Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

A murit Pompiliu Alămorean, primul primar ales al Timișoarei după revoluție august 30, 2019

Filed under: Întîmplări,Timisoara — mariusmioc @ 3:18 am
Tags: , , , ,

Pompiliu Alămorean (dreapta) alături de colonelul de securitate în rezervă Filip Teodorescu, la o prezentare a revistei „Vitralii” a Asociației rezerviștilor SRI. Foto Constantin Duma (Agerpres)

Pompiliu Alămorean, primul primar ales al Timișoarei de după revoluție, a murit ieri 29 august 2019, anunță „Ziua de Vest” (linc).

Domnul Alămorean, arhitect de meserie, a fost ales primar al orașului în 13 ianuarie 1990 (linc), după tulburările din 12 ianuarie 1990 care au dus la înlăturarea de la conducerea județului a lui Lorin Fortuna (linc). Alegerea s-a făcut de către consiliul local, nu exista atunci o lege a alegerilor locale și nici nu a fost un vot cum e acum, cu participarea tuturor alegătorilor din oraș.

Alămorean a stat în fruntea Timișorii pînă în 7 august 1990, cînd guvernul Petre Roman a înlocuit primarul ales cu un primar numit – Liviu Borha. A fost o lege dată atunci de guvernarea FSN-istă prin care FSN și-a pus în toată țara primari proprii, eliminîndu-se astfel cazurile de primari care n-ar face politica FSN (nu erau mulți asemenea primari, dar mai erau cîțiva, mai ales prin orașe în care fusese revoluție reală). În general conducerile locale de imediat după revoluție aveau o legitimitate discutabilă, nefiind rezultate din alegeri ci „emanații ale revoluției”. Dorința lui Petre Roman a fost ca înainte de a se face alegeri locale (se făcuseră doar alegeri parlamentare și prezidențiale, la 20 mai 1990) să aibe asigurat peste tot primari în funcție din partea guvernului. Fiindcă la Timișoara exista opoziție puternică la FSN și pentru a nu stîrni proteste prea mari, a fost ales ca înlocuitor a lui Alămorean o persoană care nu era membră a partidului FSN (Liviu Borha, care parcă era sau a devenit apoi membru la Mișcarea Ecologistă). (more…)

 

Mărieş: „Avem echipă, avem valoare” (video) noiembrie 17, 2010


Înregistrare de la întîlnirea noului secretar de stat al SSPR George Costin cu asociaţia „21 Decembrie” din Bucureşti. Discursul lui Mărieş a urmat imediat după discursul lui Raymond Luca, care a fost deja prezentat pe acest blog (vezi articolul Mărieş: Munca lui Raymond Luca şi Adrian Viorel Nicolaescu într-un an o depăşeşte pe a celorlalţi în 5 ani. Luca: Am avut cu domnul Nicolaescu o colaborarea foarte fructuoasă – linc). Întîlnirea respectivă a avut loc imediat după numirea lui Costin în noua funcţie (înregistrarea a fost pusă pe youtube în 22 octombrie). De remarcat în discursul lui Mărieş: spune că n-a citit niciodată legea 341, pomeneşte de planul de a se anula certificatul de revoluţionar al „generalului-criminal” Marin Oană (caz pe care cititorii acestui blog îl cunosc de mult) şi contestă legalitatea asociaţiei fostului şef SSPR şi CPRD Emilian Vasile Cutean, sugerînd astfel un posibil motiv de anulare a certificatului de revoluţionar a lui Ion Iliescu (care a primit avizul legal de la asociaţia lui Cutean). Comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Tatulici & Tatomir – Povestea Timişorii (7). Groapa comună din cimitirul eroilor octombrie 28, 2010


Al şaptelea fragment din filmul „Povestea Timişorii” realizat de Mihai Tatulici şi Virgil Tatomir şi difuzat în 1991 la TVR. În acest fragment am combinat 3 fragmente diferite din filmul original, pentru a avea un articol explicativ complet despre problema gropii comune din cimitirul eroilor din Timişoara. Deci există o oarecare abatere de la succesiunea din filmul domnilor Tatulici şi Tatomir, pe care am considerat-o necesară pentru a înlesni analiza problemei gropii comune a revoluţiei din Timişoara. La sfîrşitul serialului, cînd voi da şi playlistul complet, cei interesaţi vor putea vedea filmul aşa cum a fost el prezentat iniţial. La transcrierea înregistrării comentariile mele ulterioare sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele 6 fragmente prezentate pe acest blog:
15 decembrie 1989
16 decembrie 1989
În jurul lui Tokes
Dezvoltarea mişcării revoluţionare în 16 decembrie 1989
Lupte între manifestanţi şi forţele de ordine
Calea Lipovei şi Girocului, 17 decembrie 1989

