Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Mărieş: „Avem echipă, avem valoare” (video) noiembrie 17, 2010


Înregistrare de la întîlnirea noului secretar de stat al SSPR George Costin cu asociaţia „21 Decembrie” din Bucureşti. Discursul lui Mărieş a urmat imediat după discursul lui Raymond Luca, care a fost deja prezentat pe acest blog (vezi articolul Mărieş: Munca lui Raymond Luca şi Adrian Viorel Nicolaescu într-un an o depăşeşte pe a celorlalţi în 5 ani. Luca: Am avut cu domnul Nicolaescu o colaborarea foarte fructuoasă – linc). Întîlnirea respectivă a avut loc imediat după numirea lui Costin în noua funcţie (înregistrarea a fost pusă pe youtube în 22 octombrie). De remarcat în discursul lui Mărieş: spune că n-a citit niciodată legea 341, pomeneşte de planul de a se anula certificatul de revoluţionar al „generalului-criminal” Marin Oană (caz pe care cititorii acestui blog îl cunosc de mult) şi contestă legalitatea asociaţiei fostului şef SSPR şi CPRD Emilian Vasile Cutean, sugerînd astfel un posibil motiv de anulare a certificatului de revoluţionar a lui Ion Iliescu (care a primit avizul legal de la asociaţia lui Cutean). Comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Tatulici & Tatomir – Povestea Timişorii (7). Groapa comună din cimitirul eroilor octombrie 28, 2010


Al şaptelea fragment din filmul „Povestea Timişorii” realizat de Mihai Tatulici şi Virgil Tatomir şi difuzat în 1991 la TVR. În acest fragment am combinat 3 fragmente diferite din filmul original, pentru a avea un articol explicativ complet despre problema gropii comune din cimitirul eroilor din Timişoara. Deci există o oarecare abatere de la succesiunea din filmul domnilor Tatulici şi Tatomir, pe care am considerat-o necesară pentru a înlesni analiza problemei gropii comune a revoluţiei din Timişoara. La sfîrşitul serialului, cînd voi da şi playlistul complet, cei interesaţi vor putea vedea filmul aşa cum a fost el prezentat iniţial. La transcrierea înregistrării comentariile mele ulterioare sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele 6 fragmente prezentate pe acest blog:
15 decembrie 1989
16 decembrie 1989
În jurul lui Tokes
Dezvoltarea mişcării revoluţionare în 16 decembrie 1989
Lupte între manifestanţi şi forţele de ordine
Calea Lipovei şi Girocului, 17 decembrie 1989

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Culisele revoluţiei (6). Măgureanu: „Terorişti externi n-au putut fi probaţi şi există suficiente amănunte pentru a demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti” (video) iulie 7, 2010


A 6-a parte a emisiunii „Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele cinci părţi ale emisiunii:
Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”.
Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii
Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important
Să ne spună domnul Radu Tinu dacă şi-a realizat visul de a-l lovi peste coaie pe cheferist
În 18 decembrie Timişoara părea înfrîntă

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Primarul Timişoarei primeşte NUP la plîngerea penală făcută de Pompiliu Alămorean octombrie 31, 2009


Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei şi Ioan Cojocari, secretarul Primăriei Timişoara, au primit rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale (NUP) la plîngerea făcută împotriva lor de Pompiliu Alămorean (linc). (more…)

 

Adresările Asociaţiei „17 Decembrie” către Comisia Senatorială „Decembrie 1989” condusă de Valentin Gabrielescu februarie 12, 2009


Am publicat deja pe acest blog polemica pe care am desfăşurat-o în numele Asociaţiei „17 Decembrie” cu Comisia senatorială „Decembrie 1989” condusă de Sergiu Nicolaescu. După alegerile din 1992 s-a înfiinţat o nouă comisie senatorială „Decembrie 1989”, care urma să continue activitatea primei comisii. Această a 2-a comisie a fost condusă, pentru un scurt timp, de Constantin Ticu Dumitrescu, iar după demisia acestuia, de Valentin Gabrielescu, pe atunci secretar general al PNŢCD. Sergiu Nicolaescu a făcut parte şi din a 2-a comisie.

Fiindcă noua comisie continua activitatea comisiei similare din legislatura 1990-1992, primul lucru care l-am făcut a fost să cer dezminţirea neadevărurilor din rapoartele publicate anterior de Sergiu Nicolaescu, în calitatea sa de şef al precedentei comisii senatoriale „Decembrie 1989”. Deasemenea, am căutat să obţin o lămurire a scopurilor comisiei senatoriale.

