instanței: Citește în continuare „Înalta Curte de Casație și Justiție respinge cererea de reîncepere a urmăririi penale față de Petre Roman și Teodor Brateș în „dosarul revoluției””