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Culisele revoluţiei (6). Măgureanu: „Terorişti externi n-au putut fi probaţi şi există suficiente amănunte pentru a demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti” (video) iulie 7, 2010


A 6-a parte a emisiunii „Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele cinci părţi ale emisiunii:
Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”.
Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii
Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important
Să ne spună domnul Radu Tinu dacă şi-a realizat visul de a-l lovi peste coaie pe cheferist
În 18 decembrie Timişoara părea înfrîntă

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Primarul Timişoarei primeşte NUP la plîngerea penală făcută de Pompiliu Alămorean octombrie 31, 2009


Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei şi Ioan Cojocari, secretarul Primăriei Timişoara, au primit rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale (NUP) la plîngerea făcută împotriva lor de Pompiliu Alămorean (linc). (more…)

 

Adresările Asociaţiei „17 Decembrie” către Comisia Senatorială „Decembrie 1989” condusă de Valentin Gabrielescu februarie 12, 2009


Am publicat deja pe acest blog polemica pe care am desfăşurat-o în numele Asociaţiei „17 Decembrie” cu Comisia senatorială „Decembrie 1989” condusă de Sergiu Nicolaescu. După alegerile din 1992 s-a înfiinţat o nouă comisie senatorială „Decembrie 1989”, care urma să continue activitatea primei comisii. Această a 2-a comisie a fost condusă, pentru un scurt timp, de Constantin Ticu Dumitrescu, iar după demisia acestuia, de Valentin Gabrielescu, pe atunci secretar general al PNŢCD. Sergiu Nicolaescu a făcut parte şi din a 2-a comisie.

Fiindcă noua comisie continua activitatea comisiei similare din legislatura 1990-1992, primul lucru care l-am făcut a fost să cer dezminţirea neadevărurilor din rapoartele publicate anterior de Sergiu Nicolaescu, în calitatea sa de şef al precedentei comisii senatoriale „Decembrie 1989”. Deasemenea, am căutat să obţin o lămurire a scopurilor comisiei senatoriale.

Mai jos prezint corespondenţa dintre asociaţia „17 Decembrie” Timişoara şi Comisia Senatorială „Decembrie 1989”:

martie 1993:

Către Comisia Senatorială „Decembrie 1989”

Vă rugăm ca la viitoarea şedinţa a Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” să se includă pe ordinea de zi:
1. Adoptarea unei declaraţii de respingere a teoriei legitimităţii reprimării revoluţiei.
2. Analiza gravelor dezinformări făcute de dl. Sergiu Nicolaescu în secţiunile 1 şi 3 ale raportului Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Ne referim la:
a. Prezentarea generalului Milea ca erou (secţiunea 1).
b. Răspîndirea zvonului despre existenţa a 16 militari morţi la Bucureşti în noaptea de 21/22 decembrie 1989 (secţiunea 1).
c. Răspîndirea zvonului despre existenţa unor pagube de peste 5 miliarde lei ca urmare a demonstraţiilor de la Timişoara (secţiunea 3).
d. Răspîndirea zvonului despre existenţa a peste 100 de cetăţeni originari din Tg. Mureş printre persoanele arestate în timpul revoluţiei la Timişoara (secţiunea 3).
Considerăm necesară o dezminţire publică prin toate mijloacele de informare în masă care au difuzat rapoartele domnului Sergiu Nicolaescu.
Fără îndeplinirea acestei cerinţe este îndoielnică colaborarea viitoare dintre Asociaţia „17 Decembrie” şi Comisia Senatorială „Decembrie 1989”.