Mai jos prezint corespondenţa dintre asociaţia „17 Decembrie” Timişoara şi Comisia Senatorială „Decembrie 1989”:

martie 1993:

Către Comisia Senatorială „Decembrie 1989”

Vă rugăm ca la viitoarea şedinţa a Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” să se includă pe ordinea de zi:
1. Adoptarea unei declaraţii de respingere a teoriei legitimităţii reprimării revoluţiei.
2. Analiza gravelor dezinformări făcute de dl. Sergiu Nicolaescu în secţiunile 1 şi 3 ale raportului Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Ne referim la:
a. Prezentarea generalului Milea ca erou (secţiunea 1).
b. Răspîndirea zvonului despre existenţa a 16 militari morţi la Bucureşti în noaptea de 21/22 decembrie 1989 (secţiunea 1).
c. Răspîndirea zvonului despre existenţa unor pagube de peste 5 miliarde lei ca urmare a demonstraţiilor de la Timişoara (secţiunea 3).
d. Răspîndirea zvonului despre existenţa a peste 100 de cetăţeni originari din Tg. Mureş printre persoanele arestate în timpul revoluţiei la Timişoara (secţiunea 3).
Considerăm necesară o dezminţire publică prin toate mijloacele de informare în masă care au difuzat rapoartele domnului Sergiu Nicolaescu.
Fără îndeplinirea acestei cerinţe este îndoielnică colaborarea viitoare dintre Asociaţia „17 Decembrie” şi Comisia Senatorială „Decembrie 1989”.

(„Timişoara” 23 martie 1993)

Notă: Mijloacele de informare în masă din Bucureşti au neglijat acest comunicat.

noiembrie 1993:

Comunicat

Asociaţia „17 Decembrie” felicită Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 pentru eforturile depuse de a scrie istoria revoluţiei pe baza mărturiilor persoanelor care s-au aflat de partea ceauşistă a baricadei.
Reamintim totodată că onorata Comisie Senatorială nu a binevoit să răspundă la cererile formulate de Asociaţia „17 Decembrie” încă din luna martie 1993, cereri care vizau:
1. Adoptarea unei declaraţii de respingere a teoriei legitimităţii reprimării revoluţiei. În fapt, se cerea Comisiei Senatoriale acceptarea punctului trei alineatul întîi din revendicările formulate de revoluţionarii timişoreni încă din 22 decembrie 1989 (manifestul „A căzut tirania!”): „Cerem cu fermitate să fie traşi la răspundere cei care au dat ordin să se tragă în popor”. În opinia asociaţiei „17 Decembrie” tragerea la răspundere a vinovaţilor de crimele din decembrie 1989 trebuie să se facă indiferent de motivele care i-au determinat pe aceştia să dea ordinele criminale.
2. Publicarea unor dezminţiri cu privire la unele afirmaţii false din rapoartele precedente ale Comisiei Senatoriale, alcătuite de domnul Sergiu Nicolaescu: minciuna cu cei 16 militari pretins omorîţi la Bucureşti în noaptea de 21/22 decembrie 1989, minciuna cu cei peste 100 de arestaţi ai revoluţiei timişorene originari din oraşul Tîrgu Mureş, minciuna cu aprecierea pagubelor revoluţiei timişorene la peste 5 miliarde lei. Aceste dezminţiri ceream să fie publicate în toate mijloacele de informare în masă care au răspîndit rapoartele Comisiei Senatoriale.
Atragem atenţia că refuzul Comisiei Senatoriale de a răspunde pozitiv cererilor Asociaţiei „17 Decembrie” va duce la refuzul membrilor asociaţiei „17 Decembrie” de a depune mărturii în faţa Comisiei Senatoriale.

(„Timişoara” 23 noiembrie 1993)

Notă: Televiziunea a prezentat doar fragmentar acest comunicat. Telespectatorilor li s-a spus că asociaţia „17 Decembrie” poate va boicota Comisia Senatorială, fără însă să li se explice de ce. Celelalte mijloace de informare în masă din Bucureşti au neglijat comunicatul.

decembrie 1993:

