Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Noiembrie 1989. Rinocerii la Chișinău noiembrie 7, 2016


rinoceriila231189-1Despre evenimentele din noiembrie 1989 de la Chișinău, cînd tradiționala paradă militară sovietică în cinstea „Marii Revoluții Socialiste din Octombrie” a fost oprită de manifestanții Frontului Popular, iar apoi sediul ministerului de interne al RSS Moldovenești a fost incendiat, am mai scris pe acest blog. Vezi:
7 şi 10 noiembrie 1989 – ciocniri ale forţelor de ordine cu mulţimea la Chişinău (Boris Bălan, Nicolae RăileanuVorbesc victimele, în „Literatura şi Arta” din 16 noiembrie 1989)
10 noiembrie 1989, incendierea ministerului de interne la Chişinău (Comentarii fără titlu şi nesemnate, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989; Ion CaţaveicăJocul de-a transparenţa, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989)
16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în RSS Moldovenească (Plenara CC al Partidului Comunist al Moldovei, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989; Gheorghe OanceaTelegrame de felicitare, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989; Alexandru DonosConducerea părăseşte tribuna sau ATEM dezinformează publicul, în „Literatura şi Arta” din 16 noiembrie 1989; ATEMMişcarea înainte este ireversibilă, în „Tinerimea Moldovei” din 10 noiembrie 1989; Valeriu RogozencoO practică învechită, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989; Martori oculari, în „Literatura şi Arta” din noiembrie 1989; Secţia PublicisticăCronică, în „Literatura şi Arta” din 16 noiembrie 1989; Ce s-a întîmplat totuşi la 7 şi 10 noiembrie la Chişinău?, în „Literatura şi Arta” din noiembrie 1989; Petru BuburuzAgenţiei ATEM. Preşedintelui Consiliului de miniştri al RSSM I. Calin, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989)
Frontul Popular din Moldova – conferinţă de presă în noiembrie 1989. Pericolul dizolvării FPM a existat, însă din lipsă de motive pentru pedepsirea FPM a fost evitat (Virgiliu ZagaevschiFPM în contextul zilei, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989)
Noiembrie 1989 la Chişinău. Glasul victimelor. „Socot absolut imposibilă, după cele văzute, aflarea mea în continuare în rîndurile partidului”(Secţia publicisticăVorbesc victimele, în „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989)

Respectivele evenimente au determinat schimbarea conducătorului Partidului Comunist din RSS Moldovenească, Simion Grosu fiind înlocuit cu Petru Lucinschi. (more…)

 

A. N. Iacovlev răspunde ziarului „Pravda” despre pactul Ribentrop-Molotov. „Este evidentă devierea de la normele leniniste ale politicii ecsterne sovietice” august 22, 2011


În 1989 Congresul Deputaţilor Poporului (parlamentul) URSS a alcătuit o comisie pentru „aprecierea politică şi juridică a tratatului sovieto-german de neagresiune din 1939”, tratat mai cunoscut sub numele de „pactul Ribentrop-Molotov”. Respectivul pact de neagresiune a ajutat URSS să anexeze Basarabia, Ţările Baltice şi estul Poloniei. În perioada gorbaciovistă, sub presiunea unor deputaţi din Ţările Baltice şi din RSS Moldovenească, Congresul deputaţilor sovietici alcătuise această comisie, care era condusă de A. N. Iacovlev, secretar al CC al PCUS şi membru al Biroului Politic. În august 1989 Iacovlev a dat un interviu ziarului moscovit „Pravda”, care a fost tălmăcit în trisăptămînalul de la Chişinău „Tinerimea Moldovei” din 23 august 1989. (more…)

 

Comsomolscaia Pravda din 11 februarie 1990: Evacuarea cetăţenilor sovietici din Bucureşti mai 17, 2010


Îmi respect acum o făgăduială mai veche către cititorii acestui blog şi prezint mai jos articolul „Evacuarea” semnat de B. Erşov şi V. Maliutin în ziarul moscovit „Comsomolscaia Pravda” din 11 februarie 1990, în care se vorbeşte despre evacuarea cetăţenilor sovietici din Bucureşti în timpul revoluţiei din 1989. Tălmăcirea aparţine lui Vlad Lupan (Chişinău). Scurte explicaţii ale mele sînt inserate în text între paranteze drepte, cu litere cursive.