(„Timişoara” 23 martie 1993)

Notă: Mijloacele de informare în masă din Bucureşti au neglijat acest comunicat.

noiembrie 1993:

Comunicat

Asociaţia „17 Decembrie” felicită Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 pentru eforturile depuse de a scrie istoria revoluţiei pe baza mărturiilor persoanelor care s-au aflat de partea ceauşistă a baricadei.
Reamintim totodată că onorata Comisie Senatorială nu a binevoit să răspundă la cererile formulate de Asociaţia „17 Decembrie” încă din luna martie 1993, cereri care vizau:
1. Adoptarea unei declaraţii de respingere a teoriei legitimităţii reprimării revoluţiei. În fapt, se cerea Comisiei Senatoriale acceptarea punctului trei alineatul întîi din revendicările formulate de revoluţionarii timişoreni încă din 22 decembrie 1989 (manifestul „A căzut tirania!”): „Cerem cu fermitate să fie traşi la răspundere cei care au dat ordin să se tragă în popor”. În opinia asociaţiei „17 Decembrie” tragerea la răspundere a vinovaţilor de crimele din decembrie 1989 trebuie să se facă indiferent de motivele care i-au determinat pe aceştia să dea ordinele criminale.
2. Publicarea unor dezminţiri cu privire la unele afirmaţii false din rapoartele precedente ale Comisiei Senatoriale, alcătuite de domnul Sergiu Nicolaescu: minciuna cu cei 16 militari pretins omorîţi la Bucureşti în noaptea de 21/22 decembrie 1989, minciuna cu cei peste 100 de arestaţi ai revoluţiei timişorene originari din oraşul Tîrgu Mureş, minciuna cu aprecierea pagubelor revoluţiei timişorene la peste 5 miliarde lei. Aceste dezminţiri ceream să fie publicate în toate mijloacele de informare în masă care au răspîndit rapoartele Comisiei Senatoriale.
Atragem atenţia că refuzul Comisiei Senatoriale de a răspunde pozitiv cererilor Asociaţiei „17 Decembrie” va duce la refuzul membrilor asociaţiei „17 Decembrie” de a depune mărturii în faţa Comisiei Senatoriale.

(„Timişoara” 23 noiembrie 1993)

Notă: Televiziunea a prezentat doar fragmentar acest comunicat. Telespectatorilor li s-a spus că asociaţia „17 Decembrie” poate va boicota Comisia Senatorială, fără însă să li se explice de ce. Celelalte mijloace de informare în masă din Bucureşti au neglijat comunicatul.

decembrie 1993:

Comunicat

Subscrisele asociaţii ale revoluţionarilor din Timişoara cer Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989:
1. Exprimarea publică a respingerii oricărei teorii prin care se încearcă legitimizarea încercărilor de reprimare a revoluţiei.
2. Precizarea faptului că amintita comisie senatorială nu se va multumi să-i descopere pe criminalii din decembrie 1989, ci va întreprinde şi demersurile necesare tragerii la răspundere a acestora, cît şi a persoanelor care i-au ajutat pînă acum să scape de răspunderea cuvenită.
3. Restabilirea adevărului privind unele afirmaţii false cuprinse în raportul comisiei senatoriale conduse de domnul Sergiu Nicolaescu. Reamintim aceste neadevăruri, a căror dezminţire a fost cerută încă din martie 1993:
– existenţa a 16 militari omorîţi la Bucureşti în noaptea de 21/22 decembrie 1989.
– existenţa a peste 100 de cetăţeni originari din orasul Tîrgu Mureş printre persoanele arestate în revoluţia din Timişoara.
– aprecierea pagubelor revoluţiei timişorene la 5 miliarde lei.
Pînă cînd nu vom primi un răspuns favorabil la cererile noastre, membrii subscriselor asociaţii nu vor depune mărturii în faţa Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989.

ASOCIAŢIA „17 DECEMBRIE” A RĂNIŢILOR ŞI FAMILIILOR ÎNDOLIATE DIN REVOLUŢIE Preşedinte, Mihai Drăgoi

ASOCIAŢIA LUPTĂTORILOR DIN TIMIŞOARA ARESTAŢI ÎN REVOLUŢIE Preşedinte, Călin Vasi

FORUMUL REVOLUŢIEI Preşedinte, Costel Balint

ASOCIAŢIA „MEMORIALUL REVOLUŢIEI” Preşedinte, Traian Orban

(„Renaşterea Bănăţeană” 18 decembrie 1993)