Comunicat

Subscrisele asociaţii ale revoluţionarilor din Timişoara cer Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989:
1. Exprimarea publică a respingerii oricărei teorii prin care se încearcă legitimizarea încercărilor de reprimare a revoluţiei.
2. Precizarea faptului că amintita comisie senatorială nu se va multumi să-i descopere pe criminalii din decembrie 1989, ci va întreprinde şi demersurile necesare tragerii la răspundere a acestora, cît şi a persoanelor care i-au ajutat pînă acum să scape de răspunderea cuvenită.
3. Restabilirea adevărului privind unele afirmaţii false cuprinse în raportul comisiei senatoriale conduse de domnul Sergiu Nicolaescu. Reamintim aceste neadevăruri, a căror dezminţire a fost cerută încă din martie 1993:
– existenţa a 16 militari omorîţi la Bucureşti în noaptea de 21/22 decembrie 1989.
– existenţa a peste 100 de cetăţeni originari din orasul Tîrgu Mureş printre persoanele arestate în revoluţia din Timişoara.
– aprecierea pagubelor revoluţiei timişorene la 5 miliarde lei.
Pînă cînd nu vom primi un răspuns favorabil la cererile noastre, membrii subscriselor asociaţii nu vor depune mărturii în faţa Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989.

ASOCIAŢIA „17 DECEMBRIE” A RĂNIŢILOR ŞI FAMILIILOR ÎNDOLIATE DIN REVOLUŢIE Preşedinte, Mihai Drăgoi

ASOCIAŢIA LUPTĂTORILOR DIN TIMIŞOARA ARESTAŢI ÎN REVOLUŢIE Preşedinte, Călin Vasi

FORUMUL REVOLUŢIEI Preşedinte, Costel Balint

ASOCIAŢIA „MEMORIALUL REVOLUŢIEI” Preşedinte, Traian Orban

(„Renaşterea Bănăţeană” 18 decembrie 1993)

Notă: Comunicatul a fost semnat şi de dl. Pompiliu Alămorean, preşedintele Fundaţiei Revoluţiei, dar cu precizarea că în privinţa prezenţei ca martori în faţa Comisiei Senatoriale, membrii asociaţiei sale vor hotărî personal. Am preferat să dau publicităţii comunicatul fără semnătura lui Alămorean, doar din partea asociaţiilor care semnaseră necondiţionat. Dl. Traian Orban şi-a schimbat ulterior părerea, acceptînd să depună mărturie în faţa Comisiei Senatoriale. Eu am dialogat cu Comisia Senatorială, fără însă a accepta depunerea de mărturii. Comunicatul a fost cenzurat de TVR, neprezentîndu-se concretizarea reproşurilor aduse raportului lui Sergiu Nicolaescu. Restul mijloacelor de informare în masă din Bucureşti au neglijat comunicatul.

Fiindcă aceste comunicate au rămas fără răspuns am publicat apoi articolul „Boicotarea comisiei senatoriale „Decembrie 1989″ de către asociaţia 17 decembrie”, prezentat deja pe acest blog.

comsen4asociatii

comunicat al asociaţiei 17 Decembrie cu semnătură de primire de la agenţia de presă Rompres

confirmările de primire de la Comisia Senatorială Decembrie 1989 (Gabrielescu avea să spună ulterior că n-a primit comunicatele)

confirmările de primire de la Comisia Senatorială Decembrie 1989 (Gabrielescu avea să spună ulterior că n-a primit comunicatele)

(Va urma)

 

Rezultatele alegerilor – ce au făcut clienţii noştri decembrie 3, 2008


Am publicat pe acest blog articolele:

Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989

Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989 (2)

După publicarea listei parlamentarilor aleşi fac un sumar cu privire la rezultatele alegerilor în cazurile prezentate în acele articole:

– Petre Roman (PNL) a primit 4573 voturi din totalul de 18738 votanţi, clasîndu-se pe locul 2 în colegiul senatorial Europa-Asia. A ratat postul de senator.

– Ioan Talpeş (PDL) a primit 9764 voturi din totalul de 29462 votanţi. Deşi a fost pe primul loc în colegiul senatorial 7 Bucureşti a ratat postul de senator ca urmare a redistribuirilor.

– Eugen Bădălan (PDL) a primit 6942 voturi din totalul de 24982 votanţi. Deşi abia pe locul 2 în colegiul 2 cameră Brăila a dobîndit postul de senator prin redistribuire.

– Constantin Dudu Ionescu (PDL) a primit 5730 voturi din totalul de 15809 votanţi. Deşi a fost pe primul loc în colegiul 16 cameră Bucureşti a ratat postul de deputat ca urmare a redistribuirilor.

– Viorel Oancea (PDL) a primit 13555 voturi din totalul de 38891 votanţi. Deşi a fost pe primul loc în colegiul senatorial 2 Timişoara a ratat postul de senator ca urmare a redistribuirilor.

