Nouă apariție editorială, la care sînt coautor: Timișoara, 30 de ani de la revoluția română din decembrie 1989 (ediția a 2-a)

La editura Universității de Vest din Timișoara a apărut, sub coordonarea prof. dr. Marcel Tolcea, a doua ediție, revăzută și adăugită, a cărții „Timișoara: 30 de ani de la revoluția română din decembrie 1989”. Prima ediție a cărți a apărut, într-un tiraj restrîns, în 2019.

În această carte am scris și eu 2 capitole. Alți coautori ai cărții sînt: Lucian Ionică (conferențiar doctor la Universitatea de Vest, fost director al studioului din Timișoara al TVR), Viorel Marineasa (conferențiar doctor la Universitatea de Vest, patron al fostei edituri Marineasa), Lucian-Vasile Szabo (lector dr. la Universitatea de Vest, autor al mai multor cărți despre revoluție și titular al cursului despre revoluția din 1989 care fusese început la Universitatea de Vest – linc), Marcel Tolcea (profesor dr. la Universitatea de Vest), Mihail Decean, Iancu Gherman, Petrișor Morar (fost deputat și secretar de stat la SSPR), Nicolae Opriș (colonel în rezervă), Vasile Popovici (profesor la Universitatea de Vest, fost deputat, fost ambasador al României în Portugalia și Maroc), Cătălin Regea, Ioan Savu, Nicolae Toma (autor al unei cărți despre revoluția din Lugoj), Daniel Vighi (scriitor).

Un moment istoric aproape uitat: greva din decembrie 1990 de la Timişoara, în care se cerea adevărul despre revoluţie

În decembrie 1990 a avut loc la Timişoara un eveniment istoric aproape uitat astăzi: unele fabrici din oraş au intrat în grevă, cerînd, fapt unic în istoria României, nu măriri de salariu ci adevărul despre revoluţie. Un lucru care pare ciudat astăzi, dar era în spiritul punctului 9 al Proclamaţiei de la Timişoara (linc): „Timişoara nu a făcut revoluţie pentru salarii mai mari sau pentru avantaje materiale”. Reamintesc că la acea vreme aproape toate fabricile erau proprietate de stat.

Iniţial începuse o grevă studenţească, organizată în toată ţara de Liga Studenţilor condusă de Marian Munteanu. Singurul loc în care muncitorii s-au alăturat studenţilor a fost Timişoara. Faptul a fost în mare parte ignorat de restul ţării. Televiziunea Română, aflată sub control FSN, nu pomenea despre greva de la Timişoara decît după ora 12 noaptea. Alte televiziuni nu existau la vremea respectivă. În aceste condiţii greva a fost un eşec, FSN menţinîndu-se la putere. Tensiunea care exista în Timişoara la acea vreme e dovedită de fapte precum fugărirea deputatului FSN Claudiu Iordache (actualul director al Institutului Revoluţiei Române) pe străzile oraşului, de către cetăţeni care-l considerau trădător al revoluţiei pentru că aderase la FSN. Respectiva experienţă l-a determinat pe domnul Iordache să ia în parlament cîteva atitudini în care cerea deconspirarea securităţii şi i-a creat o oarecare faimă de dizident în cadrul FSN.

Redau un manifest din perioada grevelor timişorene distribuit de Comitetul Civic Timişoara, care cuprindea Forumul Democrat Antitotalitar Timiş, Alianţa Civică şi Federaţia Timişoara a Sindicatelor. Aceste organizaţii sprijineau greva şi prin manifestul respectiv doreau să întreţină nemulţumirea populaţiei faţă de conducerea politică FSN-istă, pentru a încuraja participarea la grevă. Cu aceleaşi scopuri, pe versoul manifestului era reprodus un articol care apăruse în săptămînalul „România Mare” sub genericul „Timişoara, ruşinea României”. Întreg manifestul este xeroxat în condiţii destul de proaste, cum erau multe xeroxuri în anul 1990. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele.

Protest

Forumul Democrat Antitotalitar Timiş împreună cu Alianţa Civică şi Federaţia Timişoara a Sindicatelor îşi manifestă protestul faţă de cele cuprinse în articolele „Timişoara, ruşinea României”, „Huliganii”, „Stimate d-le primar al oraşului de pe Bega”, „Societatea Timişoara, un viespar”, „La închiderea ediţiei”, „Judeţul Timiş, condus de o cîrpă” din publicaţia de scandal „România Mare”.