Notă: Comunicatul a fost semnat şi de dl. Pompiliu Alămorean, preşedintele Fundaţiei Revoluţiei, dar cu precizarea că în privinţa prezenţei ca martori în faţa Comisiei Senatoriale, membrii asociaţiei sale vor hotărî personal. Am preferat să dau publicităţii comunicatul fără semnătura lui Alămorean, doar din partea asociaţiilor care semnaseră necondiţionat. Dl. Traian Orban şi-a schimbat ulterior părerea, acceptînd să depună mărturie în faţa Comisiei Senatoriale. Eu am dialogat cu Comisia Senatorială, fără însă a accepta depunerea de mărturii. Comunicatul a fost cenzurat de TVR, neprezentîndu-se concretizarea reproşurilor aduse raportului lui Sergiu Nicolaescu. Restul mijloacelor de informare în masă din Bucureşti au neglijat comunicatul.

Fiindcă aceste comunicate au rămas fără răspuns am publicat apoi articolul „Boicotarea comisiei senatoriale „Decembrie 1989″ de către asociaţia 17 decembrie”, prezentat deja pe acest blog.

comsen4asociatii

comunicat al asociaţiei 17 Decembrie cu semnătură de primire de la agenţia de presă Rompres

confirmările de primire de la Comisia Senatorială Decembrie 1989 (Gabrielescu avea să spună ulterior că n-a primit comunicatele)

confirmările de primire de la Comisia Senatorială Decembrie 1989 (Gabrielescu avea să spună ulterior că n-a primit comunicatele)

(Va urma)

 

Rezultatele alegerilor – ce au făcut clienţii noştri decembrie 3, 2008


Am publicat pe acest blog articolele:

Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989

Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989 (2)

După publicarea listei parlamentarilor aleşi fac un sumar cu privire la rezultatele alegerilor în cazurile prezentate în acele articole:

– Petre Roman (PNL) a primit 4573 voturi din totalul de 18738 votanţi, clasîndu-se pe locul 2 în colegiul senatorial Europa-Asia. A ratat postul de senator.

– Ioan Talpeş (PDL) a primit 9764 voturi din totalul de 29462 votanţi. Deşi a fost pe primul loc în colegiul senatorial 7 Bucureşti a ratat postul de senator ca urmare a redistribuirilor.

– Eugen Bădălan (PDL) a primit 6942 voturi din totalul de 24982 votanţi. Deşi abia pe locul 2 în colegiul 2 cameră Brăila a dobîndit postul de senator prin redistribuire.

– Constantin Dudu Ionescu (PDL) a primit 5730 voturi din totalul de 15809 votanţi. Deşi a fost pe primul loc în colegiul 16 cameră Bucureşti a ratat postul de deputat ca urmare a redistribuirilor.

– Viorel Oancea (PDL) a primit 13555 voturi din totalul de 38891 votanţi. Deşi a fost pe primul loc în colegiul senatorial 2 Timişoara a ratat postul de senator ca urmare a redistribuirilor.

– Pompiliu Alămorean (Partidul Verde) a primit 1336 voturi din totalul de 41780 votanţi. A fost pe locul 6 în colegiul senatorial 1 Timişoara şi a ratat postul de senator.

– Tudorin Burlacu (Partidul Verde) a primit 582 voturi din totalul de 51994 votanţi. A fost ultimul în colegiul 3 senatorial Timiş şi a ratat postul de senator.

– Nicu Mihoc (PDL) a primit 5272 voturi din totalul de 28667 votanţi. A fost pe locul 2 în colegiul 1 cameră Tîrgu Mureş şi a ratat postul de deputat.

– Sergiu Nicolaescu (PSD) a primit 12728 voturi din totalul de 42814 votanţi. Deşi pe locul 2 în colegiul 1 senatorial Bucureşti a dobîndit postul de senator prin redistribuire.

– Vasile Blaga (PDL) a primit 25131 voturi din totalul de 52340 votanţi şi a dobîndit postul de senator pentru colegiul 5 Bucureşti.

– Răzvan Theodorescu (PSD) a primit 8465 voturi din totalul de 31665 votanţi. A fost pe locul 3 în colegiul 2 senatorial Bucureşti şi a ratat postul de senator.

– Dănuţ Ioan Fleacă (PNL) a primit 6571 voturi din totalul de 52340 votanţi. A fost pe locul 3 în colegiul 5 senatorial Bucureşti şi a ratat postul de senator.