Decembrie 1989. Planul Securităţii de evacuare a lui Laszlo Tokes

Colonelul de securitate Filip Teodorescu, fost inculpat în procesul revoluţiei din Timişoara, încadrat în SRI de către regimul Iliescu, acum prezent deseori pe la televiziuni (recent, la sfîrşitul lui martie, a fost şi la TVR, la emisiunea „Profesioniştii” a Eugeniei Vodă), scria în cartea sa „Un risc asumat” (editura „Viitorul Românesc”, Bucureşti 1992): „Securitatea română nu numai că nu a fost inspiratoarea măsurilor administrative, inclusiv a procesului de evacuare din locuinţa parohială intentat de superiorul lui Laszlo Tokes pe linie de cult, dar a apreciat ca total inoportună o asemenea măsură. Dar cum hotărîrile cuplului prezidenţial erau inatacabile în concepţia cvasitotalităţii colaboratorilor săi, s-a procedat la aplicarea celei mai neinspirate măsuri” (pag. 46).

În documentele CNSAS există însă un plan al Securităţii legat anume de evacuarea lui Laszlo Tokes din locuinţă, cu scopul ca această evacuare să se facă fără scandal. Evacuarea familiei Tokes s-a petrecut în noaptea de 16/17 decembrie 1989, dar nu conform planului Securităţii, căci, spre surprinderea acesteia, scandalul a început înainte de respectiva evacuare. Prezint cititorilor acest plan, dactilografiat în 12 decembrie 1989, avînd număr de înregistrare din data de 13 decembrie 1989 la Serviciul I/A al Securităţii Timiş şi o ştampilă cu alt număr de înregistrare din 14 decembrie 1989 la alt departament al Securităţii. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

INSPECTORATUL JUDEŢEAN TIMIŞ AL MINISTERULUI DE INTERNE
Serviciul I/A

STRICT SECRET
Exemplar nr. 1

Nr. 0079339 din 13.XII.1989

APROB
ŞEFUL SECURITĂŢII
Colonel SIMA TRAIAN (semnătură)

NOTA DE ANALIZĂ
în D.U.I. [dosarul de urmărire informativă] „VASILE” [numele de cod a lui Laszlo Tokes]

1. În urma măsurilor informativ – operative întreprinse şi a exploatării mijloacelor speciale în cadrul urmăririi informative asupra preotului reformat TOKES LASZLO, în ultima perioadă, au rezultat următoarele aspecte esenţiale.

La începutul lunii decembrie obiectivul a conceput un memoriu prin care solicita ca enoriaşii să-şi exprime dorinţa pe bază de semnătură, de a nu se pune în executare sentinţa de evacuare silită din locuinţa parohială.

Pînă la data de 3 decembrie a.c. [anul curent], memoriul respectiv a fost semnat de cca 30-40 persoane care au forţat dispozitivul instituit de organele noastre la intrarea în locuinţa parohială.

Ca urmare a întăririi dispozitivului menţionat, pînă la data de 10 decembrie a.c. nu s-au înregistrat alţi semnatari, deşi la radio-televiziunea maghiară şi iugoslavă s-au făcut referiri la memoriu, fiind menţionate 526 adeziuni.

După slujba religioasă din 10 decembrie, ţinută de obiectivul „PROFESORUL”, memoriul a fost prezentat enoriaşilor prezenţi cu cererea de a fi semnat, ajungîndu-se la un număr de 405 semnături.

După această slujbă, tatăl obiectivului „VASILE” a plecat la Cluj-Napoca, fără a deţine asupra sa documentul în cauză. Continuă lectura

Jurnalul acţiunilor operative ale Ministerului de Interne Timiş – ziua de 17 decembrie 1989

10070_JurnalMI

Tot din documentele procesului „Timişoara” dezvăluite pe saitul „Dosarele revoluţiei” prezint acum ce a fost notat în Jurnalul acţiunilor operative al M.I. în ziua de 17 decembrie 1989. Ca şi anterior, am rotit şi decupat fotografiile de pe acel sait pentru a fi lesne de citit.

Jurnalul are mai multe rubrici, pe coloane, după cum urmează: Data (Anul, luna, ziua, ora) // Conţinutul informaţiei, ordinului, raportului // Cine şi de unde s-a transmis (primit) // Cine a primit (transmis) // Hotărîrea şi măsurile luate (ordonate), cui s-au transmis // Cine a primit. Fiindcă acum reproduc doar însemnările din 17 decembrie 1989 nu voi mai repeta că e vorba de 17 decembrie. La transcrierea jurnalului indic doar ora şi apoi în continuare conţinutul celorlalte rubrici separate prin „//”. Continuă lectura