Protestăm împotriva următoarelor idei cuprinse în aceste articole:

Secretarul de stat Sorin Vintilă Meşter cere întreruperea executării pedepsei lui Emilian Cutean şi ajutorul acestuia pentru „o amplă acţiune de verificare a dosarelor în baza cărora au fost preschimbate certificatele de revoluţionar”

Noul secretar de stat la SSPR, Sorin Vintilă Meşter a trimis o adresă către Tribunalul Bucureşti, care judecă cererea de întrerupere a executării pedepsei cu închisoarea formulată de fostul secretar de stat Emilian Cutean, cerînd admiterea cererii lui Cutean (coleg de partid – PSD – cu Meşter) pe motiv că acesta poate ajuta SSPR în problema depistării imposturii în ceea ce priveşte certificatele de revoluţionar, scrie Robert Veress pe saitul Jurnalul Naţional în 28 iunie (linc).

Am căutat pe portalul instanţelor dosarul 9517/4/2012 la care se face referire în adresa publicată de Jurnalul Naţional dar nu l-am găsit. Nu ştiu ce să cred – s-a aplicat deja eliminarea transparenţei în justiţie cerută de CSM (linc) sau cînd e vorba de cereri de întrerupere a executării pedepselor penale nici înainte acestea nu erau listate pe portalul instanţelor? Nu ştiu deci ce a hotărît instanţa în acest caz.

Redau adresa respectivă a SSPR, cu nişte comentarii proprii la sfîrşit:

Guvernul României
Secretariatul de Stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989

[ştampilă Cabinet SSPR Nr. 18/4870/25.06.2012]
[ştampilă Tribunalul Bucureşti – secţia I Penală, primit astăzi 25.06.12 la dosar nr. 9517/4/2012]

Către Tribunalul Bucureşti
Secţia a I-a Penală
Dosar nr. 9517/4/2012
Termen: 29.06.2012

Prin prezenta, solicităm Onoratei instanţe să admită cererea de întrerupere a executării pedepsei, pe o perioadă de trei luni, a domnului CUTEAN VASILE EMILIAN, avînd în vedere următoarele:

În urma numeroaselor sesizări, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a pornit o amplă acţiune de verificare a dosarelor în baza cărora au fost preschimbate certificatele de revoluţionar.

CPRD respinge contestaţia mea legată de Ion Iliescu şi amînă soluţionarea contestaţiilor legate de Gelu Voican Voiculescu şi Constantin Aldescu

Cu multă întîrziere, Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a analizat în şedinţa din 19 iunie 2012 (linc) trei din contestaţiile depuse de mine cu privire la certificatele de revoluţionar. E vorba de cele legate de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Constantin Aldescu.

Contestaţiile au fost depuse de mine în răstimpul legal prevăzut de legea 341/2004, fiind primite de CPRD înainte de 7 ianuarie 2011. Motivarea contestării am prezentat-o în 7 ianuarie 2011 în articolul Contestarea certificatului de revoluţionar a lui Ion Iliescu: „Ion Iliescu a subminat puterea de stat a Consiliului Frontului Salvării Naţionale” (linc).

26 decembrie 1989: Frontul Democratic Român din Timişoara acceptă să se subordoneze CFSN-ului

„Luptătorul Bănăţean” din 27 decembrie 1989 anunţă vestea că Frontul Democratic Român din Timişoara a acceptat să se subordoneze Consiliului Frontului Salvării Naţionale. S-a format, prin urmare, Consiliul Judeţean Timiş al FSN care a condus judeţul imediat după revoluţie. Ziarul pretinde că ar fi existat o adunare generală a FDR care ar fi hotărît integrarea acestuia în FSN. Personal am îndoieli şi bănuiesc că a fost o hotărîre luată de capul lui de Lorin Fortuna, preşedintele FDR. Hotărîrea a stîrnit nemulţumiri care au culminat în 12 ianuarie 1990 cu manifestaţii de stradă care au dus la înlăturarea lui Lorin Fortuna de la conducerea judeţului Timiş (linc) şi ulterior la organizarea de alegeri (linc) – Timişul fiind singurul loc din ţară unde în ianuarie 1990 s-au organizat alegeri.

CFSN Timiş nou format era dominat de membrii FDR, dar se aflau în componenţa acestuia şi persoane fără rol deosebit în revoluţie (de pildă, Florentin Cârpanu, director al combinatului de creştere a porcilor Comtim).