– Pompiliu Alămorean (Partidul Verde) a primit 1336 voturi din totalul de 41780 votanţi. A fost pe locul 6 în colegiul senatorial 1 Timişoara şi a ratat postul de senator.

– Tudorin Burlacu (Partidul Verde) a primit 582 voturi din totalul de 51994 votanţi. A fost ultimul în colegiul 3 senatorial Timiş şi a ratat postul de senator.

– Nicu Mihoc (PDL) a primit 5272 voturi din totalul de 28667 votanţi. A fost pe locul 2 în colegiul 1 cameră Tîrgu Mureş şi a ratat postul de deputat.

– Sergiu Nicolaescu (PSD) a primit 12728 voturi din totalul de 42814 votanţi. Deşi pe locul 2 în colegiul 1 senatorial Bucureşti a dobîndit postul de senator prin redistribuire.

– Vasile Blaga (PDL) a primit 25131 voturi din totalul de 52340 votanţi şi a dobîndit postul de senator pentru colegiul 5 Bucureşti.

– Răzvan Theodorescu (PSD) a primit 8465 voturi din totalul de 31665 votanţi. A fost pe locul 3 în colegiul 2 senatorial Bucureşti şi a ratat postul de senator.

– Dănuţ Ioan Fleacă (PNL) a primit 6571 voturi din totalul de 52340 votanţi. A fost pe locul 3 în colegiul 5 senatorial Bucureşti şi a ratat postul de senator.

 

Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989 noiembrie 15, 2008


Actualizare 8 octombrie 2010: Înlocuire înregistrare video de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare video de pe youtube.

Despre: Petre Roman (PNL), Ioan Talpeş (PD-L), Eugen Bădălan (PD-L), Constantin Dudu Ionescu (PD-L), Viorel Oancea (PD-L), Pompiliu Alămorean (Partidul Verde), Tudorin Burlacu (Partidul Verde), Nicu Mihoc (PD-L)

Petre Roman, prim-ministrul FSN „emanat” de revoluţie, candidează din partea PNL în Colegiul 1 Senat pentru diasporă, care include statele din Europa şi Asia.

Petre Roman este prim-ministrul care i-a avut în guvern pe generalii Chiţac şi Stănculescu, vinovaţi de crime în timpul revoluţiei de la Timişoara. Deşi informat asupra acestui fapt, i-a menţinut în continuare în guvern şi a desfiinţat comisia care cercetase evenimentele din decembrie 1989 de la Timişoara. În prima parte a guvernării sale au apărut acei „terorişti” care chipurile voiau să-l readucă pe Ceauşescu la putere, dar care au dispărut fără urmă, nu înainte de a convinge populaţia de eroismul noilor guvernanţi care înfruntă focul acestor terorişti. Tot în timpul guvernării Roman s-a încercat falsificarea adevărului despre revoluţie prin ascunderea implicării în represiune a armatei şi declararea generalului-criminal Vasile Milea drept erou naţional. Cînd au apărut demonstraţii de stradă care cereau adevărul, participanţii la ele au fost acuzaţi că „destabilizează” şi înfieraţi ca posibili duşmani ai statului. Sub influenţa acestei propagande, mineri şi alte grupuri de muncitori au acţionat violent împotriva opoziţiei, în 29 ianuarie, 19 februarie şi 14-15 iunie 1990. Ziarul „Azi”, oficios al partidului FSN condus de Petre Roman, a declanşat în acea perioadă o campanie virulentă de ponegrire a celor care se opuneau FSN-ului. Din punct de vedere economic, guvernarea Petre Roman a fost cea mai dezastruoasă guvernare post-decembristă a României, atunci fiind puse bazele procesului inflaţionist iar produsul intern brut pe locuitor a ajuns în 1991 (anul căderii guvernului Roman) la numai 82% din cel înregistrat în 1989.

Ioan Talpeş, fost consilier a lui Ion Iliescu, candidează din partea PD-L pentru Senat în Colegiul 7 Bucureşti. Ioan Talpeş a fost şi continuă să fie un om de încredere al fostului preşedinte. În 2004 Ion Iliescu l-a numit pe Talpeş în conducerea Institutului Revoluţiei Române, dar acesta s-a retras de acolo. În prezent, Talpeş îşi exprimă admiraţia faţă de Ion Iliescu pe saitul său personal, la rubrica „Repere”: Ion Iliescu – politicianul fundamental pentru România după 1989, personalitate care, într-o stare de graţie a cerului, a avut şansa să acţioneze, cu succes, pentru a asigura continuitatea conceptului naţional şi geografic statal românesc, într-un moment în care majoritatea românilor nu au înţeles despre ce era vorba”.