B. Erşov este pseudonimul lui Vladimir Vidraşcu (Vedrashko), corespondentul ziarului „Pravda” la Bucureşti, persoană nominalizată în raportul SRI despre revoluţie din 1994 (perioada şefiei lui Virgil Măgureanu, anticaghebistul feroce) drept „cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea” în decembrie 1989. Iniţial articolul a fost propus spre publicare ziarului „Pravda” dar nu a fost acceptat, se pare fiindcă conţinea nişte critici la adresa personalului ambasadei sovietice din Bucureşti. Totuşi, Boris Efimovici Avercenco, membru al colegiului de redacţie al „Pravdei” şi şef al secţiei pentru ţările socialiste, a fost de acord ca Vidraşcu să propună articolul altor ziare. Astfel articolul a apărut cu întîrziere la „Comsomolscaia Pravda”, iar Vidraşcu a semnat cu pseudonim, ca să nu se intepreteze tendenţios faptul că un angajat al „Pravdei” publică într-un ziar concurent. (more…)

 

„Pravda” din 26 decembrie 1989: „La Bucureşti au fost răniţi 2 cetăţeni sovietici, şi încă 10 automobilişti sovietici în zona graniţei româno-iugoslave. S-a considerat oportun ca familiile personalului sovietic să fie evacuate – în total în jur de 280 de persoane” martie 31, 2010


Continui prezentarea celor relatate de presa străină despre revoluţia română cu cele apărute în ziarul moscovit „Pravda” din 26 decembrie 1989. Acest ziar relatează pe scurt şi despre evacuarea cetăţenilor sovietici din Bucureşti, subiect pe seama căruia s-au lansat dezinformări la B1TV şi în ziarul „Adevărul”. Anume, Alex Mihai Stoenescu, „specialistul” de serviciu al mass-mediei dîmboviţene în problemele revoluţiei din 1989, a pretins că evacuarea personalului sovietic din Bucureşti a avut loc în 9 decembrie 1989 (linc), adică înainte de revoluţie, sugerînd astfel că partea sovietică cunoştea în avans evenimentele ce vor urma. După cum am mai arătat pe acest blog, evacuarea sovieticilor din Bucureşti s-a desfăşurat abia în 24 decembrie 1989, cînd în oraş se trăgea intens şi blocul de locuinţe al cetăţenilor sovietici din zona televiziunii ajunsese în zona luptelor. Am prezentat declaraţia unui martor ocular al acestei evacuări – jurnalistul Viaceslav Samoşchin (linc). Ziarul „Pravda” din 26 decembrie 1989 (care trebuie să fie disponibil şi în biblioteci publice din Bucureşti) confirmă spusele lui Samoşchin, relatînd despre evacuarea cetăţenilor sovietici din Bucureşti, al căror număr este estimat la 280. În facsimilul de mai jos, care cuprinde tot ce a publicat „Pravda” în acea zi despre revoluţia română, partea referitoare la evacuarea sovieticilor din Bucureşti este subliniată cu roşu. (more…)

 

Samoşchin: „Cartianu minte de îngheaţă apele”. Evacuarea sovieticilor din Bucureşti în decembrie 1989. martie 18, 2010


"Pravda" din 24 decembrie 1989 publică comunicatul agenţiei TASS în care se cere imperativ să nu mai fie pusă în primejdie viaţa oamenilor sovietici din Bucureşti

În 3 decembrie 2009 prezentam pe acest blog cele publicate de ziarul moscovit „Pravda” din 24 decembrie 1989 despre revoluţia română (linc). Printre altele, ziarul sovietic publica şi un comunicat al agenţiei oficiale de presă sovietice TASS, în care se pomenea faptul că viaţa oamenilor sovietici din Bucureşti este în primejdie.

Declaraţia Agenţiei de presă TASS

Din Bucureşti parvin ştiri îngrijorătoare care confirmă că în unele cartiere ale oraşului au loc ciocniri armate. Grupuri de adversari ai transformărilor începute în ţară au atacat clădirea televiziunii române în care se află membrii consiliului Frontului Salvării Naţionale. În urma acţiunilor acestor unităţi militare, zona luptelor a cuprins şi blocul de locuinţe în care stau familiile colaboratorilor reprezentanţei comerciale sovietice. Indivizi înarmaţi au pătruns în clădirea din care au deschis un foc intens. În clădire au izbucnit incendii; viaţa oamenilor sovietici, femei şi copii, e în mare pericol. (more…)

 

„Cadrul de spionaj” Vladimir Vidraşcu va vizita Timişoara cu prilejul aniversării revoluţiei decembrie 15, 2009


Vladimir Vidraşcu, "cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea" în decembrie 1989, conform SRI. Sursă foto: http://www.hrpublishers.org/en/

Vladimir Vidraşcu, corespondent Pravda la Bucureşti în 1989 şi "cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea", conform SRI.