Iată componenţa CFSN Timiş astfel format:

Preşedinte Lorin Fortuna

Vicepreşedinţi Tudorin Burlacu şi Petrişor Morar

Secretar Ştefan Ivan

Membrii: Lucia Atanasiu, Ionel Barna, Liviu Băcanu, Ioan Bordoş, Barna Bodo, Florentin Cârpanu, Dorel Curuţiu, Alexandru Ciura, Romeo Dunca, Mihai Dragomirescu, Viorel Florescu, Arcadie Giurgev, Ion Gîrdan, Dorin Goţia, Constantin Ghinea, Mihai Haidău, Claudiu Iordache, Radu Ionescu, Filomenia Iliescu, Ioan Marcu, Adrian Mezaroş, Daniel Mîndrilă, Luminiţa Milutin, Mihaela Munteanu, Nicolae Negoescu, Sorin Oprea, Constantin Posa, Manole Popa, Constantin Popa, Petre Petrişor, Crîstea Petrea, Nicolae Predonescu, Gerhardt Puri, Mircea Roman, Gheorghe Roată, Mihai Rădoi, Ioan Stroie, Dan Sobor, Dan Solar, Maria Trăistaru, Cristina Urichianu, Ionel Ursulescu, Corneliu Vazianu, Pintea Vasile, Ioan Vortulaş, Ion Vintilă, Valentin Vîrtan, Emil Vlădescu.

Rezultatele alegerilor de la 20 mai 1990

În 20 mai 1990 au fost primele alegeri de după revoluţie. Am comentat acum doi ani despre acestea: 20 mai – duminica orbului (linc).

Acum cred că ar fi folositor să readuc în atenţie rezultatele, aşa cum au fost publicate de Comisia Naţională de Statistică în Buletinul de Informare Publică nr. 5/1990. Am scanat pentru dv. acest buletin.

Mărieş: Munca lui Raymond Luca şi Adrian Viorel Nicolaescu într-un an o depăşeşte pe a celorlalţi în cinci ani. Luca: Am avut cu domnul Nicolaescu o colaborare foarte fructuoasă (video)

După numirea sa în fruntea Secretariatului de Stat pentru Revoluţionari, George Costin a fost la asociaţia „21 Decembrie” din Bucureşti, condusă de Teodor Mărieş. La întîlnire a fost prezent şi secretarul general al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu, şi Raymond Luca, preşedintele Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor. Vedeţi înregistrarea video de mai jos. Comentariile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare:

CPRD a aprobat certificatul de revoluţionar cu merite deosebite al primarului Bucureştiului, Sorin Oprescu

Cu vreo lună în urmă remarcam că SSPR şi-a schimbat opinia în cazul Sorin Oprescu (linc). Arătam că, după ce iniţial dosarul de preschimbare al certificatului de revoluţionar al primarului Bucureştilor, Sorin Oprescu, a fost respins (informaţie aflată într-o vreme pe saitul SSPR, dar ştearsă între timp), în ultima zi de verificare a certificatelor (30 aprilie 2010) SSPR a trimis la CPRD o adresă în care a cerut aprobarea certificatului de luptător cu merite deosebite a lui Sorin Mircea Oprescu.

Sinteza activităţii CPRD în 2009

Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 (CPRD) a dat publicităţii raportul de activitate pe anul 2009 (linc).

Timişoara, primul oraş cu alegeri libere din România (27-29 ianuarie 1990)

Ieri 4 februarie 2010, în sala cinematografului „Capitol” din Timişoara a avut loc o conferinţă prilejuită de trecerea a 20 de ani de la primele alegeri libere din Timişoara. Aceste alegeri au avut loc în 27 şi 29 ianuarie 1990 (pentru consiliul municipal respectiv cel judeţean), iar ieri respectivul moment istoric a fost amintit într-o manifestare aniversară la care au luat cuvîntul, printre alţii, primarul Gheorghe Ciuhandu (care, în urma respectivelor alegeri, şi-a cîştigat un loc în consiliul local Timişoara, începîndu-şi astfel cariera în administraţia locală) şi preşedintele Consiliului Judeţean Timiş Constantin Ostaficiuc (care a fost unul din membri comisiei electorale care a pregătit acele alegeri). Moderatorul discuţiilor a fost domnul Ioan Savu, unul din liderii revoluţiei timişorene şi membru al comisiei electorale care au organizat alegerile din ianuarie 1990.