Generalul Eugen Bădălan candidează din partea PD-L în Colegiul 2 Cameră Brăila. Conform „Jurnalului Naţional” din 26-28 octombrie 2004, în timpul revoluţiei Bădălan, ofiţer M.Ap.N., aflat la Arad, a poruncit maiorului Diaconescu să-i împungă cu baioneta pe demonstranţi, dar acesta a refuzat. La Arad nu s-a tras pînă în 22 decembrie 1989. I-am consacrat domnului Bădălan un capitol din cartea mea „Revoluţia din Timişoara şi minciunile din Jurnalul Naţional”. În decembrie 2007 Eugen Bădălan a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, pentru un prejudiciu de 1,3 milioane euro. În martie 2008, procesul a fost suspendat, datorită unor excepţii de neconstituţionalitate.

Un alt candidat notabil este Constantin Dudu Ionescu, care candidează din partea PD-L pentru Camera Deputaţilor, în sectorul 4 Bucureşti. Dudu Ionescu a fost ministru al apărării, şi apoi al internelor în guvernarea CDR, din partea PNŢCD. În perioada în care făcea parte din guvern a propus „amnistia evenimentelor, a unora dintre lucrurile care s-au întîmplat în 1989 – evident, cele în afara caracterului penal”. O aberaţie – pentru că amnistiile se dau exclusiv pentru fapte care au caracter penal. Dacă o faptă n-are caracter penal nu e nevoie să fie amnistiată. De fapt, omul încerca să-i scape pe criminalii din decembrie 1989 (a criticat hotărîrea instanţei în procesul generalilor Chiţac şi Stănculescu cînd aceasta era la primă instanţă – vezi „Jurnalul Naţional” din 17 iulie 1999), dar pentru manipularea publicului a adăugat că propunerea nu se referă la fapte cu caracter penal. Dacă propunerea sa ar fi avut izbîndă, bineînţeles că în textul final s-ar fi eliminat fraza cu lipsa caracterului penal al faptelor amnistiate. După declinul PNŢCD Constantin Dudu Ionescu s-a înscris în Partidul Umanist (mai apoi Conservator) a lui Dan Voiculescu, dar acum văd că a ajuns la PD-L. Şi Dudu Ionescu a beneficiat de imensa onoare de a avea un capitol consacrat într-una din cărţile mele – „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei”. Mai jos puteţi vedea şi un protest al meu din 1997, la Televiziunea Timişoara, faţă de faptul că Dudu Ionescu participase la dezvelirea unui monument ridicat în cinstea generalului-criminal Ştefan Guşă. TVR Timişoara a cenzurat parţial protestul meu, anume nu a difuzat şi partea în care ceream explicit destituirea lui Dudu Ionescu.

Alt candidat PD-L este Viorel Oancea, care candidează în Colegiul 2 Senat Timişoara Est. În 22 decembrie 1989 Oancea (pe atunci maior M.Ap.N.) a apărut în balconul Operei ca să informeze demonstranţii că este alături de ei. Era la ora 9, înainte de fuga lui Ceauşescu. Conform cărţii lui Miodrag Milin „Timişoara 15-21 decembrie” (IPBT 1990, pag. 162) generalul Guşă l-a ameninţat pe Oancea cu tribunalul militar, iar procurorul militar Izdrescu s-a şi prezentat la unitatea militară a lui Oancea, pentru a face anchetă. Nu s-a mai făcut ancheta findcă a fugit Ceauşescu.
De remarcat că generalul Guşă îl atacă pe Oancea în interviul dat lui Pavel Coruţ (cartea „Să te naşti sub steaua noastră”, Editura Gemenii 1993) pe motiv că el nu reprezenta armata.
După revoluţie Oancea a ajuns colonel şi şef al poliţiei Timiş. A fost membru al Comisiei Guvernamentale de Anchetă despre evenimentele din Timişoara, poziţie din care a iscălit pentru trimiterea în judecată a generalilor Ştefan Guşă, Mihai Chiţac şi Victor Atanasie Stănculescu. După cum zice Rodica Giura, se pare însă că n-a participat efectiv la lucrările acelei comisii, ci doar a semnat pe materialul strîns de alţii. În 2007, Viorel Oancea a primit o diplomă de onoare din partea Institutului Revoluţiei Române condus de Ion Iliescu („Caietele Revoluţiei” nr. 1/2008, pag. 29).