Virgil Măgureanu, anticaghebistul feroce, sub a cărui conducere SRI l-a demascat pe "cadrul de spionaj" Vladimir Vidraşcu

Virgil Măgureanu, anticaghebistul feroce, sub a cărui conducere SRI l-a demascat pe "cadrul de spionaj" Vladimir Vidraşcu

Vladimir Vidraşcu, corespondent la Bucureşti al ziarului moscovit „Pravda” în 1989, demascat în raportul SRI din 1994 (pe vremea lui Virgil Măgureanu) drept „cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea” în decembrie 1989, va vizita Timişoara cu prilejul aniversării a 20 de ani de la revoluţie. Sosirea domnului Vidraşcu la Timişoara e plănuită pentru 15 decembrie, dumnealui vrînd să participe la manifestările consacrate aniversării revoluţiei, al căror program a fost deja prezentat pe acest blog (linc).

Vladimir Vidraşcu va intra în România sub clasica acoperire de „turist”, deplasîndu-se cu un autoturism mic şi fiind însoţit de colegul său Iaroslav Şimov de la secţia rusă a postului de radio Europa Liberă/Libertatea din Praga. Este dotat cu aparatură de înregistrare şi echipamente de telecomunicaţii.

Mai citeşte:
Să facem cunoştiinţă cu Vladimir Vidraşcu, „cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea” în decembrie 1989, conform raportului SRI despre revoluţie
Pravda din 20 decembrie 1989 despre revoluţia română
Pravda din 22 decembrie 1989 despre revoluţia română
Pravda din 23 decembrie 1989 despre revoluţia română
Pravda din 24 decembrie 1989 despre revoluţia română. Zona luptelor a cuprins şi blocul de locuinţe unde stau familiile colaboratorilor reprezentanţei comerciale sovietice. Viaţa oamenilor sovietici, femei şi copii, e în mare pericol

 

Pravda din 24 decembrie 1989: „Zona luptelor a cuprins şi blocul de locuinţe în care stau familiile colaboratorilor reprezentanţei comerciale sovietice (…) Viaţa oamenilor sovietici, femei şi copii, e în mare pericol” decembrie 3, 2009


Vladimir Vidraşcu, "cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea" în decembrie 1989, conform SRI. Sursă foto: http://www.hrpublishers.org/en/

Vladimir Vidraşcu, corespondent Pravda la Bucureşti în 1989 şi "cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea", conform SRI.

Virgil Măgureanu, anticaghebistul feroce, sub a cărui conducere SRI l-a demascat pe "cadrul de spionaj" Vladimir Vidraşcu

Virgil Măgureanu, anticaghebistul feroce, sub a cărui conducere SRI l-a demascat pe "cadrul de spionaj" Vladimir Vidraşcu

„Pravda” din 24 decembrie 1989 tratează pe larg subiectul revoluţiei române. Pagina de ziar cu relatări despre revoluţie n-a intrat în întregime în scaner, de aceea a fost scanată din două bucăţi. La îmbinarea celor două bucăţi a rămas o mică nesincronizare, care nădăjduiesc să nu deranjeze prea mult.

Nu prezint traducerea în întregime a materialelor din „Pravda”, ci doar a trei dintre acestea. Anume: Relatarea corespondentului de la Bucureşti Vladimir Vidraşcu, personaj deja cunoscut cititorilor acestui blog, caracterizat în raportul SRI despre revoluţie publicat în 1994, pe vremea cînd SRI era condus de Virgil Măgureanu, drept „cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea” în decembrie 1989. Apoi, o declaraţie a agenţiei TASS (publicată în josul paginii) care se referă la primejdia care plana asupra vieţii cetăţenilor sovietici ca urmare a luptelor „antiteroriste” din Bucureşti. E vorba de un bloc de lîngă televiziune care de ani de zile era repartizat cetăţenilor sovietici care locuiau în Bucureşti, şi care ajunsese în zona luptelor „antiteroriste”. Mai apoi s-a organizat evacuarea cetăţenilor sovietici din Bucureşti, chiar şi Vladimir Vidraşcu a primit sugestia de la ambasadă să-şi evacueze soţia şi copilul, ceea ce dînsul n-a acceptat. Dar subiectul evacuării cetăţenilor sovietici din Bucureşti va fi tratat mai tîrziu pe acest blog. Un al treilea material tradus se referă la un subiect pe care „Pravda” a considerat necesar să-l prezinte mai amănunţit: reacţiile de la Chişinău la evenimentele din România. De restul materialelor se pot bucura vorbitorii de limbă rusă, iar dacă printre ei e vreun voluntar care să ofere traducere în secţiunea de comentarii a acestui articol, n-o să mă supăr. (more…)