Verificarea armamentului securităţii şi miliţiei din Timişoara

În 8 ianuarie 1990, o comisie formată din cadre ale Ministerului Apărării Naţionale formată din căpitan Mihai Diaconu, locotenent-colonel Ştefan Demeter, maistru militar Ambrosie Pantea, plutonier Vasile Ciuhan, plutonier Vasile Cuciureanu şi sergent major Gabriel Rotaru, a verificat armamentul cadrelor de miliţie şi securitate din judeţul Timiş. Pe multe arme s-au găsit urme de funingine, ceea ce arată că s-a tras cu ele, dar nu s-a putut stabili cînd şi în ce împrejurări, şi dacă s-a tras în aer sau în manifestanţi. Nici în cazul armelor care n-au avut urme de funingine, nu se poate trage o concluzie definitivă, deoarece aceste urme dispar dacă arma este curăţată. Regula generală în 1989 era ca armamentul să fie curăţat după folosire, dar în decembrie 1989 evoluţia rapidă a evenimentelor a făcut ca această regulă să se neglijeze.

Documentul pe care-l reproduc aici nu constituie o dovadă pe baza căreia s-ar putea trage concluzii cu privire la cei care ar fi tras în populaţie în timpul revoluţiei, ci doar un indiciu care, dacă nu se coroborează şi cu alte dovezi, nu poate demonstra nimic. Consider însă documentul interesant, de aceea îl reproduc aici. Continuă lectura

Trupa de teatru în limba maghiară „Thalia” şi securitatea română. „Încercarea lui Tokes Laszlo de a atrage sub influenţa sa unii tineri de naţionalitate maghiară a fost contracarată”

Arpad Gazda, care în 1989 era student la Timişoara şi apropiat a lui Laszlo Tokes, îmi povestea în 1995, în declaraţia pe care am inclus-o în cartea „Revoluţia fără mistere. Începutul revoluţiei române: cazul Laszlo Tokes” (linc):

Prima noastră înfruntare cu securitatea a fost în 1988. La 31 octombrie, de ziua Reformaţiei, am organizat în biserică un recital de poezie din Dsida Jeno. Dsida Jeno a fost un poet transilvănean interbelic care nu pot să spun că era interzis, dar o parte dintre poeziile lui nu puteau să fie publicate.

Eu eram atunci membru în teatrul studenţesc „Thalia”, care funcţiona la Casa Studenţilor. Am organizat acel recital împreună cu prietenul Almas Telegdy şi a fost un mare succes. La spectacol au participat nu numai membrii grupului Thalia, ci şi alţi studenţi. Pentru 4 decembrie aveam programat al doilea spectacol.

Securitatea a făcut presiuni ca nu cumva membrii grupului Thalia să participe la cel de-al doilea spectacol. Aceste presiuni s-au făcut prin intermediul conducătorului grupului Thalia, actorul László Matray. Cu toate acestea, în 8 noiembrie ne-am întîlnit în camera lui Zsolt Szilagyi, care era membru în Thalia (acum e deputat UDMR de Bihor) şi am hotărît să ignorăm aceste presiuni.

Patru dintre membrii Thaliei am participat şi la spectacolul din 4 decembrie. După asta, grupul Thalia a fost desfiinţat. Acest grup s-a reînfiinţat în februarie 1989, dar noi, cei care participaserăm şi la al doilea spectacol, am rămas excluşi.

Numele lui László Tőkés a apărut în presa din Ungaria pentru prima oară legat de această problemă. Primul material la radio Kossuth a fost scrisoarea lui Tőkés către episcopul de Oradea László Papp în care cerea sprijinul episcopului pentru noi, cei care am fost persecutaţi fiindcă participasem în biserică la serbarea Zilei Reformaţiei. Scrisoarea, împreună cu răspunsul lui László Papp, a fost citită la radio Budapesta în mai 1989. László Papp era membru în Marea Adunare Naţională, era un episcop-securist.

De pe blogul Csilla Konczei am găsit nişte documente legate de urmărirea, de către securitate, a trupei timişorene de teatru în limba maghiară „Thalia” în perioada premergătoare revoluţiei, care mi se par interesante. Continuă lectura

Alte documente ale Securităţii despre Herta Muller: operaţiuni desfăşurate „în cadrul acţiunii de compromitere şi ripostă împotriva pretinşilor scriitori, originari din Timişoara, William Totok, Richard Wagner şi Herta Muller”

Interesul stîrnit de articolul Securitatea română despre Herta Muller (locul 1 în top WordPress de limbă română) mă face să înfăţişez şi alte documente ale Securităţii legate de proaspăta laureată a premiului Nobel. Dacă în primul articol am prezentat analiza literară făcută de Securitate scrierilor Hertei Muller, aici voi arăta activităţile desfăşurate de securitate „în cadrul acţiunii de compromitere şi ripostă împotriva pretinşilor scriitori, originari din Timişoara”, printre ei şi Herta Muller. Precizez că şi în acest caz, cel care a pus primul pe internet aceste documente este William Totok, pe saitul său halbjahresschrift. Găsim în aceste documente şi nume implicate în revoluţia din Timişoara, precum Traian Sima şi Radu Tinu. Continuă lectura