Alt revoluţionar timişorean care candidează este Pompiliu Alămorean, la Colegiul 1 Senat Timişoara Vest, din partea Partidului Verde.
Pompiliu Alămorean a fost în 1990 primarul Timişorii. În 22 decembrie 1989, după fuga lui Ceauşescu, a fost printre cei care au ocupat sediul Securităţii Timiş. Pentru alte oraşe asta ar fi o faptă revoluţionară remarcabilă, dar la standardele din Timişoara e cam puţin, motiv pentru care Alămorean a fost acuzat că ar fi impostor şi că a ajutat impostori să primească certificate de revoluţionar prin asociaţia de revoluţionari „Fundaţia Revoluţiei”, pe care o conduce. A mai candidat de cîteva ori, de obicei nu obţinea decît vreo 1% din voturi.

Tot în judeţul Timiş, la colegiul 3 Senat, zona Sînnicolaul Mare, Jimbolia, Deta, candidează Tudorin Burlacu, din partea Partidului Verde.
Tudorin Burlacu a fost membru în Frontul Democratic Român şi este preşedintele asociaţiei de revoluţionari „Egalitate, Frăţie, Cooperare, Colaborare”. A fost şi membru al comisiei care dădea certificate de revoluţionar, am scris în treacăt despre asta. Despre Tudorin Burlacu, am găsit un pasaj interesant în scrierile lui Lorin Fortuna: „Am solicitat, cu aceeaşi ocazie, includerea Biroului Permanent al FDR în cadrul Consiliului Naţional al Frontului Salvării Naţionale, constituit la Bucureşti. Din nefericire, unul dintre cei care au dus acest mesaj, a decupat partea de jos a documentului şi, în locul rămas liber, a lipit o listă cu aproximativ 60 de nume de membri fondatori ai FDR (probabil pentru a figura şi el în cadrul acestei componenţe false a Biroului Permanent al FDR), creînd astfel şi o situaţie specială, deoarece lista, astfel modificată, avea mai mulţi membri decît cei din componenţa, de atunci, ai Consiliului Naţional a FSN. Ştim cine este acest om, care ne-a creat şi ulterior multe prejudicii, nouă şi Revoluţiei române, şi menţionăm că, din motive pe care nu le-am înţeles, respectiva persoană (Tudorin Burlacu) s-a bucurat ulterior de o atenţie specială din partea unor conducători ai FSN, şi, în special, din partea lui Ion Iliescu şi a lui Iosif Dan. Cert este că acel Consiliul al FSN s-a format neţinînd cont de documentul respectiv”.

Nicu Mihoc candidează la Colegiul 1 Tîrgu Mureş, pentru Camera Deputaţilor, din partea PD-L. În 1989 era actor la Teatrul Naţional din Timişoara, prilej cu care a recitat o poezie din balconul Operei din Timişoara. Pe acest blog a fost prezentată înregistrarea respectivă. Nicu Mihoc a spus manifestanţilor din Piaţa Operei din Timişoara, în 21 decembrie 1989: Fraţi români! Sînteţi minunaţi! Laşul din mine a [fost] învins! Ţin să vă anunţ că de 4 zile am stat închis în casă, neputînd participa aici din frică! Dar am venit alături de voi! (urale) Mă numesc Nicu Mihoc şi sînt actor al Teatrului Naţional din Timişoara (urale). Sînt născut în comuna Hălmagiu unde Iancu a poposit! (urale) Şi-acum, pentru voi, cele mai frumoase versuri pe care le-am găsit la această oră: Învingătorii nu mai au măsură / Şi-n cartea de istorie se-aşează / Şi doar învinşii au simţirea trează / Şi doar învinşii scriu literatură / Ei nu suportă fără (neînţelegibil) / Acelor care-nvinşii mint şi peste / Învinşii se ascund într-o poveste / Şi de acolo murmură şi-ntreabă / Învingătorii sînt sătui de toate / Şi cartea de istorie răsfrînge / Întreagă ridicarea lor prin sînge / Şi că mai mult ca ei nici nu se poate / Albac, dar sîngerează-nvinşii / [neînţelegibil; apoi sfîrşit înregistrare]. Nicu Mihoc nu a cerut certificat de revoluţionar (nu figurează pe saitul SSPR).